2,404 matches
-
atenție deosebită faptelor, socotindu-le variante mitologice postmoderne. A, păi sigur că n-ai ținut minte, domnule Rațiune, că tu nu crezi decât în ce vezi cu ochii, precum Toma necredinciosul! îl certă Arm surâzând și îl prinse ușor de plete, în chip de mustrare. El își aplecă fruntea și se făcu mai mic, pentru ca ea să-l poată scutura de păr mai bine, amuzat de jocul ei. Așa suntem noi, jurnaliștii, își găsi el o scuză, dar poți să mă
KARMA. NOPŢI DE MĂTASE by DANIEL DRAGOMIRESCU MARIA ARDELEANU-APŞAN () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1614_a_2969]
-
nu voia să îmbătrânească singur, chiar dacă nu găsise încă perechea ideală, Liviu își construise o vilă în Drumul Sării, mare, încăpătoare, o casă pentru o adevărată familie. Pe Arm o cunoscuse la o prezentare de modă și fusese fascinat de pletele ei de abanos, care se revărsau mult peste talie. Prietenul lui, care-l târâse la prezentare, grand conaisseur, îl avertizase că Arm era o fată foarte serioasă. Dorind neapărat să o cunoască, se interesase mult și într-un final reușise
KARMA. NOPŢI DE MĂTASE by DANIEL DRAGOMIRESCU MARIA ARDELEANU-APŞAN () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1614_a_2969]
-
două conturi pe numele fetelor, pentru studii și pentru a le construi mai târziu fiecăreia câte un acoperiș deasupra capului. Liviu privi poza de pe noptieră, poza pe care o lua cu el întotdeauna în călătoriile sale de afaceri. Arm, cu pletele de abanos revărsate pe umeri, cu una dintre fustele ei lungi și crețe și cu nelipsita brățară la glezna dreaptă, o ținea pe Mădălina în brațe, iar Crăița râzând cu toată fața făcea cu ambele mâini semnul victoriei. Poza era
KARMA. NOPŢI DE MĂTASE by DANIEL DRAGOMIRESCU MARIA ARDELEANU-APŞAN () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1614_a_2969]
-
un copil cuminte ca un îngeraș, așa cum îi era și chipul. Cum trecuse timpul, iată, în toamnă Mădălina lui începea școala... Blondă, cu ochi albaștri, Mădălina avea părul lung, împletit în cosițe, căci și Arm și Crăița țineau mult la pletele ei blonde și se străduiau dimineața să îi împletească două cosițe frumoase. Mădălina părea în toate privințele opusul Crăiței. Petrecea ore întregi între păpușile ei, pe care le îmbrăca, le hrănea sau le școlariza, îi plăcea să fie îmbrăcată în
KARMA. NOPŢI DE MĂTASE by DANIEL DRAGOMIRESCU MARIA ARDELEANU-APŞAN () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1614_a_2969]
-
Bart, ajungea să pună capul pe pernă și toate amintirile răbufneau. Cu sufletul gol și inima grea, Arm revedea tot ce se petrecuse între ea și Bart. Bart în cărucior, neajutorat și trist, cu aerul lui de pierde vară, cu pletele neglijente, Bart încercând să se ridice din scaunul cu rotile, Bart străbătând camera sprijinindu se în cârje, Bart deschizându-i ușa de la intrare zâmbind radios. Am venit fără cârje, de aceea a durat atâta!!... Bart bombănind ciripeasca ei și qigong-ul
KARMA. NOPŢI DE MĂTASE by DANIEL DRAGOMIRESCU MARIA ARDELEANU-APŞAN () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1614_a_2969]
-
a nopții și a răului care zace în noi sau vine de departe./ E o ființă străină care se ridică în vârful degetelor tale/ Care se-așează'n carne și îți îmbracă pe dinăuntru trupul,/ Își trece o mână prin pletele coastelor și-ți scoate inima/ S'o atârne ca pe un lampion în cortul din piei sălbatece/ Al întunericului." (IX) Nepregătită pentru bine, poezia lui Voronca se articulează pentru a trage alarma dezarticulării, capătă nu doar coerență, ci chiar forță
Ani pereche by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/7374_a_8699]
-
