11,985 matches
-
Andrei Moisoiu (Google) Un păianjen și-a devorat prada, în direct la BBC Scoția, acesta țesându-și plasa exact pe camera folosită pentru transmisiunile live. Fără a fi conștient că se află în direct la televizor, păianjenul a atacat insecta care căzuse în plasă, a mâncat-o, apoi s-a retras. Momentul nu a fost deloc plăcut pentru
Un păianjen și-a devorat prada în direct la BBC by Andrei Moisoiu (Google) () [Corola-journal/Journalistic/21625_a_22950]
-
Un păianjen și-a devorat prada, în direct la BBC Scoția, acesta țesându-și plasa exact pe camera folosită pentru transmisiunile live. Fără a fi conștient că se află în direct la televizor, păianjenul a atacat insecta care căzuse în plasă, a mâncat-o, apoi s-a retras. Momentul nu a fost deloc plăcut pentru telespectatorii care suferă de arahnofobie. Prezentatorul se pare că nu are această problemă pentru că
Un păianjen și-a devorat prada în direct la BBC by Andrei Moisoiu (Google) () [Corola-journal/Journalistic/21625_a_22950]
-
răsfăța ; Stă trist și părăsit în ceață, Ca un batran rămas în viață , Când toți ai lui șanț morți de mult . Așteaptă doar ivirea lunii Locuitorii nevăzuți : Ies veseli ,gureși că lăstunii , Deasupra steilor căzuți . Paianjenul ,urzind tăcere , Isi țese plasa prin unghere ; Șopârle verzi , în umbră sura , Se joacă pe acoperiș ; Și dintr-o neagră surpătura, Un șarpe luneca furiș Spre lespedea intrării , ruptă ; Aici se-nnoadă , neștiut , Aici de-a lungul se deznoadă , Si strălucește că o spadă Lăsată
Astrolog rus: Conflictului din Ucraina va declanșa Al Treilea Război Mondial by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/21839_a_23164]
-
nicidecum pe internet: "Întrucât se constată o creștere a numărului de persoane induse în eroare și prejudiciate material în urma apelării la servicii religioase oferite prin internet și mica publicitate de către pretinși slujitori ai Bisericii". Și cum să nu cadă în plasă persoanele credule când internetul e plin de astfel de pagini? În urma unei simple căutări pe Google, am descoperit un individ care pretinde a fi preot și care oferă un serviciu religios, inovator chiar. Spovedania la webcam! Pentru a beneficia de
Serviciile religioase online, o escrocherie cu iz penal () [Corola-journal/Journalistic/22235_a_23560]
-
tari de ureche dar buni de gură, de nefericiți care, într-un moment de proastă inspirație, și-au depus avutul în această fabrică de bani. Zile și săptămâni în șir, băbuțe cu mustăți și pensionari edentați, surprinși la piață cu plase prin ochiurile cărora se prelingeau perechea de morcovi rahitici, pătlăgica puhavă și codițele rahitice ale pătrunjelului s-au metamorfozat în stegari impenitenți ai justiției sociale. Cu alte cuvinte, a existat o stilistică dubioasă în amorsarea publică a scandalului. N-am
Sâssâituri la F.N.I. by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/16694_a_18019]
-
și o secvență din poemul Hamei Sutra, lapidară comedie grotescă a actului sexual: "totul devine o/ fleoșcăială un frecuș o îndopare sacadată de cavități/ o vomă a dominării și supunerii un lanț de batjocură și/ înstrăinare un rânjet orgasmatic în plasa unor strigăte/ ascuțite" Comedia se încheie, surprinzător, cu o ridicare bruscă a "camerei de luat vederi" spre cerul pe care se profilează hameiul agățat pe țăruși "de-a lungul șoselei Sighișoara-Brașov". Marius Ianuș este un poet pe măsura timpului lipsit
DEBUT ȘOCANT by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16712_a_18037]
-
