577 matches
-
lopată de grâu și aruncați-o alături: veți vedea că boabele de grâu se organizează, se ordonează, în grămadă piramidală, dar cele grele stau la fund și cele mai ușoare rămân deasupra, deasupra de tot instalându-se boabele seci ori pleava. La fel și în societate: lopata socială tinde să arunce deasupra elementele ușoare care vor intra în concurență între ele pentru supremație. Ce e sec, putred, neserios, corupt etc. se instalează confortabil în zona elitară. Acest fenomen social poate fi
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
vegetală 0111 Cultură cerealelor Cereale boabe păioase: grâu, secara, orz, orzoaica, ovăz, orez, mei, dughie, hrișca, triticale și alte cereale. Cereale boabe prăsitoare: porumb, sorg și alte cereale. Produse secundare: paie, coceni, pănuși, ciocălăi de porumb și spărturi de cereale, pleava etc. 0112 Cultură leguminoaselor boabe Leguminoase boabe alimentare: mazăre, fasole, linte, bob, năut, arahide etc. Leguminoase boabe furajere: mazăre, lupin etc. Produse secundare: vreji și gozuri. 0113 Cultură cartofului, plantelor tehnice, medicinale și aromatice Cartofi: timpurii, de vară și de
ANEXA nr. 656*) din 6 octombrie 1997. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/119432_a_120761]
-
delectează cu cafeaua. Tu ce cauți pe aici? întreabă brusc. Păi, sînt diplomat. N-am alt interes. Și atunci de ce te interesez? Sînt și scriitor, vreau să cunosc Cuba, oamenii ei, cei care sînt spuma și cei care... Care sînt pleava, drojdia... adică eu. Te înșeli. Eu te consider că ești reprezentativ. Nu-l conving. Servește a doua bere, tot pe nerăsuflate. Oricum, eu n-o să mă gudur pe lîngă voi. Dacă aș putea v-aș da gata... Cum adică, ne-
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
și car / Un ghici de cânepă avea / Și mândru el pocnea./ Din ghici tata când pocnea / Se pornea boul de cea / Carul alene scârțâia./ Toamna grâul secera / Snopi pe arie punea/ Boii spice frământa/ Muma grâu în vânt dădea / Vântul pleava vântura/ Bobul curat rămânea. / Tatăl meu era plugar / Avea boi avea și car / Un ghici de cânepă avea / Și mândru din el pocnea. / Din ghici tata când pocnea / Se pornea boul de cea / Carul din roți scârțâia. / Dar la impozit
Amprentele unor timpuri by ?tefan Boboc ? Punge?teanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84040_a_85365]
-
coboară de pe pat și privește spre a avea o lumină corespunzătoare pentru fiecare participant la șezătoare. Pregătește două ceaune, unul pentru fiert julfa, iar celălalt pentru fiert grăunțele în amestec cu grâul, ambele bine bătute și vânturate de cojile devenite pleavă, pentru a « înflori » mai repede, dând un gust dulce și aromat, consumat cu multă plăcere de către cei ce foamea le va da « târcoale ». Toate sunt gata. E timpul să vină și cei ce și-au anunțat prezența. Primii care apar
Amprentele unor timpuri by ?tefan Boboc ? Punge?teanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84040_a_85365]
-
să stea câtva timp o rădăcină de spânz, apoi se oblojește cu ea organul degerat. - Dureri de cap. Se folosesc frunze de curechi verde, foi de nuc, foi de hrean, aluat sau oțet de mere. Uneori bolnavii se aburesc cu pleavă de fân sau cu vin. În cazul din urmă, luând un strai în cap, se apleacă asupra unui blid și se inhalează aburii ce se produc turnând vin peste o cărămidă fierbinte pusă pe fundul blidului. - Dureri de dinți. Se
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
trăgând din pipă veche cu țeavă nouă, fum de sâmburi de măsline pisați mărunt. Durerea de foale. Zeama extrasă din frunze de giugiumă se bea, iar frunzele acestei plante se leagă cu un chindeu la foale. Tot așa se leagă pleava fiartă în vin. Sau se bea 15 g. cafea măcinată fiartă în 150 ml. rachiu de drojdie curat. Această boală mai poate fi tămăduită și cu ghințură fiartă înădușită într-o oală de pământ. Se bea cu vin sau cu
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
înfierbîntă. Cailor răciți li se agață după cap o traistă cu ovăz înfierbântat. Râmătorilor, răciți la stomac li se dă să mănânce sânge de porc, sărat. Răgușeală. Se bea lapte dulce, fiert bătut cu un ou. Se face abureală de pleavă și se bea ceai de giugiumă. Râie. Se folosește var stins și cenușă de lemn de stejar cu săpun mult și cu apă fierbinte. Pentru vite, Se fierbe 1 kg. de tutun la 4-5 l. de apă, cu cenușă sau
