966 matches
-
literaturii nu se poate trăi,așa că face jurnalistică până la pensie. -Care este destinul scriitorului într-o țară în criză? Al.Florin Țene-Din toate timpurile scriitorul a fost în ...criză.Dar într-o țară în criză cu atât mai mult scriitorul plonjează mai adânc în aceasta.Oamenii ne având bani,întâmpinând greutăți zilnice nu mai au dispoziție și nici bani să mai cumpere cărți.Această situație se răsfrânge și asupra celui care scrie. Menuț Maximinian Referință Bibliografică: Critica literară dă contactul cu
CRITICA LITERARĂ DĂ CONTACTUL CU OPERA CA LUCRU ÎNFĂPTUIT de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 209 din 28 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/369279_a_370608]
-
oameni răi (pp. 40 - 60), „descumpănitul“ cu carnet de membru al Uniunii Tineretului Muncitor, Costea Modrigan, purtător de „cocoașă socială“ autohtonă, gata de-a intra în competiție cu a lui Quasimodo, din romanul lui Victor Hugo, Notre-Dame de Paris (1831), „plonjază“ memorabil între minerii din Lupeni, unde-i „cătănit“ / „modelat“ și adus în rândurile celor „rău de buni“ prin însușirea „generoaselor lecții de viață“ date de „minerul bătrân“, Letean («un bărbat de vreo cincizeci de ani, mărunțel și osos, cu părul
POETUL MIRON ŢIC ŞI PROZATORUL NICOLAE ŢIC de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 2353 din 10 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/370606_a_371935]
-
în toată regula, continuă angarul, cu mișcările din ce in ce mai neregulate. Eu îmi risc viața pentru tine pentru că așa doresc eu, sunt liber să îmi schimb planurile chiar și pentru un amărât de sclav că ține. Trebuia să explice! Cercetașul forță barieră, plonjând brusc în amintirile copilăriei. Imaginile secvențiale ale soarelui violaceu care scalda câmpiile bogate răsunând de țipetele unor copii veseli, fură înlocuite de cele cu adulți purtând haine colorate, secerați de focul deschis de grupurile de soldați purtând uniformă albă a
RUPTURA de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1590 din 09 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/368031_a_369360]
-
imenși legănau idei înfipte în ciocuri aprige, cutreierând să descifreze înțelesurile lumii acesteia și lumii celeilalte, ce nu se lăsa descoperită. Se născuse într-o zi de iarnă, când făptura nefinită a lui D-zeu coborâse peste strigătul pruncului care plonjase în lume, și când lacrima suspendată a mamei, nimbase albul lunii argintii.Ursitoarele-i prefiguraseră un destin constelat deasupra rănii surâsului, pentru că, din fântâna, din ființa ei băuseră mai târziu toți cei care insetaseră în viață.Încă de copilă credea
ROMANUL ,,BERNARDINA de MARIANA DIDU în ediţia nr. 1507 din 15 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/362719_a_364048]
-
vreme la capătul cursei. - “Deci până aici ai reușit să ajungi, tâmpito!” spuse el imediat. A tras de îndată mașina în afara carosabilului și a alergat spre zona de unde a văzut că Maserati-ul a părăsit șoseaua lovindu-se de parapet plonjând în necunoscut. Se vedea printre copacii rupți corpul contorsionat al autoturismului. Farurile încă îi erau aprinse. Nimeni nu se încumetase să coboare pentru a afla dacă șoferul mai era în viață. Se repezi să ajungă cât mai repede lângă mașină
ROMAN PREMIAT DE LIGA SCRIITORILOR de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1182 din 27 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/370205_a_371534]
-
exilului? Ce praguri sunt mai greu de trecut de către un exilat? Milena MUNTEANU: Nu știu dacă sunt aceleași vămi pentru toată lumea. Probabil că fiecare experienăă e diferită. Depinde, desigur, de momentul, locul și condițiile emigrării, ce e sigur e că plonjezi într-o lume foarte diferită de cea de acasă. În mod clar, există un prag cultural, care nu e ușor de trecut. În primul rînd, pentru că trebuie să realizezi că cei din jurul tău înțeleg altfel lumea înconjurătoare. Apoi, trebuie să
ANCHETĂ: DESPRE EXILUL ROMÂNESC CU MILENA MUNTEANU (TORONTO, CANADA) de NICOLAE BĂCIUŢ în ediţia nr. 1546 din 26 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353452_a_354781]
-