dulceața vocilor sau ineditul cîntecelor emise de mitologicele făpturi, ci prin reputata lor știință. Așa cum se pronunță și Cicero: "Homer a înțeles că această poveste nu va fi convingătoare, dacă un om atît de mare ar fi fost prins în plasa sirenelor prin cîteva cîntecele. Sirenele îi promiteau știința și nu era de mirare că lui Ulise cel doritor de știință aceasta îi era mai dragă decît patria. Trebuie să considerăm că dorința de a cunoaște totul, indiferent de importanța lucrului
Ulise ca prototip by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16730_a_18055]
-
urban ce-aleargă spre casă. Și iepuri. Și mii de studenți/ peste podul fără apă sub el și bibliotecile prinse-n rețeaua/ uitărilor/ repetitive: totul acasă se-toarce: dar povestind?/ (între timp /întîmplarea începe să se numească internet și o plasă de/ păianjen se-ntinde și-n loc de nume-n botez numere ni se/ alocă și/ nouă și senei și podului și morților: dar să fim împăcați:/ șandrei și raluca așteaptă acasă în căutarea acaseiț/ să credem în cavalerism și
Poemele cărturarului by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/16821_a_18146]
-
Geo Vasile Între aspectul de etern petent persecutat (cu cravată și plasă de plastic/ servietă) și tenacitatea poetului Nicolae Sinești nu e nici o legătură. Între osârdia sa de odinioară de a oferi revistelor texte despre natura și serbările partinice ale patriei și volumul Povara celor zece porunci (poeme inevitabile), postfățuite de prof.
Un bilanț by Geo Vasile () [Corola-journal/Journalistic/16982_a_18307]
-
nici o legătură. Reciclarea e absolut remarcabilă. Mai ales din partea unui autodidact ce versifică acum cu frica lui Dumnezeu dar și cu elanul redundant, inerțial al poetului inevitabil. Intrând în deja răsuflatul cadru de imitatio Christi, autorul declamă incontinent, căzând în plasa verbului apter a simți. O inflație de cuvinte din repertoriul religios (cruce, Sf. Duh, Creatorul ș.a.m.d.) și poze neprelucrate, n-au cum să ne convingă despre tentativa de aventură blagiană (panteistă) a celui cuprins subit de "genunea-nseninării", chinuit
Un bilanț by Geo Vasile () [Corola-journal/Journalistic/16982_a_18307]
-
acestea: "Unde-i bogăția/ domnește viclenia!". Slujind într-un protocol vetust și naiv al relației dintre poet și poezie, dintre cititorul de azi și clasici (vezi stereotipul voievodal în cazul lui Eminescu), Nicolae Sinești este inevitabil poetul versificărilor corecte, în plasa psalmilor arghezieni. Facilitatea alunecării de silabe și ritmuri, de inspirație folclorică uneori, nu încetează decât în cazul sentimentului trăit ca urgență vitală în "Vatra păcatelor", un poem al strigătului înfiorat testamentar: Aud în mine/ un câine/ ce mă latră;/ inima
Un bilanț by Geo Vasile () [Corola-journal/Journalistic/16982_a_18307]
-
care parcă nu ne aparține pentru că nu înțelegem cum se petrec lucrurile și nici nu le putem prevedea. Viața cui? Aici nimic nu poate fi identificat pentru că nimic nu seamănă cu sine însuși. Nici eul, nici timpul și nici viața. Plasa de cuvinte Cuvinte și sentimente. Fizionomia interioară le cuprinde fără să aibă în privirea ei intimă vreo evidență, o anume imagine mai clară despre ce se întîmplă. Căci în interiorul eului nu se află decît acest gen de prezențe bizare și
Misterul sentimentelor by Nicu Horodniceanu () [Corola-journal/Journalistic/16986_a_18311]
-
ca puncte luminoase, invariabile în întunericul eului care nu se înseninează, care nu vede lumina decît privind pe fereastră afară în cealaltă lume, în cea "exterioară". Dar cine privește? O prezență obscură nudă, a cărei singură îmbrăcăminte este ca o plasă țesută din cuvinte legate între ele printr-o susținere reciprocă de înțelesuri acceptate în vederea continuității necesare. Prezență precară, siluetă incertă, eul acceptă logica cuvintelor care fixează parcă ceva din această imensă lume inabordabilă. Dar lumea curge mai departe prin plasa