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
norocul pe alte coclauri, li se deschid noi orizonturi, noi șanse. America începuse a fi cunoscută ca un pământ al făgăduinței, un El Dorado în care oamenii se îmbogățeau peste noapte, în care dolarii îți intrau singuri în buzunare ca pleava la îmblătitul secarei. Se auzise și pe aici pe la noi că oameni de toate proveniențele și de toate culorile, din toate colțurile planetei luau vaporul și plecau să se îmbogățească, acum repede, cât porțile minelor de aur erau încă deschise
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
care are o irezistibilă vocație cosmogonică marchează o scriitură care amestecă - și adesea contopește - solicitările „codrului sacru” poetic, evocat indirect în funcția lui inițiatică, prin cufundarea onirică într-un inconștient fragmentar ce nu se teme de „reziduurile” sale și de „pleavă”, cum ar spune Hillman („Lăzile mele de drum s-au umplut de cârpe și de amintiri”, constată Ovidiu). Și tot Hillman ( Visul și lumea de jos, Comunità, 1984) ne-ar putea ajuta să înțelegem că poate, în jurnalele lui Mincu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2342_a_3667]
-
al încărcăturilor: a) să se foloseasa pe cît posibil ca materiale pentru ambalare rumeguș, talaș și alte materiale cu care se reduce în mare măsură pericolul vehicularii dăunătorilor plantelor; ... b) să nu se folosească ca material de ambalare paie, fin, pleava, frunze și alte materiale vegetale, decît dacă au fost dezinfectate și prin certificatul fitosanitar se atestă acest lucru; ... c) încărcăturile să fie curățate de pămînt, cît mai minuțios; ... d) mijloacele folosite pentru transportul încărcăturilor să fie controlate și, în caz
CONVENŢIE din 17 martie 1969 între guvernul Republicii Socialiste România şi guvernul Republicii Populare Bulgaria privind colaborarea în domeniul carantinei şi protecţiei plantelor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/127054_a_128383]
-
exportul reciproc al încărcăturilor: a) să folosească, pe cît posibil, ca materiale pentru ambalare rumeguș, așchii de lemn și alte materiale cu care dăunătorii plantelor pot fi vehiculați numai întîmplător; ... b) să nu folosească ca material de ambalare paie, fin, pleava, frunze și alte materiale vegetale, decît dacă prin certificatul fitosanitar se atestă că acestea au fost dezinfectate; ... c) încărcăturile să fie curățate de pămînt, cît mai minuțios; ... d) mijloacele folosite pentru transportul încărcăturilor să fie controlate și, în caz de
CONVENŢIE din 10 februarie 1969 între guvernul Republicii Socialiste România şi guvernul Republicii Populare Polone privind colaborarea în domeniul protecţiei plantelor şi carantinei fitosanitare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/127090_a_128419]
-
prevederile articolului 1 din prezenta convenție și asupra încărcăturilor care urmează să fie tranzitate pe teritoriul celeilalte părți contractante. Articolul 3. La exportul încărcăturilor de pe teritoriul unei părți contractante pe teritoriul celeilalte părți contranctante trebuie să evite folosirea paielor, fînului, plevei sau deșeurilor plantelor agricole, ca material pentru ambalare; în acest scop se preferă rumegușul, talașul și alte materiale care reduc la minimum posibilitatea introducerii dăunătorilor plantelor. Mijloacele folosite pentru transportul încărcăturilor pe teritoriul celeilalte părți contractante vor fi curățate conform
CONVENŢIE din 21 mai 1969 între guvernul Republicii Socialiste România şi guvernul Republicii Populare Ungare, privind colaborarea în domeniul carantinei fitosanitare şi protecţiei plantelor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/127104_a_128433]
-
Giberella și Fusarium spp.) Ophiobolus graminis Putregaiul plantei și putregaiul rădăcinii (Helminthosporium sativum) Pătarea frunzei și pătarea glumei (Septoria tritici și Septoria nodorum) Arsura (Typhula itoana și Typhula idahoensis) La ovăz: Tăciunele urît mirositor (Tilletia caries) Pătarea frunzei (Septoria passerinu) Pleava neagră (Xanthomonas translucens) Putregaiul negru al rădăcinii (Thielaviopsis basicola) La tutun: Antracnoza tutunului (Colletotrichum destructivum) La orez: Pătarea cafenie îngustă a frunzei (Cercopora oryzae) Necromacitoza din Arkansas (Ophiobolus oryzinus) Boală Bakanea (Giberella fuyikuroi) Tăciunele negru (Nesvossia horsida) Falsul tăciune (Ustilaginoidea