iată cum "sună" un poem de dragoste: "gâtul ei era prea lung/ se abstrăgea pătrunsul de scuze/ revivalismul marasmei pe scurt/ edace iubirea serii/ în coastele inconturnabile ale durerii/ înghețatul periplu/ sau dansul țipătului tău în iglu/ dedublarea psihoimpresiei iubitei/ pletele ferestrei se subsumau/ în ispite/ admonestare fatidică a nimbului cifru/ în coastele ilustrative te intru/ împrăștiere ierarhică pentru înghițitorul de pantă/ cetatea de clipe devine o altă/ imaginar rânduit în exorcismul ideii/ expurgă tabuul deschiderii cheii". (Florin Țupu). O formă
Cum te poți rata ca scriitor by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/7389_a_8714]
-
la care se întoarce des, inclusiv sub forma dialogului imaginar. Un poem este compus în stilul lui Mircea Dinescu, altele conțin asocieri insolite, frapante, în linia lui Ilarie Voronca. În acest evantai de direcții și influențe, tânărul cu "vântul în plete" și cu pumnii ridicați propune monodersilismul: școală poetică nouă, avându-i ca profesori și elevi, deopotrivă, pe el, Ion Monoran (mono), Adrian Derlea (der) și Mircea Bârsilă (sil). Mai în glumă, mai în serios, primul dintre ei ajunge la ceea ce
Vântul în plete by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/7405_a_8730]
-
laudă, subliniind că ea încântă "prin siguranța tehnicei, prin satira mediului gazetăresc, financiar și politic, și prin calitatea aleasă a spectacolului". Aceleași modalități analitice sunt utilizate de Șerban Cioculescu și în discutarea altor spectacole, cu piese ca Zburător cu negre plete de F. Aderca, Casa cu două fețe de Mircea Ștefănescu, Turneu în provincie de Lucia Demetrius și altele. Remarcabile sunt și cronicile consacrate unor piese din dramaturgia universală, precum Macbeth de Shakespeare, Strigoii de Henrik Ibsen, Nevasta pantofarului de Federico
Șerban Cioculescu – cronicar dramatic by Teodor Vârgolici () [Corola-journal/Journalistic/6847_a_8172]
-
liniște, pe cerul întunecos din fundul apei, începu să tremure lacrima de aur a celei dintăi steluțe. Căprioara avea un muget abia auzit, și ochii îi luceau în cea din urmă lumină a malului. Așa sta singură și murea, sub pletele mestecenilor cu trunchiuri albe." (în pădurea Petrișorului) Sincronia în absolut a operelor de artă ne permite să așezăm acest text sub ochii lui Alfred de Vigny, care va surprinde în el, dincolo de specii și circumstanțe, un fin ecou din La
Epistolă către Odobescu (VIII) by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Journalistic/7916_a_9241]
-
românești, lângă Columna lui Traian, iar când s-a trezit a doua zi, dimineața, în jurul lui erau strânși o mulțime de gură-cască: polițiști, pompieri, măturători, precupețe... Presa din Roma scria în ziua următoare: "Un dac a coborât de pe Columnă: cu plete, cu cămașă și cușmă, cu ițari și cu opinci". Potrivit romaniaistorica.ro, într-un interviu acordat revistei "Poporul român", Gheorghe Cârțan povestea: "De trei ori am fost la Maica Roma. Ultima oară, eu am dus coroana de bronz până la Columnă
Trist: Opincile lui Badea Cârțan zac în necunoaștere, într-o găleată by Elena Badea () [Corola-journal/Journalistic/79216_a_80541]
-
camera Toscanini să-l felicităm și să stăm de vorbă cu el pe îndelete. Dar în curând îmi va fi dat să mor de gelozie: o tânără înaltă, subțire, aproape transparentă, aproape imaterială, cu o față izbitor de albă și plete lungi blonde, atârnându-i pe umeri, va apărea deodată, însoțită de un băiețel negricios, în prim planul acestei mici lumi închise. Gudurându-se tot timpul pe lângă Lenny, ea își va instrui copilul, ca mine altădată, să se bage în sufletul
Amintiri cu Leonard Bernstein by Gina Sebastian Alcalay () [Corola-journal/Journalistic/7576_a_8901]
-
