343 matches
-
comuniste, la colț de literatură! Pentru scriitorul român, calamitatea e invidia. Invidia falsifică harta valorilor. La ce ne pricepem mai bine decît la "revizuiri"? După eveniment '89, am citit/auzit că Goga e lichea și Călinescu tinichea, Nae Ionescu un plagiator, Noica "o structură stalinistă", Sadoveanu un criminal, Eugen Barbu un ticălos, Preda un corupt, Sorescu un oportunist. Și-s numai cîteva dintre "pierderile colaterale" ale revizuirilor. Ce Sfîntu Petrache Țuțea! Buzura? E nepotul lui Gogu Rădulescu, nu știați? Dacă mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
termeni cu ghiotura, dezacorduri, erori peste erori. Nu contează. Astfel de "cerceturi" nu stîrnesc ecou. Neexistînd, nu pot fi luate-n seamă decît pentru urcarea în grad (didactic). Taberele sînt delimitate și aici: citatomanii și citatofagii, dacă-i uităm pe plagiatori, deși psihologia lor a ajuns de pomină. În loc să lase nasu-n jos, țipă că-s calomniați, fac declarații de război contra celor care au avut ghinionul să-i descopere. Unul dintre ghinioniști e și Herr Professor. L-am întîlnit în fața unui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
constituia un privilegiu”. (p. 145) între ei figura și A.P. Zeuleanu. De atunci, citind articolele lui Giorge Pascu despre „Oligarhia universitară”, din „Curentul nou”, dintr unul (cel publicat în nr.14, 2 mai 1920) am aflat că Zeuleanu era un plagiator. Faptul a fost divulgat, mai întîi, de un coleg de-al său, C. C. Coroi, printr-o broșură intitulată Un «specialist» în dreptul internațional candidat la o catedră de drept civil (Institutul de Arte Grafice N. V. Ștefăniu, 1914). Broșura a dispărut aproape
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
autor; p. 103, r. 6 7 : „ca să nu vi se cunoască urmele copierei, ați schilodit bucățile așa de rău, încât le-ați pus toate pe dos” în ideea de a se putea disculpa de eventualele acuzații de furt de informație, plagiatorul încearcă să schimbe textul, afectându-i însă coerența, structura logică; p. 107, r. 36 : „Din picuș se face căuș.” intenția de a aduna în timp, cu răbdare, puțin câte puțin, până se ajunge la o cantitate considerabilă; 91 p. 108
Ion Creangă sau arta de trăi by Ana-Maria Ticu () [Corola-publishinghouse/Science/1209_a_1921]
-
Poeziile unei regine, traduse”), și chiar de eseuri, precum „Boala veacului”, 1895. La Fântâna Blandusiei făcea critică literară discutând mai ales poezia, pe care o vedea subjugată de spiritul eminescian. Un spumos articol despre Alexandru Sihleanu îl arată pe acesta plagiator, și-l pune pe două coloane cu poetul de limbă greacă Panaiote Șuțu, „nepot de tată al lui Mihai și Alexandru Șuțu cari au domnit la noi”; acesta, Alexandru Sihleanu, trebuie arătat ca „hoț literar” iar nu Mihai Eminescu: „Singur
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
avându-l ca aliat pe protectorul său, Macedonski, acuzându-l pe Caragiale că ar fi plagiat O scrisoare pierdută după piesa lui Victorien Sardou, Rabagas. De altfel, Macedonski, sub pseudonimul „Luciliu”, susține că Însuși Eminescu „n-a fost decât un plagiator aproape din cuvânt În cuvânt al poeților germani..., stricător al versului și al limbii și o rușine pentru epoca actuală” (Cioculescu, 1977, p. 200). Din păcate, scandalul din presă și procesul care i-a urmat au avut un efect negativ
[Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
Internet, lucrarea amintită, făcând-o să dispară de la biblioteca Universității din Suceava. Era o dovadă clară a vinovăției sale. Pus În discuția Senatului Universității, el și-a recunoscut vina și și-a prezentat demisia, iar autoarea franceză a acceptat scuzele plagiatorului. Cazul a fost preluat de justiție. Dacă Florin Bratu va fi găsit vinovat de plagiat, i se vor retrage toate diplomele, premiile și titlurile academice, pe baza cărora autorul a Încasat sume importante din banii publici. Meritul scoaterii la iveală
[Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
citi următoarele: Acest site este dedicat tuturor celor care, prin munca lor, Încearcă să arate că a fi creativ este o virtute. Toți ceilalți vor fi aspru sancționați și apostrofați. Aici Îi veți găsi deopotrivă pe inspirați, cât și pe plagiatori. Și dacă nici măcar de rușine nu vor Îndrepta lucrurile, blocați-le adresa de mail cu mesaje, dați-le telefon În miez de noapte sau sunați la ușă și fugiți! Iată o concluzie formulată de academicianul Solomon Marcus (2002): Plagiatul a
[Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
pe de altă parte, diabolizat, pus la stâlpul infamiei. Să intrăm În normalitate și să judecăm proprietatea intelectuală cu rigoarea, dar și cu relativitatea inevitabilă. Să stigmatizăm plagiatul, mai cu seamă În formele sale grave, extreme, dar nu și pe plagiatori, pe care trebuie desigur să-i judecăm, să-i pedepsim, dar nu să-i Înlăturăm, ca pe niște paraziți. Acum, a devenit o modă să se fure cu ajutorul Internetului, unde pentru orice temă găsești paginile potrivite. Profesorii au obligația de
[Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