CONVENŢIE din 6 aprilie 1972 privind protecţia plantelor şi carantina fitosanitara, între guvernul Republicii Socialiste România şi guvernul Republicii Arabe Egipt. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/127161_a_128490]
-
argilă și de nisip se simte la mână. Era obligatorie o sursă de apă. Bulgării de argilă se pisau cu muchia sapei de patru ori și se făcea o grămadă. Peste grămadă se aruncau paiele de secară sau grâu și pleavă. Peste acest amestec se turna apa. Unii cărămidari adăugau și bălegar de cal și bovine uscat la Soare. Frământarea lutului presupunea călcarea lui cu picioarele. Modelarea cărămizilor din lut se făcea pe o masă lungă sau pe jos, după care
RROMII ÎNTRE TRADIŢIE ŞI CONTEMPORANEITATE by Judit Găină, Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/91787_a_93174]
-
adăugau și bălegar de cal și bovine uscat la Soare. Frământarea lutului presupunea călcarea lui cu picioarele. Modelarea cărămizilor din lut se făcea pe o masă lungă sau pe jos, după care se așezau pe un strat de nisip și pleavă să se usuce la Soare (figura nr. 37.a). Lutul bine frământat se introducea cu mâinile Într-un tipar de lemn, se presa, se nivela și după ce lua forma dorită, se așezau la uscat. După uscare cărămizile nearse din argile
RROMII ÎNTRE TRADIŢIE ŞI CONTEMPORANEITATE by Judit Găină, Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/91787_a_93174]
-
uscare cărămizile nearse din argile se stivuiau În grămezi (figura nr. 37.b). Un cărămidar bun făcea până la1000-1500 bucăți pe zi. Spre deosebire de cărămizile din lut, cărămizile pentru ars În cuptoare conțineau decât argilă, nisip și apă, fără paie și pleavă. Acestea se realizau pentru construcții termice, mai ales pentru sobele din mediul rural și se executau doar la comandă. Cei care executau sobele au creat o mică breaslă a rromilor sobari. Verificați-vă cunoștințele ! Descrieți tehnica tradițională de confecționare a
RROMII ÎNTRE TRADIŢIE ŞI CONTEMPORANEITATE by Judit Găină, Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/91787_a_93174]
-
umed. Nu se săpa fundație, construcția ridicându-se direct de la suprafața solului. Când casa se ridica din ”tule”, Între acestea, la zidărie, se folosea ca mortar pământ moale. Odată pereții ridicați, tencuiala casei se făcea cu pământ moale ce conținea pleavă de cereale atât În interior, cât și În exterior. Deasupra zidurilor se puneau sulinarii, pe aceștia se bătea scândura (șipca) pentru tăvăneală, se urca pământ În pod, se Întindea uniform Într-un strat de 3 cm pe sulinari, se prindeau
RROMII ÎNTRE TRADIŢIE ŞI CONTEMPORANEITATE by Judit Găină, Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/91787_a_93174]
-
1-5. [34] BRUDA, TRAIAN., Prevenirea și corectarea tulburărilor de vorbire la preșcolari. în: RÎP, 14, nr. 2-3, 1991, p. 117-120. [35] CAIET de exerciții pentru limba română clasa a III-a, trimestrul I. Coordonator: Victoria Pădureanu. Colaboratori: Victoria Pădureanu, Cristiana Pleavă, Zinica Loghin, Frusina Damalan. București, Editura Coresi, 1991, 64 p. [36] CERKEZ, MATEI; PÂSLARU, VLADIMIR, Sondaj privind studiul limbii și literaturii române în școală, Tribînv, 2, nr. 3, 1991, 4-5. [37] CHIORALIA, C., Erori gramaticale. în: Tribînv, 2, nr. 5
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
de citire. Clasa I, trimestrele II-III, prof. gr. I Victoria Pădureanu..., prof. gr. I Dana Poenaru, București: Editura Coresi, 1993. [161] PĂDUREANU, VICTORIA, Primul caiet de scriere pentru clasa I, elaborat de: prof. Viorica Pădureanu, inv. Zînica Loghin, înv. Cristiana Pleavă, Editura 3 P Magister, 1993. [162] PETRAȘ, IRINA, Genuri și specii literare. Mic dicționar-antologie pentru elevi. București, Editura Demiurg, 1993, 175 p. [163] PIEPTAN-DOR, VICTORIA, Exerciții gramaticale de bază pentru elevii claselor IIIV. București, Editura Geneze - EPN, 1993, 128 p.
