389 matches
-
pentru promisiunea călcată în picioare, așteptând să se nască cei doi copii, mai ales în timpul primei sarcini plimbându-se prin casă grijulie să nu se împiedice și să cadă, uitându-se de după perdele spre lumea de afară, unde chiuiau câțiva plozi, ștergându-și lacrimile, înfiorându-se de surprindere și plăcere când simțea pruncul mișcându-i-se în pântecee, lungindu-se imediat pe jos, până înceta cu zbaterea, închipuindu-și ce face și cum se întoarce pe o parte sau alta, plină
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1927_a_3252]
-
acord cu chestia asta. De nu știu câte ori pe zi. N-am mai răbdat. Într-o zi i-am spus: atunci cară-te la maică-ta, să-ți facă ea ce e bine și să te îngrijească și să-ți crească plozii! M-a pocnit. Prima oară. Am strâns din dinți, mi s-a urcat sângele în cap, l-am lovit și eu și atunci m-a bătut. Nu mai mișcam, paralizată de-a dreptul, violența și amenințările mă paralizează pur și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1927_a_3252]
-
să plec undeva câteva săptămâni dacă vreau să încep cartea asta. Oriunde - poate iarăși în Bali sau într-una din insulele din marea barieră de corali - de fapt, orice mizerie de genul ăsta. Nu pot să fac absolut nimic cu plodul ăsta nenorocit. Zău, chiar nu pot. Simon îi puse înțelegător mâna pe braț. La cafea, spuse: — După ce îți vei face mâna cu romanul ăsta, ce-ar fi să scrii o carte despre ce înseamnă să fii mamă? E un gen
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1897_a_3222]
-
Căsnicia li-i model - N-ar mai fi de o măsură! El o bate , ea-l înjură, Dar beția li-i la fel. După spovedanie Blând duhovnicu-l soma: - Acum, te lepezi de Satana? - Părinte, m-aș lepăda, Dar am trei plozi cu ea sărmana! Vis nuanțat Trăiesc de-o vreme separați (Viața-i cu valuri și furtună); Ea s-ar visa iar împreună, El, tot la fel, împreunați! Flagrant delict cu o muză tânără Am fost iarăși reperat Cu o jună
ADRIAN GR?JDEANU by ADRIAN GR?JDEANU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83924_a_85249]
-
cumplitul ei turneu, petrecut timp de mulți și îndelungi ani în Rusia sovietică unde a fost târâtă, ca toți sașii, pentru așa-zisa reconstrucție obligatorie de după război. De acolo, din Siberia, s-a întors cu sănătatea zdruncinată și cu un plod în burta istovită. Vladimir tăcu, uitându-se cu coada ochiului la picioarele ei cu pielea foarte netedă. Are o piele, ca de mătase, conchise el cu hotărâre. Apoi își ridică privirea spre chipul ei blond, trandafiriu și cu un ușor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
lor zgomotoase. Aș fi trecut cu propriul meu buldozer, imaginar, dar incasabil, prin pasta de carne, motorină și prefabricate, strivind femeile rujate violent și îndesându-le cocurile înălțate tovărășește, fugărind bărbații neghiobi, obosiți, râgâind de spaimă și beție, terminându-le plozii pișăcioși care scuipau pe holuri și-aruncau câte-un motan nefericit de la ultimul etaj. Ce mai prăpăd aș fi făcut prin mulțimea asudată, agitându-se ca un elefant cu zece trompe... Dacă nu se înțelege foarte clar, bucureștenii lui Ceaușescu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
băgat-o nimeni în seamă pe idioata asta. Nici măcar ziarul unde credea că va avea ecou, "Evenimentul zilei". Fiindcă ea e proastă ca noaptea, nu știe nimic si repetă, papagalicește, ce-i zice căcăciosul ăla care i-a făcut un plod, Cozmin Gusă." (Lavinia Șandru, o prostituată care a jucat în filmulețe porno, România Mare, 8 septembrie 2006) Răspunzând la acuzațiile Laviniei Șandru legate de posibilitatea ca Vadim Tudor să fie colaborator al fostei Securități, revista România Mare nu argumentează contrariul
Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Science/1409_a_2651]
-
fiecare cerință corect rezolvată și 1 punct din oficiu. CAPITOLUL PERIOADA INTERBELICĂ - POEZIA Testul nr. 85 Rezolvă cerințele, cu privire la fragmentele de mai jos: E dat acestui trist norod Și oul sterp ca de mâncare, Dar viul ou, la vârf cu plod, Făcut e să-l privim la soare! Încă o dată: E, Oul, celui sterp la fel, Dar nu-l sorbi. Curmi nuntă-n el. Și nici la cloșcă să nu-l pui! Îl lasă-n pacea întâie-a lui, Că vinovat e
LIMBA ?I LITERATURA ROM?N? ?N 100 DE TESTE DE EVALUARE PENTRU LICEUP by Pavel TOMA ,Lorena Teodora TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/83870_a_85195]
-
