534 matches
-
România, fiica lui Ifrim Grigore și Vasa, cu domiciliul actual în Germania, 76767 Hagenbach, Hainbuchenstr. 3, cu ultimul domiciliu din România în localitatea Cisnadie, Str. Țesătorilor nr. 30, județul Sibiu. 162. Bajer Florica, născută la 17 august 1959 în localitatea Plosca, județul Teleorman, România, fiica lui Bociog Ilie și Valeria, cu domiciliul actual în Germania, 67459 Bohl-Iggelheim, Friedenstr. 20, cu ultimul domiciliu din România în București, str. Cetatea de Baltă nr. 14-20, bl. 28, ap. 13, sectorul 6. 163. Gocs Ileana
HOTĂRÂRE nr. 740 din 26 iulie 2001 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română unor persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/136097_a_137426]
-
termometre orale sau rectale și ... c) suprafețe netede, dure (cazi de hidroterapie). ... - Necesită DEZINFECȚIE DE NIVEL INTERMEDIAR între utilizări 2.3.8.3. Instrumente non-critice: Sunt instrumente care vin în contact doar cu pielea intactă. Exemple: - stetoscoape, suprafața meselor, pavimente, ploști, mobilier, etc. - Necesită DEZINFECȚIA DE NIVEL INTERMEDIAR până la SCĂZUT, între utilizări. 2.3.9. EVALUAREA RISCURILOR PENTRU PACIENȚI/PERSONAL, DATORATE ECHIPAMENTULUI ȘI MEDIULUI. Echipamentele, obiectele, pot fi implicate în transmiterea agenților patogeni din mediul de spital la pacienți, putând favoriza
ORDIN nr. 185 din 6 martie 2003 pentru aprobarea Normelor tehnice privind asigurarea curăţeniei, dezinfectiei, efectuarea sterilizarii şi păstrarea sterilitatii obiectelor şi materialelor sanitare în unităţile sanitare de stat şi private. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/148544_a_149873]
-
stetoscop, manșeta tensiometrului, tacâmuri, veselă, telefoane mobile, ligheane și alte obiecte sanitare. Nivel de decontaminare: curățare, uscare. 2.3.9.3. Risc mediu - Obiecte în contact cu mucoasele: termometre, echipament de asistare respiratorie, gastroscoape, bronhoscoape; - Obiecte contaminate cu microorganisme virulente: ploști, bazinete, etc.; - Obiecte folosite la pacienți cu grad înalt de receptivitate. Nivel de decontaminare: dezinfecție de nivel înalt, sterilizare chimică 2.3.9.4. Risc înalt - Obiecte în contact cu soluții de continuitate ale pielii sau cu mucoasele: pansamente Obiecte
ORDIN nr. 185 din 6 martie 2003 pentru aprobarea Normelor tehnice privind asigurarea curăţeniei, dezinfectiei, efectuarea sterilizarii şi păstrarea sterilitatii obiectelor şi materialelor sanitare în unităţile sanitare de stat şi private. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/148544_a_149873]
-
elaborat de Institutul de Sănătate Publică București ┌───────────────────────────┬─────────────────────┬────────────────────────────┐ │ Suportul de tratat Pereți (faianța, tapet │Ștergere Mese de operație, mese │Ștergere Mese de lucru în laborator Folosirea dezinfectantelor pentru suprafețe, cu respectarea concentrațiilor de│ │utilizare și timpului de contact conform recomandărilor producătorului Ploști, olițe, urinare, │Imersie, după golire Galeți pentru curățenie, │Spălare, dezinfecție Echipament de protecție și │Înmuiere CAZARMAMENT În spații etanșeizate. SPAȚII ÎNCHISE UTILIZEAZĂ DOAR ÎN SE UTILIZEAZĂ DOAR ÎN În cazul în care dezinfectantul se aplică prin pulverizare se va utiliza
ORDIN nr. 185 din 6 martie 2003 pentru aprobarea Normelor tehnice privind asigurarea curăţeniei, dezinfectiei, efectuarea sterilizarii şi păstrarea sterilitatii obiectelor şi materialelor sanitare în unităţile sanitare de stat şi private. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/148544_a_149873]