Misterul sentimentelor by Nicu Horodniceanu () [Corola-journal/Journalistic/16986_a_18311]
-
plasă țesută din cuvinte legate între ele printr-o susținere reciprocă de înțelesuri acceptate în vederea continuității necesare. Prezență precară, siluetă incertă, eul acceptă logica cuvintelor care fixează parcă ceva din această imensă lume inabordabilă. Dar lumea curge mai departe prin plasa asta în care nu se prinde mare lucru. Plasa asta de înțelesuri logice îl reține pe el, pe eu ca pe un pește tăcut care își repetă sieși mereu aceleași cuvinte. Ele alcătuiesc programul zilnic al aspirațiilor sale, și tot
Misterul sentimentelor by Nicu Horodniceanu () [Corola-journal/Journalistic/16986_a_18311]
-
susținere reciprocă de înțelesuri acceptate în vederea continuității necesare. Prezență precară, siluetă incertă, eul acceptă logica cuvintelor care fixează parcă ceva din această imensă lume inabordabilă. Dar lumea curge mai departe prin plasa asta în care nu se prinde mare lucru. Plasa asta de înțelesuri logice îl reține pe el, pe eu ca pe un pește tăcut care își repetă sieși mereu aceleași cuvinte. Ele alcătuiesc programul zilnic al aspirațiilor sale, și tot prin ele se străduiește să limiteze sentimentele la spațiul
Misterul sentimentelor by Nicu Horodniceanu () [Corola-journal/Journalistic/16986_a_18311]
-
genială. Este chiar sarea și piperul primului act, mai lent și mai expozitiv din scriitură. De cînd intră în scenă, Gonța-Nelkin este primul personaj care aduce cu el nebunia: îndrăgostit de Lidocika, el luptă ca ea să nu cadă în plasa lui Krecinski, simțindu-i stofa de farseur. Luptă pînă la a fi considerat ridicol și chiar nebun. Agitat, frenetic, încercînd să fie și cuceritor, Grigore Gonța îți atrage privirea și atunci cînd nu are de rostit o replică, ci învîrtește
Krecinski se însoară by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/17006_a_18331]
-
pe scena politică. Zece ani mai tîrziu, prin magie financiară, Ion Iliescu însuși a devenit sula din coasta unui personaj deja intrat în istorie - Adrian Costea. Dar și viceversa! Ireproșabilul, "săracul", nepătatul Ion Iliescu se vede prins, din ce în ce mai puternic, în plasa minciunilor, a fățărniciei și a înșelătoriei. Găselnița lui Cornel Nistorescu, din "Evenimentul zilei", de a titra deasupra afișului electoral din 1996 al lui Ion Iliescu aceste cuvinte ucigătoare: "Sărac, dar cinstit, format 168x207" dărâmă, cum puține alte comentarii ar fi
O răsturnare á la roumaine by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17067_a_18392]
-
de cartof..." sau "mi-e dintr-o dată somn și-mi iau somnul de urechi și-l vîr în capul meu/ ca pe un copil în casa lui..." sau "și azi am mîncat în loc de pîine litere don juana le prindea cu plasa de prins/ litere din carnea și sîngele ei/ și mi le punea apoi pe buze mi le așeza în cerul gurii și mă ajuta să le înghit..." La acest ospăț pantagruelic e greu să distingi muntele de mărgăritare de muntele
La început a fost poetul by Nora Iuga () [Corola-journal/Journalistic/15816_a_17141]
-
ajuns în prezent la cîteva zeci de mii de exemplare, cu o vînzare îndoielnică. Așa-numitul fenomen România Mare de la alegerile din 2000 nu face altceva decît să dovedească faptul că alegătorul care nu citește presa a putut cădea în plasa mesajului de tip România Mare de care s-au vindecat cei care au urmărit în timp oficiosul acestui partid. În actuala situație de criză internațională, un CVTudor atacă Puterea acuzînd-o de vechi colaborări cu terorismul internațional. Agențiile internaționale de presă
Credibilitatea Puterii și presa by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/15849_a_17174]