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
p. [122] LIMBA română. Subiecte date la Facultatea de Drept din centrul universitar Craiova, Ziua, 2, nr.324, 11iul., 1995, 4. [123] LIMBA Română: exercitii pentru clasa a IV-a / prof. gr. I Victoria Pădureanu (coord.), inst. gr. I Cristiana Pleavă, înv. gr. I Zînica Loghin, prof. gr. I Eugenia Șincan, - București: Editura C.N.I. Coresi, 1995 (I. Coresi) [124] LIMBA Română: manual pentru clasa a II-a / Elena Constantinescu, Maria Vărzaru, Elena Sachelarie,... - București: Editura Didactică și Pedagogică, 1995. [125] LITERATURA
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
programele și manualele școlare, în: LL, 40, nr. 3-4, 1995, 128-135. [158] PĂDUREANU, VICTORIA; MOLAN, VASILE; KONRAD, MARIA, Citire, lectură, compunere. Culegere de exerciții și teme pentru clasa a III-a. București, Editura Sigma, 1995, 140 p. [159] PĂDUREANU, VICTORIA; PLEAVĂ, CRISTIANA; MOLAN, VASILE; COJOCARU, SILVIA; DAMALAN, FRUSINA. Coordonator: VICTORIA PĂDUREANU. Citire, lectură, compunere. Culegere de exerciții și teme. Clasa a IV a. București, Editura Sigma, 1995, 96 p. [160] PENCEA, IOANA, Exerciții de gramatică și probleme de evaluare. Pentru clasa
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
p. 123-126; la definitivare au mai participat:Theodor Hristea, Mircea Borcilă, Miorița Got, Valeria Georgescu, Petru Bogoviț, Leonard Rotaru, Elena Bițioanu]. [61] LIMBA română: exerciții pentru clasa a III-a / autori: prof. gr. I Victoria Pădureanu, inst. gr. I Cristiana Pleavă, înv. gr. I. Zînica Loghin, inst. gr. I Frusina Damalan ; coord. Victoria Pădureanu, - București: Editura C.N.I. Coresi, 1996(Polsib) [62] LIMBA română: exerciții pentru clasa a IV-a / prof. gr. I Victoria Pădureanu, inst. gr. I Cristina Pleavă, înv. gr.
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
I Cristiana Pleavă, înv. gr. I. Zînica Loghin, inst. gr. I Frusina Damalan ; coord. Victoria Pădureanu, - București: Editura C.N.I. Coresi, 1996(Polsib) [62] LIMBA română: exerciții pentru clasa a IV-a / prof. gr. I Victoria Pădureanu, inst. gr. I Cristina Pleavă, înv. gr. I Zânica Loghin,... - București: Editura C.N.I. Coresi, 1996 (Imprimeria de Vest) [63] LÜDER, ELSA, Lupul și capra, Eine Fibel zum Erlernen des Rumanischen, Clusium, [1996]. [64] LUPU, COMAN; VLĂDESCU, ANDREEA, Limba română prin exerciții. București, Logos, 1996, 165
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
Dar vremea de îndreptare la cei ce cu dinadinsul voiesc începe odată nu este trecută...Destul este să vedem aceasta și să începem încai cei care zicem că sîntem floarea neamului a ne fi rușine să fim mai jos decît pleava celorlalte neamuri.”. Spre a salva situația, el va apela la alte formule scoțând "Adaos literar", în 1830, apoi "Gazeta Teatrului Național" (1835-1836) și "Curierul de ambe sexe" (1837-1847), reviste de tip magazin conținând multe traduceri. Precursor al presei literare românești
REVISTE LITERARE DIN PRIMA JUMĂTATE A SECOLULUI AL XIX-LEA by Brinduşa – Georgiana Popa [Corola-publishinghouse/Science/91761_a_92854]