930 matches
-
intrarea prin care trebuia să apară aceasta, îmi și închipuiam figura și mă cuprinse necazul pe toanele Patriciei. Singura încăpere a locatarei (se vedea bine, era o sărăntoacă) avea mai multe destinații: dormitor, spălătorie, bucătărie, cameră de primire. Pornind de la plita de lîngă ușă, un burlan înconjura pereții pe sub tavan și străpungea afară prin ochiul unui geam astupat cu tablă. După perdeluța de tifon, în fereastră zăcea, lîngă cutia de chibrituri, un capăt de lumînare. Pe sub tavan se întindea în diagonală
CARTIERUL SULAMITEI by MARCEL TANASACHI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/513_a_701]
-
lîngă cutia de chibrituri, un capăt de lumînare. Pe sub tavan se întindea în diagonală o sfoară cu rufe puse la uscat. Striate de colburi vechi, în colțurile afumate, atîrnau pînze de păianjen. Roasă, dușumeaua fusese acoperită cu un petecar. Deasupra plitei, o coală de hîrtie cu imprimeu decolorat era țintuită pe perete în cuie, bătute printr-un bilet de tren tăiat în patru. Pătată de muște, hîrtia constituia fundalul cîtorva farfurii desperecheate, stăpînite cu elastic. Din cutioare verzi de Zeppelin, de sub
CARTIERUL SULAMITEI by MARCEL TANASACHI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/513_a_701]
-
Ghența adormise demult cînd, lîngă animalul puturos, eu încă mai aveam insomnii. Mă simțeam atras de acești oameni. Stînjenită că într-o zi nu avusese timp să gătească, lelea Ghența m-a poftit să gust din niște turte coapte pe plită. Erau din aluat negru, proaspete și sărate; și bunica mea făcea turte cu lapte fiert în ceaun. A fost o întîmplare care a stîrnit în mine ecouri nostalgice, ca o pietricică azvîrlită în lac: cînd apa își reface oglinda, la
CARTIERUL SULAMITEI by MARCEL TANASACHI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/513_a_701]
-
jumătate plină, dar nu ziceau nimic, era bine și așa, aveau cu ce găti și nu mai trebuia să facă focul și să ardă tot soiul de surcele și ciocălăi pe care Îi păstrau pentru iarnă ca să aprindă focurile de sub plite și din sobe. Șoferul se pricepuse să mituiască pe cine trebuia, numai oameni În funcții Înalte din partid și din Miliție, nu se zgârcea la dar și afacerile Îi mergeau din plin. Cum se lăsa Întunericul prin sat, Începeau să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
sufletelor celor morți; cine ce preț ar putea pune pe aceste lucruri sfințite din care până mai ieri se adăpau și se hrăneau, prin gurile noastre, cei duși În veci? Praf s-au făcut cocenii cu care aprindeam focul În plita ce ne Încălzea, deopotrivă, ființele de lut și cele de duh. Din plită n-a rămas nimic, tigaia, oalele, cratițele s-au turtit, iar tuciul cel mare - turnat În urmă cu generații Întregi de Însuși bulibașa unei șatre de țigani
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
din care până mai ieri se adăpau și se hrăneau, prin gurile noastre, cei duși În veci? Praf s-au făcut cocenii cu care aprindeam focul În plita ce ne Încălzea, deopotrivă, ființele de lut și cele de duh. Din plită n-a rămas nimic, tigaia, oalele, cratițele s-au turtit, iar tuciul cel mare - turnat În urmă cu generații Întregi de Însuși bulibașa unei șatre de țigani nomazi și dăruit unor strămoși de-ai mei În chip de mulțumire că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
care ne Înțelegeam noi bine a pierit cam de la moartea tatii (adăpostul porcesc, Însă, era o amintire scumpă și un loc de duioasă aducere aminte), toată copilăria mea și tinerețea, dorința de-a trăi și voioșia, tristețile, durerile, dura de la plită pe care, copil, o Învârteam pe uliță cu un cârlig de fier, poveștile auzite de la mama, centura de ostaș a tatei cu care În chip pedagogic mă altoia, lacrimile, primul meu abecedar, hârtiile mele de măiastre poeme Înnobilate, viața strămoșilor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
cu praștia În ei până Îi nimerea. Mamă-sa făcea pe urmă ciulama cu mămăligă din care se Întâmplase de câteva ori să mănânce și prietenii iscusitului vânător, sub un aplecător murdar, plin de muște, În care se găseau o plită hodorogită, o măsuță scundă și găleata cu lături pentru porc. Vieru se hlizea: „Ai, mă, asta e lanterna aia de care ai zis tu atunci?”. În urmă cu vreo trei ani, copil fiind și prea puțin la minte, Baronu voise
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
