1,132 matches
-
în forurile internaționale de dezbateri și negocieri în domeniul dezarmării. Este, totuși, demn de a fi relevat că și în această perioadă au apărut unele semnale politice în poziția României, care prefigurau oarecum mutația intervenită în 1964, prin adoptarea hotărârii plenarei CC al PMR din luna aprilie a acelui an, care definea net și fără ambiguități coordonatele politicii de independență a României. Umătoarele trei exemple mi se par a fi edificatoare în acest sens. Este vorba a) de solicitarea de înscriere
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
desfășurată la Varșovia, în zilele de 19 și 20 ianuarie ale acelui an. Deși aparent una obișnuită, întâlnirea respectivă avea să se dovedească a fi de o factură deosebită. Aceasta deoarece, cronologic vorbind, era primul Summit al Pactului Varșovian după plenara Comitetului Central al PMR de la finele lunii aprilie 1964, la încheierea căreia se adopta documentul ce avea să devină cunoscut ca "Declarația de independență politică a României". Miza era, prin urmare, importantă în sine și cu semnificații multiple. Pentru moment
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
denumite în limbajul politic al epocii schimbările speranței petrecute în Cehoslovacia. Considerate laolaltă, acestea constituiau principalele rațiuni care impuneau, cu puterea evidenței, adoptarea unei tactici de natură să îngăduie un vot favorabil al delegației române în Comisia politică și în plenara Adunării generale, motivat de realizarea prealabilă a unui compromis onorabil cu promotorii principali ai tratatului Statele Unite și Uniunea Sovietică. Adaptată contextului politic amintit și având în vedere finalitatea evocată, tactica României poate fi rezumată în următoarele cinci elemente de bază
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
69.570 din 4.VI.1968). * Votul asupra proiectului de rezoluție a avut loc în Comisia politică, la 10 iunie, fiind apoi adoptat de Adunarea generală la 12 iunie, devenind rezoluția 2373 (XXII). Atât în Comisia politică, cât și în plenara Adunării generale, delegația română a votat pentru proiectul de rezoluție și, implicit, pentru Tratatul privind neproliferarea armelor nucleare, anexat acesteia. Explicația privind votul delegației române a fost prezentată de ambasadorul Nicolae Ecobescu, conform textului pentru care se primise în prealabil
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
implicate în procesul pe care îl aveam în vedere. Existau exemple în practica reuniunilor internaționale, pe care șeful delegației române le-a exploatat cât mai bine. La reuniunea de la Dipoli, rotația a fost acceptată în ceea ce privește alte forme de lucru decât plenara reuniunii, respectiv grupurile de lucru, dar pentru fazele propriu-zise ale viitoarei conferințe rotația la conducerea lucrărilor a fost completă, cu excepția ședințelor de deschidere și închidere. Delegația română a respins cu pricepere preocupările exprimate de cei care nu vedeau cu ochi
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
ca problema să fie amânată. II. "Partidul Comunist, cel mai puternic împărat al Chinei" 1. Dogma socialismului reconsiderată Nu vom înțelege procesul masiv de dezvoltare a Chinei dacă nu vom avea o imagine clară asupra începuturilor sale, asociate limpede cu plenara Comitetului Central al Partidului din decembrie 1978. Cum s-a întâmplat că într-o perioadă în care socialismul real intrase în declin, proces care se va accentua în anii scurși până la prăbușirea sa, economia chineză a inaugurat un proces de
Viclenia globalizării . Asaltul asupra puterii americane. In: Viclenia globalizării. Asaltul asupra puterii americane by Paul Dobrescu () [Corola-publishinghouse/Science/1096_a_2604]
-