filosofii ale lumii, desfoliindu-le, vectorizându-le în câmpul relativității lui Einstein, ori al matematicilor neeuclidiene. În poemosofia modernistă stănesciană, Omul-Fantă croiește un spațiu al Logosului - tărâm pur, conceptual, al luptei dintre „visceral și real“ - și proiecția numenalității este umbră „hiperboree“: Voi plonja într-o astfel de apă mărită, / izbindu-mă de brownienele priveliști, / într-o mișcare de spor, disperată, / voi face zigzaguri: lovită / de mari, întunecate, reci molecule... // [...] // Aș vrea să fugim în Hiperboreea / și să te nasc viu, / urlând, alergând, zdrobită
NICHITA STĂNESCU ŞI „NOUA ONTOLOGIE“ A LIMBII / LOGOSULUI DIN TEMEIUL PARADOXISMULUI (5) de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 1130 din 03 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/352793_a_354122]
-
Acasa > Impact > Scrieri > DRUM CURAT Autor: Anne Marie Bejliu Publicat în: Ediția nr. 1187 din 01 aprilie 2014 Toate Articolele Autorului Drumul mântuirii pornește ca un izbuc în inima sării adunată în covata vieții. Peste trecerile cuvintelor, nimicul plonjează în apa sărată. Dușul sensurilor curăță de tainele - lesturi, floarea de cuarț, apoi gândul se regenerează în apele cristalinelor anotimpuri. Omul sub piatră, omul prin sarea privirii lui cântă. Ecoul primește acoperișul de azur, când piticul cu ochi de vânt
DRUM CURAT de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 1187 din 01 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/354064_a_355393]
-
Dacilor.“ (p. 8). Dumitru Velea știe să se ridice ușor deasupra operei lui Petru Birău, investigând-o și analizând-o în șiruri de conexiuni care iluminează o personalitate în conexiunile ei; având înzestrarea analogiei rapide și a scenariului de idei, plonjează ușor în mitologie și religie, iubind coerența și armonia teoretică. Toate acestea datorită picturilor studiate. Opera plastică a lui Petru Birău îi dă posibilitatea autorului să se exprime în concepte, astfel că precizia formulării, plasticitatea stilului, proprietatea expresiei îl ajută
PETRU BIRĂU SAU POLICROMIA CA MOD AL EXPRESIVITĂŢII IDEILOR de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1165 din 10 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353665_a_354994]
-
absida timpului tectonic Recompuneam secunde din cuante anodine În ritmul alb al unui metronom atomic O stea precum o lebădă cânta, în nopțile senine. O candelă arzând în cruce la zenit Vibrând la unison o constelație diamantină Aceleași anaconde spații plonjând spre infinit În ecuații simultane de întuneric și lumină Suspinul Lyrei pe nebuloasele acorduri Epava stelei, lent, inundă firmamentul Himere epitafuri se risipesc în largi exoduri Leviathan abisul,unde lumina doar, străpunge nimicul cel perpetuu. În supernove se prăbușesc materii
LEVIATHAN-1 de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 430 din 05 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354764_a_356093]
-
literaturii nu se poate trăi, așa că... mulți fac jurnalistică până la pensie. - Care este destinul scriitorului într-o țară în criză? Președintele: - Din toate timpurile scriitorul a fost în... criză. Dar într-o țară în criză cu atât mai mult scriitorul plonjează mai adânc în aceasta. Oamenii neavând venituri, întâmpinând greutăți zilnice, nu mai au dispoziție și nici bani să mai cumpere cărți. Această situație se răsfrânge și asupra celui care scrie. * -Constantine! -Spune? Întrebă fără să ridice ochii de pe pagină. -Văd
GEAMĂNUL DIN OGLINDĂ-A DOUA ZI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 316 din 12 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357054_a_358383]
-
uzualul unei vizite de complezență sau se îneacă în penibil și grotesc. Bătrânețea în ipostaza ei duală, sapiențial-patriarhală, dar și penibilă și indecentă, bătrânețea ca stigmat. Cotidianul frust, oribil, traumatizant, monoton și fad, amăgitor, vetust, opac, înlănțuie insidios ființele umane, plonjându-le în neputință și derută. Cum e când, copil fiind, ești constrâns să înțelegi moartea mamei și te inundă doar o nedumerire sfâșietoare? Ce percepe un vlăstar omenesc din legile dure, implacabile din citadela adulților? Care este durata și spațiul