altul cu cele două țevișoare dezghețate În apă caldă. Îi potolise mama lui Baronu, care Îi drăcuise și pe urmă Îi chemase pe toți să le dea să mănânce coleașă, sub aplecător. Din ceaunul pe care Îl trăsese la marginea plitei le pusese cu polonicul În străchini smălțuite de pământ fiertura de făină. Fiecare strachină avea pe fund câte o bucată de mămăligă rece. Mâncaseră cu plescăituri. „Ia uite ce-i place lu’ boier mâncarea noastră!” se mirase prefăcut femeia și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
pătate de muște, căci Îi aminteau de copilărie. În acea seară de joi intrase În curte șovăitor. Mersese Încet și cam nehotărât pe poteca pietruită. De sub șopronul din spate se auzea zgomot de vase și venea miros de fum de la plită, amestecat cu abur de mâncare. Fu mai tăcut ca de obicei, răspunse cu zgârcenie la Întrebări. Plecă, În cele din urmă, fără a Îndrăzni să le spună părinților că a doua zi urma să se mute cu nevasta Într-un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
se cerneau fără încetare de două zile. Vântul biciuia cu putere și spulbera zăpada așternută într-un strat gros toienind toate cărările și grădinile satului. Venea Crăciunul, și-n toate casele oamenii erau adunați în jurul focului din sobele mari cu plită, preocupați de aromele ce veneau din cuptor. În casa mare boierească era forfotă. Agitația domnea de aproape 24 de ore căci așteptau ca Moșu´ să le aducă cel mai frumos dar - un copil. Minunea s-a întâmplat doar când Maia
Ramuri, muguri si mugurasi de creatie olteniteana Antologie de poezie și proză oltenițeană by Nicolae Mavrodin si Silviu Cristache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91640_a_93396]
-
spele... Un “Sărut mâna conașule”, spus din mers, cu privirea în pământ - au fost singurele vorbe auzite de la ea. În chilie, pe masă, mă aștepta ulcica cu lapte, din care aburi leneși căutau drum spre înalturi, alături de turtele coapte pe plită, care răspândeau acea miroaznă pe care o știam de la mama de acasă. M-am așezat și, cu gândul la visul din mrejele căruia abia mă desprinsesem, și la țigancă, întâlnită în cale, am mâncat, uitat de mine... Apoi am mulțumit
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
Când am ajuns la chilie, doar bobul de lumină al candelii din cămăruță dădea viață locului... Bătrânul era plecat la vecernie de multă vreme. Pe măsuța din chilie aburea încă o ulcică cu lapte, străjuită de niște turte coapte pe plită. Lumânarea și chibritul ședeau alături de candelă, puse acolo ca să le pot zări. Am mâncat cu poftă de lup și apoi m-am întins în crivat... Prin fereastra deschisă, picurii cântecului greierilor flutura mângâietor pe deasupra mea. Am adormit mai repede ca
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
lui Alecs. A mâncat trei sau patru, cred că a fost ultimul lucru pe care tata l-a mâncat cu poftă adevărată pe lumea asta. Nu erau clătite ca alea care se făceau în bucătăria-cameră a lui Țârțâc, încălzită de la plită în plină vară, de m-a luat cu leșin când am intrat de-afară, singura dată când am intrat acolo și am căzut muiat pe patul jos cu cergă țărănească roșu-neagră. Pe peretele din fund al bucătăriei, pe o poliță
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2273_a_3598]
-
am dus la ea să-mi fac lucrarea, mi s-a făcut frică, nu mi-a mai trebuit dinți îmbrăcați, pot să mă păzesc de frig vorbind și eu mai puțin (Țârțâc râde fără sonor, arătându-și dantura mâncată). Pe plita încinsă face niște clătite groase, cam cât trei pe care le știu eu de-acasă, și le umple repede cu dovleac. Se uită la mine cum înfulec ca un somalez sau un locuitor din Brodingnag-ul lui Swift, cu toată fața
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2273_a_3598]
-
marmură și granit, un frigider cât o navă spațială și un cuptor de pizza zidit în perete! Un du‑te‑vino de chelneri cu cămăși albe care intră și ies cu tăvi și doi bucătari care stau în picioare la plita din centru, ținând de mânere cratițele care sfârâie pe foc; cineva țipă „Fuck! Unde sunt șervețelele?“ Găsesc o sticlă de apă și niște pahare, le pun pe o tavă și apoi mă uit în jur să văd pe unde o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1997_a_3322]
-
Chiar de n-o să iasă nimic altceva, va face impresie. Va ajunge să-l cunoască pe regizorul Zhang Min. Se înscrie pentru audiție și începe să pregătească rolul. Își invită vecinele s-o asculte, cât au supele la fiert pe plită. Le aduce femeilor taburete pe care să se așeze, ca să o poată asculta în timp ce taie fasole și morcovi. În ziua audiției se trezește devreme și se machiază ușor. Se simte încrezătoare și în largul ei. Ajunsă prima în locul unde urmează