cum să anunțe întârzierea, aceasta nu s-a mai întors acasă, să se schimbe, ci a pornit la întâlnire șchiopătând. “Îmi amintesc că mă pregăteam să merg la o întâlnire cu un băiat... Aveam sandale cu toc, cumpărate recent, aveam pletele în vânt. Mergem tare mândră pe stradă, mă îndreptam spre locul de întâlnire. La un moment dat, m-am împiedicat, mi s-a rupt tocul. A trebuit să merg așa, fără toc până la autobuz. Eram tânără, nu aveam bani de
Cristina Cioran a mers cu tocul rupt la întâlnirea cu un băiat by Elena Badea () [Corola-journal/Journalistic/73121_a_74446]
-
nu-și trădează cinul: "Mi-i dor de lumi trăite prin romane/ Cu trubaduri ce intră pe 'nserate/ În tainice castele fermecate/ Și se 'ndrăgesc cu blonde castelane:// Se-aud bătăi, la poartă, de ciocane/ Și-un paj discret, cu pletele buclate,/ Dezleagă lanțul punții ridicate,/ Cu roze 'mpodobite și liane." (Nostalgii medievale). Aceeași lume blîndă, tărăgănîndu-și iubirile și disperările, murind încet, în formă de statuie. În ciuda inegalităților de temă, o singură lumină, de miere lichidă, umple acest volum plăcut, la
Dovezi de admirație by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/7115_a_8440]
-
clipa debarcării, pirații au evitat cu multă grijă orice întâlnire cu trupele regale, îndreptându-se, după cum se relatează, spre Castelvetrano, amenințând populația pașnică, dedându-se la jafuri și devastări etc. ... etc. ... / Numele lui Garibaldi îl tulbură puțin. Acest aventurier, numai plete și barbă, era un adept înfocat al lui Mazzini. Și-o să încurce lucrurile. ââDar dacă "regele gentilom" l-a trimis la noi, înseamnă că e sigur de el. îl vor ține-n frâu>>"4. La un moment dat este menționată
Căutându-l pe Bălcescu la Palermo by Mihai Sorin Radulescu () [Corola-journal/Journalistic/7623_a_8948]
-
Căloiu Oana Un prezentator din România a avut un stil total diferit în adolescență. Înainte să îmbrace costumul, moderatorul purta plete, bocanci și cercel în urechea stângă. Pe vremea când era licean, Mădălin Ionescu avea părul lung. Dat fiindcă regulile impuse de regimul de guvernare de atunci, respectiv regulile comunismului, prezentatorul a fost nevoit să se tundă scurt. "În liceu, pe
Ce prezentator din România a fost rocker în tinerețe by Căloiu Oana () [Corola-journal/Journalistic/72491_a_73816]
-
regulile impuse de regimul de guvernare de atunci, respectiv regulile comunismului, prezentatorul a fost nevoit să se tundă scurt. "În liceu, pe vremea lui Ceaușescu, am fost tuns de unul dintre profesori, pentru că pe atunci nu aveai voie să porți plete", a declarat Mădălin Ionescu. Moderatorul a adăugat că după anii '90 s-a "descătușat" și a purtat părul lung, la care a renunțat după anul 2000, când a intrat în televiziune. "Am fost rocker, am intrat în televiziune cu părul
Ce prezentator din România a fost rocker în tinerețe by Căloiu Oana () [Corola-journal/Journalistic/72491_a_73816]
-
Veneției noastre de demult și de oricînd, Avignon-ul, George Banu și telefonul dat lui Radu Penciulescu; Horațiu Mălăele și Emil Brumaru, Vlad Mugur, cel care va fi mereu între noi, că vrem sau că nu mai vrem, Marina Țvetaeva și pletele mele despletite pe peronul gării din Iași în căutarea lui Brumaru și a unei lumi halucinante care își odihnește, uneori, neliniștile pe canapeaua din biblioteca mea; Radu Beligan și voluptățile inteligenței. Angela Gheorghiu și aria fabuloasă a Toscăi, Vissi d
Nostalgia by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/7161_a_8486]
-
în țară, Cronicarul vă lasă să constatați singuri. Cuvintele Andei Pittiș nu mai necesită comentarii: „În primul rând s-a lovit de faptul că, dacă s-ar fi angajat, ar fi trebuit să-și modifice ținuta. Nu trebuia să aibă pletele pe umeri, or, pentru pletele acestea el suportase atât de multe. Erau «steagul» lui ! A fost foarte fericit când a venit revoluția. A trimis o scrisoare guvernului american, mulțumindu-i pentru amabilitatea de a-i fi primit cererea și explicând