METAFORA NARATIV GERMINATOARE de SUZANA DEAC în ediţia nr. 317 din 13 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357279_a_358608]
-
duce la Melbourne... Cum v-ați acomodat cu această mare metropolă? Ați pus pe picioare afaceri? V. NICHOLS: Consider că fiecare emigrant trece prin două faze când vrea să cucerească „orașul de pe râul Yarra”. Prima fază este asemănătoare sentimentului de plonja într-un ocean necunoscut. Dorința de-a explora și de-a învăța despre marele Melbourne durează până când „noul venit” începe să se miște independent. Faza a doua survine atunci când acesta, înarmat cu cunoștințele câștigate, începe să le experimenteze până când reușește
INTERVIU CU „UN MARE EVADAT”: SCRIITORUL AUSTRALIAN DE ORIGINE ROMÂNĂ, V. NICHOLS* de GEORGE ROCA în ediţia nr. 503 din 17 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358423_a_359752]
-
a răsucit, s-a arătat din față, a bătut apa cu palmele, s-a ridicat pe jumătate, s-a scufundat, a reapărut... se zbătea sau se juca ... Îi făcea semn cu mâna... Și-a smuls cămașa și pantalonii și a plonjat în direcția ei. Înota cu disperare, îi întrezărea când și când părul, exagerat de lung și negru, pielea albă, goliciunea strălucitoare. Brațele lui tăiau vârtos masa fluidă, înainta cu greu spre ființa luată de curenții necruțători. Dispărea, reapărea, avansa spre
PROZĂ SCURTĂ de ROMEO TARHON în ediţia nr. 339 din 05 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/358000_a_359329]
-
metarealul, extraordinarul. Și chiar așa se și întâmplă. Pornind de la un fapt real, moartea unui fumător care face un infarct de miocard, servind în acest caz ca fundal, are loc trecerea, aproape pe nesimțite, la suprareal, la fantastic și povestitorul plonjează într-un cadru în care Lumina are rolul principal. Mai exact, fascilolul de lumină albastră, potrivit pentru o istorie fabuloasă: „privesc spre sursa stranie de lumină albastră, nefiresc de albastră difuzând ca printr-o fantă din zid și mă întreb
TREI PROZE FANTASTICE PREZENTATE DE CEZARINA ADAMESCU de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 533 din 16 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357679_a_359008]
-
că tânăra a ajuns înainte de vreme la capătul cursei. Deci până aici a reușit să ajungă. A tras imediat mașina în afara carosabilului și a alergat spre zona de unde a văzut că Maserati-ul a părăsit șoseaua lovindu-se de parapet plonjând în necunoscut. Se vedea printre copacii rupți corpul contorsionat al autoturismului. Farurile încă îi erau aprinse. Nimeni nu se încumetase să coboare pentru a afla dacă șoferul mai era în viață. Se repezi să ajungă cât mai repede lângă mașină
ROMAN 1. de STAN VIRGIL în ediţia nr. 457 din 01 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358749_a_360078]
-
este totodată o înaintare spre moarte.Având “ sânge“ de rudenie cu poetul care spunea că “veșnicia s-a născut la sat “ erotica lui Emil Botta se consumă la înalte temperaturi până la epuizarea fizică și, implicit, alunecarea spre moarte. Iubirea acaparează, plonjează în uitarea de sine și pierderea identității, paroxismul ei este o vamă prin care, pe nesimțite, protagoniștii pășesc îmbrățișați în nonexistență.Ambiguitatea, cultivată cu insistență, este ridicată la rang de metodă, iar șperacolul ei ne salvează nu de puține ori
POEZIA LUI EMIL BOTTA NAVIGÂND ÎNTRE EROS ŞI THANATOS de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 651 din 12 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/359419_a_360748]
-
basme limpezi și obraji de copilărie, dezghiocați din amintiri. D. spune că ar trebui să ieșim, să respirăm aerul rece al iernii și să vedem pădurea, munții, câmpul, nu din cuibul călduț al dormitorului, ci din miezul strălucitor al ninsorii. Plonjați în tundra aceea rece și pufoasă, devenim în curând două puncte colorate, într-un vârtej alb. Ninge dezlănțuit, dintru început nu e cu putință să văd nimic, bărbia se moleșește, țintind doar cerul scârțâitor de sub cizmele noastre. Regret câteva minute
HOINARI ÎNTR-O POVESTE ALBĂ de CARMEN LĂIU în ediţia nr. 2200 din 08 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/359437_a_360766]
-