Nu m-am agitat când părinții îmi ziceau că se fură fabricile și se vând la fier vechi. Mă gândeam că e mentalitatea lor ușor nostalgică, formată de pe vremurile când ți se dădea serviciu cu repartiție și, dacă trânteai repede plozii, primeai la două camere în Olinescu (n.a. cartier în Dorohoi). Am crescut cu gustul libertății, chiar dacă uneori am plătit pentru ea, ca orice adolescent certat cu regula. Am chiulit și am cântat prin parcuri, visând să am cândva o chitară
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2177_a_3502]
-
Îmbătrânind, a Întors această „vehemență” contra originii sale, a matricei care „l-a făcut posibil”, pe el și acea energie spirituală unică, nestinsă până În momentul acelui „adio” nu de la lume, ci de la luciditatea sa diurnă și complicată, când, ca un plod, s-a refugiat Încă o dată În pliurile materne, Începând să-și vorbească limba părinților și bunilor, el, care-și programase cu asprime, decenii la rînd, să nu vorbească, citească și gândească În limba română. (Mi-a recomandat și mie, În
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
focalizarea pe condiția kenotică, a lumilor mărunte, deasupra cărora plutește Sfântul Duh: "Om uitător, ireversibil, / Vezi Duhul Sfânt făcut sensibil? / Precum atunci și azi întocma: / Mărunte lumi păstrează dogma. // [...] / Acest ou-simbol ți-l aduc / [...] // Nu oul roșu. Un ou cu plod / Îți vreau, plocon, acum, de Paște; // Îl urcă-n soare și cunoaște!" "Nerodul uituc" a pierdut semnificația euharistică a oului, nemaivăzând în oul roșu decât hrana trupească, uitând-o pe cea spirituală, sărbătorească (nuntă) a cunoașterii." (p. 217 / 219 sq
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
s-au făcut tractoriste. Cu comportament identic. Pe măsură ce se apropia sorocul, Anica era tot mai nervoasă, supărată pe lumea asta idioată, care nu se dădea la comunism. Abia se făceau întovărășirile, iar despre colhoz nici vorbă încă. Cînd a născut plodul, așa de tare răcnea Anica, încît se adunase jumătate din sat să asculte și să facă glume. Femeile alergau care încotro, pline de mister. Țîncii aflau, în sfîrșit, că nu barza îi aduce pe lume. O femeie speriată vine într-
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
zi a fost surprinsă cum își număra degețelele. Unu, doi, trei, patru... Fața îi radia de fericirea reușitei sale. Bucuria acestei copile o apropia și mai mult de ceea ce vedem în unele icoane. Nu același lucru vedea și Vasile în plodul lui Eugen pe care el trebuie să-l crească. Parinții lui Vasile aveau o autoritate absolută și doar frica de ei nu a dus la omorîrea fetiței Peste imensele straturi de suferință imprimate în micuța ființă în scurta sa existență
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
debordau precum cornul abundenței. Pînă la venirea lor meditam admirativ. Îmi ziceam că uită-te, dom'le, au cam 30-32 kg, fac treabă cît una bucată femeie europeană de 70-72 kg și, dacă te uiți lung la ele, țac-pac, apare plodul. Mîncare aproape deloc, cu un metru de stofă îmbraci un harem și muncesc precum furnicuțele. Incredibil, dar ca dotări aveau tot ce trebuie și, în plus, salariul era cît și al europenelor noastre de mare. Am rămas contrariat de farfuriile
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
par să confirme că voiajul este plăcut. Se opresc la izvor, dau "bagajul" jos. Beau apă, se spală pe față și zîmbesc. Cînd v-ați pornit din sat? De două ore. Au gura pînă la urechi, dau ceva de băut plozilor și ne întreabă ca să se afle în vorbă, pentru că știau răspunsul. Pînă la Pont du Col cît se face? Cinci ore, sar eu cu un răspuns ferm. Mai bine dormiți aici. Jean rîde amuzat, olandezii privesc soarele. Este prea sus
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
încăpea în buzunar i-a cucerit inima Veronicăi. Căsătorie, bocete, vapor și Insula apre în toată splendoarea ei. Ce nu știa biata fată este faptul că pe aici femeile gîndesc că orice bărbat este divorțabil. Dacă pînă îți toarnă 2-3 plozi mai poți lupta cu rivalele care vor să-ți ia jucăria, după ce șarmul se mai tocește este greu să-ți mai ții jumătatea pe acasă. Deșteaptă, Veronica era cercetător la Universitate, iar "'guantanamera în sus și guantanamera în jos'' era
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
mai tocește este greu să-ți mai ții jumătatea pe acasă. Deșteaptă, Veronica era cercetător la Universitate, iar "'guantanamera în sus și guantanamera în jos'' era un frecător de mentă cu hau-hau. Într-o zi, biata femeie a rămas cu plozii singurică. Nici o șansă să găbjească soțul alteia, nu era genul și nici nu poseda tehnica. Dar studiile și copiii îi ocupau tot timpul și nici nu mai avea timp să plîngă, decît două-trei ore pe zi. Minimum. Specialitatea Veronicăi era