noua «modă» academică?”, Observator cultural, nr. 138, 15-21 octombrie 2002. Pârvulescu, Ioana, „Necuviința d-lui Ioan Scurtu”, România literară, nr. 25, 27 iunie-3 iulie 2001. Pecican, 1998. Rubin, Rubin, Piele, 1996. Sava, Daniela, „Furt intelectual de proporții. Mircea Beuran, ministrul plagiator”, http://www. cotidianul.ro. Scridon, 2003. Șoica, Mihai, „Hoție fără frontiere”, Evenimentul zilei, nr. 2987, 12 aprilie 2002, p. 7. http://www. plagiat.ro. XI. Corectura textului științific „Corectura e o meserie ingrată, care surmenează, uzând atențiunea și nervii, din cauza
[Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
elevi neastâmpărați de la un liceu industrial, bine hrăniți, cu energie, neatinși de vreo boare de educație și bună cuviință, lipsiți de cei șapte ani de-acasă. În plus, sunt scandalizat cum de nu sunt dați afară din învățământ impostori pensionabili, plagiatori sau indivizi dovediți pentru hărțuire sexuală (toate trei, delicte pentru care, în lumea civilizată, îți pierzi instantaneu slujba de dascăl), în timp ce fătuci isterice din mass-media își iau periodic câte o mască de Savonarola anchetând obraznic și inchizitorial, în prime time
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
clovnul. Într-adevăr, România Mare va fi pe veci legată de numele lui Alcibiade, alter-ego-ul publicistic demolator și vituperant, mincinos și biciuitor, imoral, câteodată haios al lui CVT. Cum a putut totuși un versificator agramat, un jurnalist nesărat, dovedit ca plagiator, un pupincurist de duzină care de-abia ajungea cu buzele lui țuguiate la dosul încrețit al "Savantei" să se dea peste cap și să devină un politician influent, șantajist infatigabil având la dispoziție cel mai temut instrument de maculare publică
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
patru secole, și de asemenea, înaintea lui, Sfîntul Augustin: Căci, o persoană trebuie judecată dacă minte sau nu după intenția aflată dincolo de vorbele sale, și nu după adevărul sau falsitatea spuselor propriu-zise. (Sf. Augustin, 1952:55) În același fel, un plagiator poate afirma sau scrie lucruri care sînt și adevărate și lipsite de o intenție de a induce în eroare; totuși el va fi un mincinos prin faptul că s-ar da drept autorul acestora (cf. Comitetul Eticii Profesionale 1980:348
by J. A. Barnes [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
2001-2002. Repere bibliografice: Culcer, Serii, 91-93; Nicolae Oprea, „Structură și mit în proza contemporană”, ARG, 1982, 5; Ioan Holban, Altceva despre „Luceafărul”, CRC, 1984, 2; Valeriu Cristea, O nouă călătorie a „Luceafărului”, RL, 1984, 16; Marin Mincu, Puțină eminescologie (Un plagiator: P. M. Gorcea), LCF, 1984, 16-17; N. Steinhardt, O nouă interpretare a „Luceafărului”, AST, 1984, 6; Piru, Critici, 58-61; George Munteanu, Eminescu și eminescianismul, București, 1987, 10, 17-21, 29-33; Ulici, Lit. rom., I, 532; Dicț. scriit. rom., II, 430-431. N.M.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287315_a_288644]
-
rentă, stipendie, subsidiu, trafic, uvrier ș.a.; d) armată: adjutant, alianță, armistițiu, avangardă, beligerant, coaliza, concentrare, conflict, contingent, incorporat, instrucție, insurgent, misiune, ofensivă, recruta, rezervist, somare ș.a.; e) cultură: anticar, broșură, burlesc, clerical, coloană, comedie, confesional, ecleziastic, farsă, hebdomadar, monitor, mozaic, plagiator, plastograf, piedestal, prelat, sacrament ș.a.; f) știință: celulă, craniu, corolar, diagnoză, embrionar, fonetism, fibră, fiziolog, genetic, idiomatic, microcefal, paralogism, peripatetic, simptom, steril, supapă, telegraf, trigonometrie ș.a.; g) însușiri, atitudini, calități: abnegație, absurd, ariditate, atracțiune, barbarie, calomnie, catilinar, colosal, compromis, conduită
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
alăturea cu doctrinele lor împrumutate și care, în Nu vom vorbi aici, mai pe larg, de rolul "Contemporanului" în privința problemelor lingvistice și literare. La aceasta, să se adauge și activitatea lui științifică, importarea teoriilor științei moderne, precum și lupta lui împotriva plagiatorilor, adică pentru asimilarea științei străine - activitate despre care am vorbit aiurea... Transcriu aici o parte din programul "Contemporanului", publicat în nr. 1, anul I, 1881, al acestei reviste, pe care îl laudă, firește, "Convorbirile literare" (în schimb "Contemporanul" declară - anul
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
Al. Depărățeanu, însoțită de o prezentare a activității poetului, care murise în 1865. O rubrică de „ecouri” teatrale și literare urmărește viața artistică din săptămâna care precedă apariția gazetei, alta, denumită „Vorba vorbei”, îi satirizează pe autorii netalentați sau pe plagiatori. R. Z.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289511_a_290840]
-
stăpâni pe om luptând împotriva Bisericii cu înverșunare; preoți, profesori și alți slujitori care nu și-au compromis misiunea au fost eliminați din societate, iar cei mai dârji au fost întemnițați și aruncați în gropi comune și înlocuiți cu analfabeți plagiatori. Uzurpatorii adevărului vor câștiga mereu pe seama celor adormiți, a lașității și credibilității impostorului sau prin necunoașterea adevărului. Dar degeaba cunoaștem adevărul dacă nu vrei sau nu știi cum să-l aperi. Ia aminte: voievozii noștri cei vrednici nu lăsau din
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]