383 matches
-
ochii precum la codobaturi. Mi-a spus cu o drăgălășenie cam zaharisită, că maestrul doarme, dar dacă-i las gaj buletinul, pot să-mi aleg de pe perete unul sau două portrete făcute lui Eftimiu, de unii dintre cei mai mari plasticieni români interbelici. Am ales un Iser și un Ross. Le-am dus la redacție, după ce i-am mulțumit amazoanei. Joi a apărut pagina cu cele două ilustrații. Vineri, i le-am dus Înapoi maestrului, dar nu lam putut vedea, deoarece
JURNAL TEATRAL by Bogdan ULMU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1611_a_3004]
-
cu cotele obligatorii de lapte la stat. Zi de neuitat, mai apoi, devenită un fel de sărbătoare națională a României, pe când Ceaușescu își luase avântul acela nemaipomenit. A participat și el la câteva expoziții omagiale, „Celui mai iubit fiu -inima plasticienilor“, fără a se face remarcat. Alții erau abonați la marile cârnățării. Veniseră ăștia noii, carnaserierii, care devorau totul în numele noului umanism promovat de secretarul general. Se răsuci și privi spre capătul cozii de lângă el, unde se așezase Aspasia. Nu o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2143_a_3468]
-
noilor realități, „Teroarea istoriei - destin oprimat.“ Burtăncureanu îi făcuseprefața, în care vorbea și despre persecuția cu care a fost primit ciclul, de cenzura care opera viguros și-n artele plastice, socotind gravurile acelea drept „una dintre mărturiile concrete ale rezistenței plasticienilor județeni la oprimarea inspirației și exprimării declanșată și practicată de zbirii fostului regim.“ Bărbatul din fața sa se răsuci iar. „Dom’le, îi șopti. Chiar nu îl vezi pe ăla de la telefon? Simt cum mă străpunge cu privirea. Tocmai de-acolo
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2143_a_3468]
-
15 aprilie 1920, este însă un text de susținere amuzată, detașat-complice. Calificat drept „libertarism estetic”, Dadaismul este definit prin parafrazări ale formulelor lansate de către unii adepți ai săi (sînt menționați „tînărul poet” Francis Picabia — de fapt, acesta era mai ales plastician... — și „mirobolanta” revistă 391): „cea mai nouă dintre formule”, „disprețul oricărui sistem”, „desfiderea celei mai orgolioase discipline”. Vinea simte însă, din nou, nevoia să ia distanță, repliindu-se — prudent și „înțelept”, nu fără un anume complex de superioritate — pe pozițiile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
stagnare a istoriei în viața satului? Citiți cartea de față și dacă nu vă recunoașteți faceți un salt în trecut, la bunici, străbunici ... un salt in istorie. Constantin Toni Dârțu Câteva cuvinte despre copilăria din culoare Gheorghe Boancă este un plastician care se exprimă cu talent prin mijloacele specifice artei naive. Este un modern (nu un monden), detașându-se prin ironie și autoironie de subiectele prezentate (v. seria „Autoportrete”). Lumea lui este înfățișată cu un lirism reținut, împlinit în acorduri cromatice
Imagini din lumea satului by Gheorghe Boancă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1187_a_2744]
-
Școlii populare de artă, Clasele profesoarelor Viorica Bălan și Lucreția Dumitrașcu, Flacăra Iașului, iunie, 1973. -Ion Frunzetti, Artiști plastici din Iași, Arta 75, nr.2. -Aurel Leon, O lecție de patriotism, Cronică, aprilie, 1977. -Valentin Ciucă, Direcții fertile în activitatea plasticienilor ieșeni, Scânteia, aprilie, 1978. LUCRETIA DUMITRAȘCU FILIOREANU:LUCRERTIA DUMITRAȘCU FILIOREANU 2/19/2011 2:22 PM Page 133 131 LUCRETIA DUMITRAȘCU FILIOREANU:LUCRERTIA DUMITRAȘCU FILIOREANU 2/19/2011 2:22 PM Page 134 Argument Artă plastică ieșeana s-a afirmat
Sculptura by Lucreția Filioreanu-Dumitrașcu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1617_a_3094]
-
Școlii populare de artă, Clasele profesoarelor Viorica Bălan și Lucreția Dumitrașcu, Flacăra Iașului, iunie, 1973. -Ion Frunzetti, Artiști plastici din Iași, Arta 75, nr.2. -Aurel Leon, O lecție de patriotism, Cronică, aprilie, 1977. -Valentin Ciucă, Direcții fertile în activitatea plasticienilor ieșeni, Scânteia, aprilie, 1978. LUCRETIA DUMITRAȘCU FILIOREANU:LUCRERTIA DUMITRAȘCU FILIOREANU 2/19/2011 2:22 PM Page 133 131 LUCRETIA DUMITRAȘCU FILIOREANU:LUCRERTIA DUMITRAȘCU FILIOREANU 2/19/2011 2:22 PM Page 134 Argument Artă plastică ieșeana s-a afirmat