este etichetată ca fiind socialistă sau capitalistă, atât timp cât generează dezvoltare." Deci, dezvoltarea este axul politicii chineze, adevăr formulat chiar de către cel care a lansat reformele în China. Este limpede că ideea a existat încă din 1978. Exemplul dat chiar la plenara din decembrie 1978, că nu este important ce culoare are pisica, important este ca ea să prindă șoareci, spunea același lucru, doar că în limbajul metaforei. Acum, ideea îmbracă forma mai grea a unei afirmații cvasi-doctrinare, având greutatea suplimentară că
Viclenia globalizării . Asaltul asupra puterii americane. In: Viclenia globalizării. Asaltul asupra puterii americane by Paul Dobrescu () [Corola-publishinghouse/Science/1096_a_2604]
-
În Închisori, În special la Gherla, unii dintre aceștia fiind „țărani care se opuseseră colectivizării” (p. 70). Este Însă inexact să se scrie despre Încarcerări pentru opoziția la colectivizare În 1947, cînd se știe că procesul colectivizării a Început În urma Plenarei CC al PMR din 3-5 martie 1949. Inexactă este și afirmația că, „la 2 martie 1949, proprietatea asupra pământului a fost complet interzisă persoanelor particulare” (p. 75). În fapt, În noaptea de 2/3 martie 1949, prin Decretul 83, s-
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
afirmația că, „la 2 martie 1949, proprietatea asupra pământului a fost complet interzisă persoanelor particulare” (p. 75). În fapt, În noaptea de 2/3 martie 1949, prin Decretul 83, s-au confiscat ultimele proprietăți de 50 de ha, iar În urma Plenarei din 3-5 martie 1949 partidul a deschis calea spre „transformarea socialistă a agriculturii”. Însă proprietatea privată asupra pământului nu a fost niciodată interzisă În România, chiar după ce s-a anunțat Încheierea colectivizării agriculturii, În primăvara anului 1962, cîteva procente din
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
al CC al PMUP, afirmă Într-un interviu (reluat În informarea din 26 iunie a Ambasadei de la Varșovia): „Verdictul electoratului n-a fost un protest Împotriva socialismului În general, a idealurilor și valorilor lui așa cum au fost ele Înțelese la Plenara a X-a. Nici o forță politică importantă n-a folosit În campania electorală lozinci antisocialiste. Realizarea majorității ideilor din programul electoral al Comitetului cetățenesc de pe lîngă Lech Watesa ar conduce În mod obiectiv la Întărirea premiselor ordinii socialiste și nu
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
au ascuns informații despre modul de acțiune al conducerii politice și despre situația economică. Ambasadorul român la Praga face o analiză obiectivă a evenimentelor desfășurate În Cehoslovacia În a doua parte a lunii noiembrie: „Schimbările de cadre, ca și hotărîrea Plenarei CC al PCC din 24 noiembrie a.c., nu au fost de natură să diminueze profunda criză politică și socială din Cehoslovacia. Dimpotrivă, au generat o și mai puternică radicalizare a societății și intensificarea procesului de diferențiere În cadrul PCC, demonstrînd că
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
bătrâni porniți prin nămeți spre cozile din fața Alimentarelor, situează narațiunea în sinistra „epocă de aur”. Bucureștiul vremii oferă puține consolări: colegul lui Adrian, Mauriciu, e concediat din cauza demersurilor oficiale pentru emigrare, presa caută „țapi ispășitori” pentru ilustrarea tezelor lansate de plenarele Comitetului Central, iar Alexandru, personaj misterios, fost înalt demnitar, trezit acum la realitate și ostil puterii, ține un jurnal secret și decide să-și adăpostească periculosul manuscris tocmai la Adrian. Toate aceste agresiuni ale epocii îi leagă și mai mult
LOVINESCU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287854_a_289183]
-
Mai târziu, în 1970, când a trebuit să-și selecteze poeziile pentru o ediție de autor, a renunțat la multe din aceste pagini. Cu toate că a adus servicii noii politici, a avut mult de suferit de pe urma atacurilor din partea oficialităților comuniste la plenarele din 1946 și 1959, precum și din partea criticii sociologist-vulgare. Pentru unele basme versificate (Șoltuzul Graur, Cerbul de aur), pentru mai multe intervenții din revista „Nistru” și mai ales pentru volumul de eseuri Iarba fiarelor (1959) M. a fost acuzat de „naționalism