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1921_a_3246]
-
tofu, varză dulce și murată, castane, supă din sânge de rață cu tăieței de orez. Își amintește limpede că la colț de stradă un băiat vindea nuci de gingko. Prăjește nucile într-o tigaie cu fundul rotund, deasupra unei mici plite portabile. Flacăra i se reflectă pe piept. Ai zice că băiatul ține un mănunchi de lumină. * Așa încep. Doar cu o plimbare, mai întâi. El vine să o ia și o duce în locuri în care nu a mai fost
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1921_a_3246]
-
sunt decât două sfaturi, zău: Primul, trebuie să fii câine și să rogi să iei cu împrumut un os. Și al doilea, trebuie să fii întotdeauna conștient că te afli într-o poziție periculoasă, ca atunci când stai cu capul desupra plitei să-ți usuci părul. Ea se uită bine la oaspeți când Mao îi prezintă pe rând. Sunt oamenii lui. Bărbați pe care ea trebuie să-i impresioneze. Dacă e posibil, începe ea să se gândească, să-i fac să fie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1921_a_3246]
-
deși ea nu-i grasă. Pentru bieții soldăței ciulamaua de pui, plăcințelele cu brânză, plăcințelele cu pește (a dat Moș Iacob o fuguliță până la iazul mănăstirii și s-a Întors cu sacul plin)... În bucătăria noastră de iarnă forfotesc pe plită oalele cele mari; În bucătăria de vară, În cazanul de tuci În care fierbeam noi, Înainte, mâncare pentru porci, fierb acum găinile și ale vecinilor și ale noastre - să te superi pe bieții soldăței? Doamne ferește! La răspântia de lângă zidul Curții
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
-
pe zăpadă oleacă de vin roșu. Violet. Negru, vinul. Apoi se duce prin dos, la bucătărie, se Întoarce cu ceainicul, Îi cinstește pe toți, se cinstește pe sine. Vine În calidor Mătușa Domnica. Îmi spune că s-au fript, pe plită, presărate cu sare mașcată, maiurele de găină. Și că, dacă nu vin În minuta asta, mi le mănâncă Grabenko! Nu mi-e foame, dar când aud de porcul de Grabenko... În bucătărie la noi e mare Înghesuială, trebuie să mă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
-
mi le mănâncă Grabenko! Nu mi-e foame, dar când aud de porcul de Grabenko... În bucătărie la noi e mare Înghesuială, trebuie să mă descalț, să mă sui pe prichiciul cuptorului, ca să nu Încurc lumea. Mama are treabă la plită, cu mâncarea; Mătușa Domnica tot la plită, cu fiertul vinului; tata, la masă, cu rachiul. Șade pe scaun, țeapăn, are ochii spălăciți, ieșiți-la-spălat, Își joacă mereu mușchii fălcilor, semn că e foarte supărat; ori foarte beat. Deschide ușa bucătăriei șeful
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
-
foame, dar când aud de porcul de Grabenko... În bucătărie la noi e mare Înghesuială, trebuie să mă descalț, să mă sui pe prichiciul cuptorului, ca să nu Încurc lumea. Mama are treabă la plită, cu mâncarea; Mătușa Domnica tot la plită, cu fiertul vinului; tata, la masă, cu rachiul. Șade pe scaun, țeapăn, are ochii spălăciți, ieșiți-la-spălat, Își joacă mereu mușchii fălcilor, semn că e foarte supărat; ori foarte beat. Deschide ușa bucătăriei șeful de post. Are șuba pe umeri, căciula
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
-
oară când, la Întoarcere, Îi colindăm bine-bine pe călugării de la Curchi, chiar În biserica-de-iarnă, după aceea În trapeză. După aceea... Aud, ca prin ceață, când de tot fierbinte, cu miroznă de sobă Încinsă și tămâie și coajă de măr pe plită; când prin ceață de tot fierbinte din pricină de adiere de geruleț și de vântuleț de sanie cu zurgălăi. Aud glasurile oamenilor mari, groase, dar Înmuiate, zicând de maici și de surori, săracele, că n-au mai rămas decât vreo
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
-
nu-mi mai rămăseseră destui bani ca să purced la cumpărarea unui mobilier de bucătărie făcut la comandă sau a unei toalete cu capac Încălzit și bideu asortat. Într-un colț al parterului se găsește spațiul bucătăriei, care cuprinde (a) o plită cu gaz și (b) un frigider, despărțită fiind de restul Încăperii printr-o masă hidoasă, cu tăblia din plastic laminat lucios. O scară de lemn duce către platforma-dormitor contruită la jumătatea peretelui, dedesubtul căreia se află camera de zi (cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2136_a_3461]