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
pod, înainte de intrare în târg) asistam la niște muștruluieli de toată frumusețea. Doamna Averescu obișnuia, atunci când simțea nevoia, să cheme la ea pe câte o mamă a cărei odraslă nu se prea ținea de carte. Ce vrei să faci din plodul ăsta al tău, fă? O lua la rost doamna Averescu. Nu știu nici cât fac unul și cu unul. ai?! Pune, fă, biciușca pe el dacă vrei să iasă ceva din el. Altfel, rămâi cu prostu‟ în ogradă. și-i
Amprentele unor timpuri by ?tefan Boboc ? Punge?teanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84040_a_85365]
-
supus acest arbore În zilele acestea, acelea ale speranței lui Întru perpetuare, precum a noastră atunci când odrăslim - ce teluric termen urmează! - un moștenitor: De dragul câtorva flori - consacrate ca medicinale, deci vandabile ori, avându-le, economisitoare a câtorva gologani -, mulțime de plozi care visează, În schimbul lor, vreo gumă de mestecat dacă nu cumva vreo țigară ori ceva mai rău, respectiv oameni În toată firea - săraci ori mai degrabă zgârciți -, smulg crăci Întregi dintr’un arbore neînzestrat de Natură cu lemnul tare al
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
e (pe dinăuntru) creația individuală a cuiva care amestecă În cratiță tradiția cu elemente ale vieții moderne, precum scrisoarea, poștașul și, nu peste mult, cu e-mail ul pe care-l așteaptă știu eu ce măicuță (evident) bătrână și părăsită de plozi. À propos: În lumea animală, mama Însăși Își gonește din cuib puii deîndată ce simte că aceia Își pot purta singuri de grijă. Creație colectivă? Pe mine! Nici pomeneală. Creația folclorică e colectivă numai În măsura În care generații succesive pot fi aduse
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
și-a luat soție din Ucraina. „Au inima și mai bună decât moldovenii noștri, să știți”, spune Sorin. Eu râd, torn suc în pahare, mă uit la o mamă cu patru copii sărmani cu vârste între unu și șase ani. Plozii mușcă cu poftă din delicioasele sarmale ucrainene, așezați circular pe iarbă în jurul mamei care cere tot timpul alte și alte pahare de suc. Pelerinajul noaptea. Insula din oraș. Este ușor trecut de miezul nopții. Pelerini cu lumânări aprinse în mâini
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
i s-a pus pumnu-n gură și, până la moarte, n-a mai zis nimic. Acum am auzit că Mungiu vrea să rupă iar gura Apusului și să toarne filmul „Curva și anticoncepționalele”, ca să ne scutească pe noi să creștem toți plozii abandonați, și n-ar fi nimic, dacă părinții naturali ar fi puși la muncă și să plătească întreținerea, creșterea și educația, pe asistenții maternali, pe asistenții sociali, instituțiile de ocrotire și toată armata de încurcă lume. Eu zic ca Vlahuță
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
dacă nu pute de la o poștă a scutece, are iz acrișor de pemperși”, de unde s-ar fi înțeles prea lesne că toate servitoarele din spațiul carpato ă danubiano ă pontic, pripășite în Italia, Spania și în tot Apusul, au lăsat plozii și bătrânii în plata Domnului (puține au luat în brațe și bătrânii în cărucioare) și s-au bulucit la secțiile de votare, unde au stat până la leșin, ca să fericească România. Unele, plecate de acasă cu frica de demoni, ucigă-l
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
a compensației : nu mai avem mineri (Victor Ciorbea și Emil Constantinescu le-au pus capac) care să atace sediile partidului de buzunar P.N.Ț., avem în schimb pe Lavinia Șandru, cu organizația ei „La scutecul vesel”, cu mămicile care fac plozi pe internet, rămase fără pemperși la progenituri. Temeți-vă voi, reacționari de toate culorile, vin mămicile și bebelușii! E mai rău ca atunci când se striga: vin tătarii, vin turcii, vin rușii, vin minerii, începe dansul lui „popolo minuto”! Chiar dacă tabăra
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
Europa, guvernanții au impus o vârstă exagerat de mare pentru ieșirea la pensie ă 65 de ani, atât pentru bărbați, cât și pentru femei. Bravo, guvern, halal să-ți fie! O pui pe mă-ta care, după slujbă, îți crește plozii, pe nevastă-ta și pe soră-ta să tragă în ham, pe altarul unui capitalism fără suflet, 45 de ani, ca să-ți mai rămână timp numai să te întinzi pe năsălie. Cine garantează că cei care vor „beneficia” de această
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]