Sculptura by Lucreția Filioreanu-Dumitrașcu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1617_a_3095]
-
La nevoie, și cornulețul cu lapte-i hrană, Tănucă. De revăzut, l-am revăzut pe Rusalin la televizor. În '99, cînd catadixise să dea un interviu. Totdeauna s-a izolat, a fost absent de peste tot unde se adună scriitorii, actorii, plasticienii. Evita constant și nucleul forte de prestigioși localnici. "Faci o alianță, controlezi. Ajuți ori oprești, barezi ori salți. Dar alianța presupune și executarea ordinelor. Cei aflați în fruntea trebii lucrează la consacrări: cine-i de lăudat sau de anihilat; de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
vești. Vocea lui era adâncă și liniștitoare și am avut impresia trecătoare că totul o să fie bine. El urma să‑mi spună că ea și‑a fracturat un picior, poate și o coastă, două și că cineva chemase un chirurg plastician ca să Îi repare câteva tăieturi de pe față. Dar că urma să se facă bine. — Tată, vrei te rog să‑mi spui ce s‑a‑ntâmplat? Mama a zis că Lily era la volan și a lovit În mare viteză un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2134_a_3459]
-
a pacientului pentru PBR constă: a. Recoltarea testelor de coagulare b. Administrare de Oxigen c. Administrare de diazepam și atropină d. Poziția pacientului în decubit ventral. 34. Abordul venos periferic poate fi efectuat de: a. Asistent medical b. Medic chirurg plastician c. Infirmieră. 35. Abordul venos central se efectuează de medic la nivelul: a. Venelor epicraniene b. Venelor de la plica cotului c. V. jugulară și v. subclavie d. V. femurală . 36. Investigații radiologice ale rinichiului sunt: a. Ecografia b. Radiografia c. Urografia
Nursing, nefrologie, urologie şi transplant renal: manual pentru asistenţi medicali by Adina Covic, Elena Scor ţ anu () [Corola-publishinghouse/Science/1774_a_92276]
-
ochii precum la codobaturi. Mi-a spus, cu o drăgălășenie cam zaharisită, că maestrul doarme dar, dacă-i las gaj buletinul, pot să-mi aleg de pe perete unul sau două portrete făcute lui Eftimiu de unii dintre cei mai mari plasticieni români interbelici. Am ales un Iser și un Ross. Le-am dus la redacție, după ce i-am mulțumit amazoanei. Joi a apărut pagina cu cele două ilustrații. Vineri, i le-am dus înapoi maestrului, dar nu l-am putut vedea
[Corola-publishinghouse/Science/1463_a_2761]
-
desăvârșit tot ceea ce artistul își imaginează. Prima treaptă este exercițiul zilnic timp de mai multe ore, făcut consecvent fără întrerupere. Dacă pentru un violonist sau un pianist exercițiile de digitație sunt obligatorii, ca formă de încălzire, și pentru un adevărat plastician încălzirea înainte de lucru este benefică. Traian Brădean este unul dintre marii artiști care obișnuiesc să-și încălzească mâna înainte de a începe o lucrare. Timp de o jumătate de oră el lasă mâna să zburde în voie pe hârtie, fără o
Arta compoziþiei by Ion Truicã () [Corola-publishinghouse/Science/594_a_1265]
-
termină mișcarea de aparat. În grafică și în pictură o singură imagine este îndeajuns, aici compoziția poate să cuprindă mai multe momente din acțiune. De multe ori mama natură „pune pe tavă“ natura perfect organizată, dar care trebuie văzută de plastician sau de operatorul de imagine. În teatru, „oglinda scenei“, adică deschiderea ei spre spectator, obligă la numeroase compoziții cu personajele. Decorul trebuie folosit cu inteligență pentru a pune în valoare personajele, forme active, dinamice în spectacol. 6. Înrămarea Ultima etapă
Arta compoziþiei by Ion Truicã () [Corola-publishinghouse/Science/594_a_1265]
-