MENIUC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288089_a_289418]
-
delațiune. Tehnica de supraveghere a manifestărilor literare prin critici aliniați, având menirea de a sancționa prompt „deviaționismul”, oricare ar fi fost natura acestuia, este complinită prin organizarea de „discuții”, „mese rotunde”, „dezbateri” pe teme de aparentă actualitate, cum ar fi plenarele diverselor secții ale Uniunii Scriitorilor (în 1954 are ecou una a dramaturgiei) ori congresele unionale ale scriitorilor sovietici (1955). Astfel, în cadrul unei discuții despre poezie, Mihai Beniuc dă lămuriri despre geneza poeziei sale Melița (10/1955), tonul general al dezbaterilor
GAZETA LITERARA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287200_a_288529]
-
literară la „Steaua”, 18/1958). O stare de confuzie se înstăpânește astfel, relativizând inițiativele care vizau, fie și colateral, punerea în discuție a conceptului de realism socialist și a compatibilității sale cu dezvoltarea literaturii române. Acestea se izbesc de Rezoluția Plenarei Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Român din 9-13 iunie 1958, care impune revenirea în forță la vechiul concept. Urmează expunerea lui Gheorghe Gheorghiu-Dej dintr-o altă plenară a Comitetului Central (26-28 noiembrie 1958), care determină o plenară lărgită a Comitetului
GAZETA LITERARA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287200_a_288529]
-
și a compatibilității sale cu dezvoltarea literaturii române. Acestea se izbesc de Rezoluția Plenarei Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Român din 9-13 iunie 1958, care impune revenirea în forță la vechiul concept. Urmează expunerea lui Gheorghe Gheorghiu-Dej dintr-o altă plenară a Comitetului Central (26-28 noiembrie 1958), care determină o plenară lărgită a Comitetului Uniunii Scriitorilor. Aici Mihai Beniuc își va însuși criticile făcute pe linie de partid, iar în referatul apărut în G.l., Literatura de actualitate și partinitatea în literatură
GAZETA LITERARA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287200_a_288529]
-
izbesc de Rezoluția Plenarei Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Român din 9-13 iunie 1958, care impune revenirea în forță la vechiul concept. Urmează expunerea lui Gheorghe Gheorghiu-Dej dintr-o altă plenară a Comitetului Central (26-28 noiembrie 1958), care determină o plenară lărgită a Comitetului Uniunii Scriitorilor. Aici Mihai Beniuc își va însuși criticile făcute pe linie de partid, iar în referatul apărut în G.l., Literatura de actualitate și partinitatea în literatură (6/1959), conducerea asociației profesionale a scriitorilor români își însușește
GAZETA LITERARA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287200_a_288529]
-
și epoca noastră. Umanismul socialist - cea mai înaltă treaptă a umanismului (8/1960), prin care conceptul de umanism intră în concurență ideologică directă cu bazele dogmatic-internaționaliste ale realismului proletar. În ciuda dărilor de seamă kilometrice care continuă să apară și după plenara din aprilie 1960 a Comitetului Uniunii Scriitorilor ori a numerelor tematice ocazionate de pregătirea celui de al III-lea Congres al Partidului Muncitoresc Român, Eugen Simion glosează în mai multe numere (începând cu 46/1960) Despre tipologia „Scrinului negru”; la
GAZETA LITERARA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287200_a_288529]
-
și faptul că între numerele 10/1962 și 19/1963 G.l. nu mai are un colegiu editorial, echipa condusă de Tiberiu Utan venind la cârma revistei ulterior. Ceea ce nu înseamnă că realismul socialist va dispărea spontan de pe firmamentul literaturii. Două plenare lărgite ale Comitetului de conducere a Uniunii Scriitorilor, din iunie și din noiembrie 1963, reiau problema în baza unor referate alcătuite ad-hoc, iar către sfârșitul anului o serie de articole veștejesc deschis vechiul concept jdanovist. Autorii sunt Virgil Ardeleanu (Intenție