-
spontană, de restituție a materiei umane recuperate în urma exploziei desacralizante, reorganizate în sensuri simbolic-estetice. Sau, spre a recurge la cuvintele lui Georges Dumézil referitoare la mit: "Concepte, imagini și acțiuni se articulează și formează, grație legăturilor lor, un fel de plasă în care, pe cale de consecință, întreaga materie a experienței umane trebuie să se prindă și să se distribuie". Incantația poetei virează spre tonalitatea adorației, atît de favorabilă mitizării, de altminteri indicată ca atare: "Laudă ție laudă chip negru/ la picioarele
Între gol și plin by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15841_a_17166]
-
Hollywood-ul, suntem patria lui Dracula: Românii vor executa sentința de condamnare la moarte a fotbalului maghiar"; �Matyus e chiulangiu, iar Sebõk e bețiv!" (ca o ironie a sorții, tocmai �bețivul" Matyus era cât pe ce să scuture de două-trei ori plasa �abstinenților" valahi); Victorie ucigașă a Naționalei" și alte delicatețuri de neuitat, ca-ntre vecini. Totul culminând, firește, cu declarația prostească a antrenorului Hagi: Vom băga Ungaria în criză!" Care criză, dom' Hagi? De butelii? Despre meciul propriu-zis n-ar fi
Ungurii, pokemonii României by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15866_a_17191]
-
să examinăm, nu care cumva să ne vedem deraiați din drum! Unde să mai deraiem cînd trenul nici nu apucă bine să se miște că îl oprește cineva. Nu e mai grav că pe roțile reformei în România au crescut plase de păianjen decît că Sabin Gherman visează să publice un partid în locul unui volum de versuri? Pînă nu demult acest Gherman se recomanda poet, de cînd s-a văzut în centrul atenției a devenit doar Sabin Gherman. Am mari îndoieli
Cum a ajuns Sabin Gherman ceea ce nu e by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/15895_a_17220]
-
lui Dimitrie Cantemir, care înfățișează și ea conflictul dintre "planul istoric" și "planul eternității", conflict soluționat de data aceasta în defavoarea ultimului. Asistăm acum, consideră Noica, "la momentul în care conștiința românească cîștigă înțelesul și gustul lumescului, încercînd să iasă din plasa eternității în care părea prinsă". Cînd ajunge la o autocunoaștere, sub imboldul evadării din lumea contemplativă în cea a istoriei. Însă această conștiință etnică, în fine conturată, e nemulțumită de sine. Dînd glas unei astfel de nemulțumiri, învățatul domnitor moldovean
Oscilațiile lui Constantin Noica (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15981_a_17306]
-
peste oraș. Încerc să descifrez schițele desenelor, să anticipez faze, evoluții, să plec, ca într-un labirint, pe urma unui fir abia sesizabil. Nu-mi pasă dacă ajung la un liman sau nu, dacă rămîn prinsă ca o pînză în plasa unui păianjen. În fine, ziua cea mare a sosit. Iau mașina și plec prin oraș. O încărcătură teribilă, o lumină orbitoare mi se vîră în ochii. E un dar al românilor de a cădea dintr-o extremă în alta. Mai
Actualitatea by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/15662_a_16987]
-
mileniului trei și Războaiele Punk. Poezia, cu jocul semnificațiilor și al imaginilor, "a rămas la ușă". Mariana Bojan - Arta înfocării, Casa Cărții de Știință, Cluj-Napoca, 2001, 130 p., f.p. Ca orice dicționar de acest gen, și acesta se vrea o plasă, care să prindă și să fixeze, principalele vocabule, utilizate "cu valori semantice poetice", ale limbii poetice românești de la Dosoftei la Ștefan Aug. Doinaș. "Ne mărturisim speranța, afirmă autorul, că Dicționarul limbii poetice românești nu este o "necropolă" a limbii, ci
Fire și noduri by Roxana Racaru () [Corola-journal/Journalistic/15781_a_17106]