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/6009_a_7334]
-
să constatați singuri. Cuvintele Andei Pittiș nu mai necesită comentarii: „În primul rând s-a lovit de faptul că, dacă s-ar fi angajat, ar fi trebuit să-și modifice ținuta. Nu trebuia să aibă pletele pe umeri, or, pentru pletele acestea el suportase atât de multe. Erau «steagul» lui ! A fost foarte fericit când a venit revoluția. A trimis o scrisoare guvernului american, mulțumindu-i pentru amabilitatea de a-i fi primit cererea și explicând că e nevoit să renunțe
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/6009_a_7334]
-
liric. „Se scutură din salcîmi o ploaie de miresme. Bunicul stă pe prispă. Se gîndește. La ce se gîndește?La nimic. Innumără florile care cad. Se uită-n fundul grădinii. Se scarpină-n cap. Iar înnumără florile scuturate de adiere. Pletele lui albe și crețe parcă sunt niște ciorchini de flori albe; sprincenele, mustățile, barba... peste toate au nins ani mulți și grei. Numai ochii bunicului au rămas ca odinioară: blînzi și mîngîietori. Cine trîntipoarta? - Credeam că s-a umflat vîntul
Complexele avocatului de succes by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/6211_a_7536]
-
multe, a suferit și de foame. Da, dar nu s-a încovoiat niciodată: era un om dintr-o bucată, și nu dintr-una care se găsește pe toate cărările" (I.L. Caragiale) Era o frumusețe! O figură clasică încadrată de niște plete mari negre; o frunte înaltă și senină; niște ochi mari - la aceste ferestre ale sufletului se vedea că cineva este înăuntru; un zâmbet blând și adânc melancolic. Avea aerul unui sfânt tânăr coborât dintr-o veche icoană, un copil predestinat
Ascultă cel mai mare actor român în viață recitând Scrisoarea I-a. Astăzi este aniversarea lui Mihai Eminescu by Cristina Alexandrescu () [Corola-journal/Journalistic/65169_a_66494]
-
grație lui Geo Dumitrescu, Valentin Silvestru și Dumitru Țepeneag - m-a invitat. La Brăila, plecând de la hotel spre teatru mai toți membrii grupului nostru am fost „reținuți" de o echipă de Miliție, duși la sediu și amenințați cu tunsul - aveam plete. Când era gata să fim executați (tunși numărul zero) ne-a salvat un telefon. Am fost puși în dubă din nou, lăsați în fața teatrului cu scuzele de rigoare. Cineva văzuse incidentul „reținerii" noastre și îl alertase pe Miron. N-am
Dorin Tudoran - Prietenii mei, scriitori by Gellu Dorian () [Corola-journal/Journalistic/6452_a_7777]
-
a perorat nițel despre „apucatul ăla" din cauza căruia se tund omenii pe stradă, ba, s-a tăiat cu foarfeca, și fusta unei soții de ambasador occidental acreditat la București, fiindcă își permisese să iasă pe stradă în „minijupă". Bărbații cu plete și doamnele cu „minijupă" erau, în concepția cuplului Ceaușescu, întruchiparea decadenței occidentale. Dintre cei de două ori reținuți de miliție la Brăila, cred că părul cel mai lung îl avea Țepeneag. La întoarcere, am făcut drumul împreună cu Lucian Pintilie. Dacă
Dorin Tudoran - Prietenii mei, scriitori by Gellu Dorian () [Corola-journal/Journalistic/6452_a_7777]
-
ediției Minerva din 1906. Volumul are la sfârșit un tabel de „cuvinte mai neobicinuite" alcătuit de Al. Vasiliu, învățător, și de G. T. Kirileanu. Pe copertă, un desen cu sugestii semănătoriste, cu o țărancă torcând și cu un flăcău cu plete care-i citește dintr-o carte. Ediția aceasta din Creangă a fost tipărită de vechea Editură Cartea Românească, aceea care a funcționat în imobilul de pe Calea Victoriei, de lângă Capșa, distrus de bombardamente în 1944. Invoc acest detaliu pentru că ne dă o
O carte veche by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/6090_a_7415]