temeiuri, spaime, bucurii, geometrie și epidermă candide. Copilăria mea, sirop în două nuanțe, hașurând egal aluatul necopt al anilor mei... Irealizabila întoarcere în ea nu șicanează cadența pasului de adult, pentru că el a decis cu demnitate că n-ar mai plonja, nici regește retribuit, printre grădinile ei. Nu s-ar mai întoarce în acea epocă de aur a întunericului selectiv, întronat în serile cu părinți plecați și lumânare tainic localizată. Ar uita gustul dimineților de luni, sugrumate în pedepse mlăștinos-didactice, ispășind
COPILĂRIE REÎNCĂRCABILĂ de CARMEN LĂIU în ediţia nr. 2138 din 07 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/359467_a_360796]
-
temeiuri, spaime, bucurii, geometrie și epiderma candide. Copilăria mea, sirop în două nuanțe, hașurând egal aluatul necopt al anilor mei... Irealizabila întoarcere în ea nu șicanează cadența pasului de adult, pentru că el a decis cu demnitate că n-ar mai plonja, nici regeste retribuit, printre grădinile ei. Nu s-ar mai întoarce în acea epoca de aur a întunericului selectiv, întronat în serile cu părinți plecați și lumânare tainic localizată. Ar uită gustul dimineților de luni, sugrumate în pedepse mlăștinos-didactice, ispășind
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/359472_a_360801]
-
temeiuri, spaime, bucurii, geometrie și epiderma candide.Copilăria mea, sirop în două nuanțe, hașurând egal aluatul necopt al anilor mei...Irealizabila întoarcere în ea nu șicanează cadența pasului de adult, pentru că el a decis cu demnitate că n-ar mai plonja, nici regeste retribuit, printre grădinile ei. Nu s-ar mai întoarce în acea epoca de aur a întunericului selectiv, întronat în serile cu părinți plecați și lumânare tainic localizată.Ar uită gustul dimineților de luni, sugrumate în pedepse mlăștinos-didactice, ispășind
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/359472_a_360801]
-
canal, pe un lac la câțiva metri distanță, câteva zeci de lebede plutesc maiestuos, ca niște regine, indiferente la privirile avide ale supușilor. Pe malul opus al canalului, două găinușe de baltă își învață puii să înoate. Deodată, o cioară plonjează către pufurile negricioase. Cele două găinușe chirăie și se reped la cioară, atacând-o sincron, până o pun pe fugă. Pe malul nostru, un șarpe de apă prinde în gură o broască, apucând-o de picior. Cătălin apucă șarpele de
O ZI ÎN DELTĂ de DAN NOREA în ediţia nr. 1277 din 30 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360011_a_361340]
-
spui. La un moment dat rămânem înmărmuriți. La un metru de barcă, într-un loc unde până atunci apa era oglindă, iese la suprafață, ca un periscop, un cap de pasăre. Ne studiază o secundă, cu ochii vii, după care plonjează iarăși în adânc. Ca o străfulgerare, îmi amintesc singurul nume de pasăre care se potrivește - scufundac. Pescarul îmi confirmă. Ajungem la un lac - Rotund. L-am reținut nu datorită numelui, de altfel sugestiv, ci pentru că acolo am văzut primii nuferi
O ZI ÎN DELTĂ de DAN NOREA în ediţia nr. 1277 din 30 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360011_a_361340]
-
că tânăra a ajuns înainte de vreme la capătul cursei. Deci până aici a reușit să ajungă. A tras imediat mașina în afara carosabilului și a alergat spre zona de unde a văzut că Maserati-ul a părăsit șoseaua lovindu-se de parapet plonjând în necunoscut. Se vedea printre copacii rupți corpul contorsionat al autoturismului. Farurile încă îi erau aprinse. Nimeni nu se încumetase să coboare pentru a afla dacă șoferul mai era în viață. Se repezi să ajungă cât mai repede lângă mașină
ROMAN (FRAGMENT) de STAN VIRGIL în ediţia nr. 579 din 01 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/360070_a_361399]
-
că tânăra a ajuns înainte de vreme la capătul cursei. Deci până aici a reușit să ajungă. A tras imediat mașina în afara carosabilului și a alergat spre zona de unde a văzut că Maserati-ul a părăsit șoseaua lovindu-se de parapet plonjând în necunoscut. Se vedea printre copacii rupți corpul contorsionat al autoturismului. Farurile încă îi erau aprinse. Nimeni nu se încumetase să coboare pentru a afla dacă șoferul mai era în viață. Se repezi să ajungă cât mai repede lângă mașină
ROMAN (FRAGMENT) de STAN VIRGIL în ediţia nr. 579 din 01 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/360073_a_361402]