redacție (29 000); autori literari, dialoghiști, scenariști (6 000); bibliotecari, arhivari, conservatori (12 000); cadre din presă, editare, audiovizual și spectacole (11 000); cadre artistice din spectacole (6 000); cadre tehnice din realizarea spectacolelor live și audiovizuale (9 000); artiști plasticieni (20 000); artiști profesioniști din domeniul muzicii instrumentale și vocale (16 000); artiști dramatici, dansatori (12 000); profesori de artă (22 000); artiști de varietăți (9 000). După Alain Desrosières și Laurent Thévenot, Les Catégories socio-professionnelles, La Découverte, Paris, 2000
by Matthieu Béra, Yvon Lamy [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
este instituționalizată (în conservatoarele de muzică, de exemplu), profesiile sunt numite "închise", deoarece necesită o trecere și o triere prealabilă de către școli și un corp de profesori, prin multiple evaluări și diplome; altele, în schimb, rămân relativ deschise. Meseria de "plastician" (a devenit destul de deplasat să vorbești de "artiști"...) nu necesită întotdeauna o trecere prin școli superioare de arte frumoase sau obținerea unei diplome (Moulin, 1992). • Intermediarii de pe piață Modelul de întreprinzător descris de Schumpeter constituie, pentru Moulin (1967 și 1992
by Matthieu Béra, Yvon Lamy [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
chirurgie cosmetică și prin vizualul electronic. Așadar, își creează un corp fantomatic și fantasmatic, un asamblaj de o materialitate fluidă între elementul organic și tehnologia medicală și imaginală. Creațiile artistice devin, în acest context, produse ale tehnoștiinței, prin intervențiile chirurgilor plasticieni care produc artă, cu ajutorul laserului, din „pânza de carne”, dar și produse ale tehnoculturii prin care identitatea își relevă alteritatea. Acești chirurgi plastici creează conform unui model iconic computerizat care sintetizează trăsăturile faciale ale câtorva capodopere renascentiste. Astfel, artista își
[Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
de Chirurgie Plastică - Microchirurgie reconstructivă, Fondator și președinte al Societății române pentru arsuri pediatrice (1997); Reprezentant al ACPR în comisia de acreditare a EBOPRAS; Membru în Asociația Europeană de Arsuri (EBA), Academia de Științe din New York; Asociația Europeană a Chirurgilor Plasticieni (EURAPS). UNITATEA DE PRIMIRE URGENȚE DIN CADRUL SPITALULUI CLINIC DE URGENȚĂ PENTRU COPII „GRIGORE ALEXANDRESCU” I. Prezentarea secției Unitatea de Primire Urgențe sau UPU este secție independentă în structura Spitalului Clinic de Urgență pentru Copii „Grigore Alexandrescu” din iulie 2002 și
Asistența urgențelor chirurgcale din București by Mircea Beuran () [Corola-publishinghouse/Science/91916_a_92411]
-
începutul anilor ’80 acest spital a fost singura unitate medicală și de învățământ cu acest profil din București și din țară. Practic, istoria specialității de chirurgie plastică și reconstructivă este direct legată de acest spital unde toate generațiile de chirurgi plasticieni au fost școlite până la apariția, după anii 1995, unor servicii clinice de chirurgie plastică la Iași, Timișoara, Cluj, Craiova care au preluat și ele pregătirea postuniversitară în această specialitate. Anul 1990 a reprezentat un moment de răscruce în evoluția acestui
Asistența urgențelor chirurgcale din București by Mircea Beuran () [Corola-publishinghouse/Science/91916_a_92411]
-
În anul 2000 clinica a publicat un curs „Chirurgia reconstructivă a membrului superior „Ed. România Liberă, iar în anul 2002 a fost publicată monografia „Microchirurgia reconstructivă a membrului inferior”. Medicii chirurgi din colectivul spitalului sunt membri activi ai Asociației Chirurgilor Plasticieni din România, European Burn Asssociation (EBA), International Society of Aesthetic Plastic Surgery (ISAPS), European Society of Aesthetic Plastic Surgery (ESAPS), International Plastic, Reconstructive and Aesthetic Society (IPRAS), Balcanic Aesthetic, plastic and Reconstructive Society (BAPRS). Dacă în urma cu mai puțin de
Asistența urgențelor chirurgcale din București by Mircea Beuran () [Corola-publishinghouse/Science/91916_a_92411]
-