GAZETA LITERARA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287200_a_288529]
-
apariția unor volume de Marin Sorescu, Nichita Stănescu ori Ștefan Aug. Doinaș, care debutează editorial cu volumul Cartea mareelor, cuprinzând poeme scrise, majoritatea, în urmă cu cel puțin două decenii. Între 26 și 28 martie 1964 are loc o nouă plenară a Comitetului de conducere al Uniunii Scriitorilor, pe tema raporturilor literaturii române cu literaturile occidentale, la care iau cuvântul Tudor Vianu, Paul Georgescu, Vera Călin, Romulus Vulpescu, Romul Munteanu, A.E. Baconsky și Mihai Beniuc, președintele în exercițiu al Uniunii
GAZETA LITERARA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287200_a_288529]
-
au fost însă puțin numeroși, iar presiunile asupra creatorilor au luat în numeroase rânduri forma unor demersuri administrative, după cum, alteori, un mic pas înainte presupunea acceptarea, în aparență, a doctrinei oficiale. Modul abuziv de a conduce și supraveghea literatura prin plenare și prin agenți de ordine, prin acte oficiale și luări de cuvânt, care vor ocupa numere întregi ale revistelor literare, va fi tot mai puțin folosit în anii ce vor urma. Dezghețul ideologic este evident și în cazul polemicii din
GAZETA LITERARA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287200_a_288529]
-
a Academiei „Ștefan Gheorghiu”, conservata la Institutul Politehnic din București, au fost efectuate În colaborare cu Mariana Ioan și Alexandru Florian. Vezi și documente despre activitatea specifică a profesorilor școlii, precum pregătirea documentelor pentru congrese, alte reuniuni importante ale partidului (plenarele Comitetului Central, aniversări); documente privind procesul de recrutare, modul de evaluare, criteriile de clasificare a corpului profesoral și a studenților, efectivele diferitelor promoții, modul de apreciere a cunoștințelor studenților, precum și corespondență internă legată de raportul dintre școală și alte departamente
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
se ținuse primul Congres al Uniunii Scriitorilor, după ce în februarie 1956 N.S. Hrușciov citise, în cadrul celui de-al XX-lea Congres al Partidului Comunist al Uniunii Sovietice, faimosul său discurs de denunțare a crimelor staliniste. Au urmat Revoluția din Ungaria, plenara din iunie 1958 a Comitetului Central al PMR, iar în ianuarie 1962 cel de-al doilea Congres al Uniunii Scriitorilor, ultimele două evenimente marcând chiar o accentuare a dogmatismului doctrinar al realismului socialist. Abia după Declarația din 26 aprilie 1964
ROMANIA LIBERA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289316_a_290645]
-
de artă angajată, partinică și pe metoda de creație a realismului socialist. Și în deceniile următoare S.t. rămâne un organ de propagandă comunistă, ce înregistrează evenimente politice precum cel de-al II-lea Congres al PMR, din decembrie 1955, plenara din iunie 1958 a Comitetului Central al Partidului etc., publică decrete, rezoluții, comunicate, directive, discursuri ale oficialilor vremii. În aceeași manieră doctrinară și propagandistică sunt relatate și principalele manifestări din sfera culturii și a literaturii, ca primele congrese ale Uniunii
SCANTEIA TINERETULUI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289531_a_290860]
-
viața literară, ca și reacția scriitorilor față de „directive” sunt reflectate, de-a lungul timpului, de nelipsitele dări de seamă despre conferințele naționale ale scriitorilor (de pildă, cea din 15 martie 1949, când se înființează Uniunea Scriitorilor) sau despre congresele și plenarele Uniunii Scriitorilor (1956, 1960, 1962 și 1972), dar și de campaniile îndreptate împotriva unor mari scriitori, prima fiind inițiată în 1948 de Sorin Toma la adresa lui Tudor Arghezi (Poezia putrefacției sau Putrefacția poeziei). Se adaugă mesele rotunde cu cititorii, unele cu
SCANTEIA-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289534_a_290863]