chirurgicale au înțeles că nu de puține ori aportul chirurgiei plastice poate fi determinant pentru prognosticul și evoluția unui caz în ceea ce privește reconstrucția estetică sau funcțională a unui segment sau a unei părți din corp. În chirurgia modernă colaborarea dintre chirurgul plastician și colegii săi chirurgi generaliști, cardiovasculari, ortopezi, ORL-iști, BMF-iști, urologi, oncologi a devenit o practică curentă pentru cazurile complexe și multidisciplinare. Un loc aparte îl ocupă șansa pe care chirurgia plastică a oferit-o femeilor cu cancer de
Asistența urgențelor chirurgcale din București by Mircea Beuran () [Corola-publishinghouse/Science/91916_a_92411]
-
timp și din partea pacienților a crescut interesul pentru procedeele reconstructive ale segmentelor amputate, pentru defecte secundare exciziilor, malformații congenital, mutilări faciale prin accidente sau post-chirugicale; un mare pas înainte l-au reprezentat tehnicile microchirurgicale care au expandat enorm posibilitățile chirurgului plastician de a reface/reconstrui structuri sau țesuturi absente sau distruse. Cel mai mare salt l-a făcut îngrijirea pacienților cu arsuri extensive (peste 40% din suprafața corpului) la care șansele de supraviețuire erau în urma cu 10 ani aproape nule. Colectivul
Asistența urgențelor chirurgcale din București by Mircea Beuran () [Corola-publishinghouse/Science/91916_a_92411]
-
județeană, urmat de premiul I și titlul de laureat la Festivalul Național de Creație "CÎntarea României", București, pentru lucrarea "Vedere spre sat"; expoziție personală la Casa de Cultură “Mihail Sadoveanu”, Pașcani; - 1988: diplomă de participare la reuniunea concurs interjudețeană a plasticienilor "Artur Verona", galeriile "Minerva", Dorohoi; tabără de creație la CÎmpulung Moldovenesc și expoziție colectivă la Casa de Cultură din localitate; - 1989: premiul I la etapa de masă și județeană, urmat de premiul I și titlul de laureat la Festivalul Național
PAGINI DE ARTĂ NAIVĂ IEŞEANĂ by Gheorghe Bălăceanu () [Corola-publishinghouse/Science/91838_a_93005]
-
Casa de Cultură din localitate; - 1989: premiul I la etapa de masă și județeană, urmat de premiul I și titlul de laureat la Festivalul Național de Creație "CÎntarea României", București, pentru lucrarea "Citadină"; premiul I la reuniunea concurs interjudețeană a plasticienilor "Artur Verona", galeriile "Minerva", Dorohoi; - din 1990, participă la toate expozițiile bianuale ale Asociației Artiștilor Plastici, Iași;1990: expoziție de grup În aer liber În Parcul Central din Chișinău, Rep. Moldova și expoziție personală la Institutul de Sănătate Publică Iași
PAGINI DE ARTĂ NAIVĂ IEŞEANĂ by Gheorghe Bălăceanu () [Corola-publishinghouse/Science/91838_a_93005]
-
numele spațiului”, Steliana-Delia Beiu, Flacăra Iașului, 22 sept. 1987; - “Salonul de toamnă al artiștilor plastici amatori”, Cristian Dobrescu, Flacăra Iașului, 26 nov., 1988;“CÎteva nume din cenaclul “Theodor Pallady”, Ioana Bogdan, Flacăra Iașului, 13 oct. 1988; - “Salonul de Toamnă al plasticienilor amatori”, D. O. Magdin, Flacăra Iașului, 24 nov. 1989; - “La o aniversare”, Radu Costin, Flacăra Iașului, 4 nov. 1989; - “După douăzeci și cinci de ani”, D.O. Magdin, Flacăra Iașului, 28 oct. 1989; - “Plasticieni ieșeni la Viena”, Monitorul, Iași, 11 0ct. 1995
PAGINI DE ARTĂ NAIVĂ IEŞEANĂ by Gheorghe Bălăceanu () [Corola-publishinghouse/Science/91838_a_93005]
-
Iașului, 13 oct. 1988; - “Salonul de Toamnă al plasticienilor amatori”, D. O. Magdin, Flacăra Iașului, 24 nov. 1989; - “La o aniversare”, Radu Costin, Flacăra Iașului, 4 nov. 1989; - “După douăzeci și cinci de ani”, D.O. Magdin, Flacăra Iașului, 28 oct. 1989; - “Plasticieni ieșeni la Viena”, Monitorul, Iași, 11 0ct. 1995; - “Disimularea esenței artistice nu se poate realiza decît prin Întoarcerea ideii În sine”, Independentul, 5 mai, 1997; - “Un salon de toamnă pe măsura anotimpului”, Magda Olteanu, Ziua de Iași, 4 oct. 1999
PAGINI DE ARTĂ NAIVĂ IEŞEANĂ by Gheorghe Bălăceanu () [Corola-publishinghouse/Science/91838_a_93005]