-
procedurile. B. Servicii medicale de recuperare a sănătății acordate în sanatorii și preventorii. În sanatoriile balneare contribuția asiguraților se calculează astfel: ┌────────────────────────────────────┬────────────────────┬──────────────────┐ │ Tipul de asistență balneară Capitolul 4 Pachet de servicii medicale de bază pentru îngrijiri la domiciliu ***) Aplicarea de pampers, plosca, bazinet**) │ 20.000 *) În afară injecțiilor și perfuziilor cu produse de origine umană. Capitolul 1 Pachet minimal de servicii medicale în asistența medicală spitalicească Servicii medicale spitalicești în situația în care se constată o stare ce pune în pericol echilibrul
NORME METODOLOGICE*) din 16 ianuarie 2003 de aplicare a Contractului-cadru privind condiţiile acordării asistenţei medicale spitaliceşti, îngrijirilor la domiciliu, serviciilor medicale de urgenţă şi tranSport sanitar, precum şi a serviciilor de recuperare a sănătăţii, în cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/147764_a_149093]
-
procedurile. B. Servicii medicale de recuperare a sănătății acordate în sanatorii și preventorii. În sanatoriile balneare contribuția asiguraților se calculează astfel: ┌────────────────────────────────────┬────────────────────┬──────────────────┐ │ Tipul de asistență balneară Capitolul 4 Pachet de servicii medicale de bază pentru îngrijiri la domiciliu ***) Aplicarea de pampers, plosca, bazinet**) │ 20.000 *) În afară injecțiilor și perfuziilor cu produse de origine umană. Capitolul 1 Pachet minimal de servicii medicale în asistența medicală spitalicească Servicii medicale spitalicești în situația în care se constată o stare ce pune în pericol echilibrul
NORME METODOLOGICE*) din 16 ianuarie 2003 de aplicare a Contractului-cadru privind condiţiile acordării asistenţei medicale spitaliceşti, îngrijirilor la domiciliu, serviciilor medicale de urgenţă şi tranSport sanitar, precum şi a serviciilor de recuperare a sănătăţii, în cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/147760_a_149089]
-
Curtea de Apel Pitești 4. Constantinescu Tatiana - Curtea de Apel Pitești Diplomă "Meritul judiciar" clasa a II-a: 5. Ștefănescu Nicolae - Curtea de Apel Pitești 6. Lazăr Valentina - Curtea de Apel Pitești 7. Popa Marin - Curtea de Apel Pitești 8. Plosca Maria - Curtea de Apel Pitești Diplomă "Meritul judiciar" clasa a III-a: 9. Rauta Florica - Curtea de Apel Pitești 10. Bordeanu Elenă - Curtea de Apel Pitești 11. Lazăr Irina Mihaela - Tribunalul Argeș 12. Olteanu Georgeta - Judecătoria Câmpulung 13. Marcinescu Adriana
DECRET nr. 602 din 28 iunie 2002 privind conferirea Diplomei "Meritul judiciar" unor magistraţi. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/143125_a_144454]
-
Apel Pitești 1. Bordeanu Elenă 2. Chelaru Eugen 3. Chelmus Alexandru 4. Chiricioiu Dorin Victor 5. Chirilescu Rodica-Elisabeta 6. Diaconu Gheorghe 7. Dianu Aurelian 8. Epure Petre 9. Guta Vasile 10. Lazăr Valentina 11. Musceleanu Stela 12. Onciulescu Marcel 13. Plosca Maria 14. Popa Marin 15. Sularu Nicolae 3. Curtea de Apel Bacău 1. Burdulea Silvia 2. Cioineag Gheorghe 3. Hodorogea Maria 4. Iacob Cornel 5. Iamandi Ștefan 6. Istrate Silvia-Maria 7. Mastacan Mariana 8. Mocanu Dorina 9. Niminet Ștefan 10
DECRET nr. 107 din 28 iunie 1993 privind numirea în funcţie a unor judecători şi procurori la curţile de apel şi parchetele de pe lângă acestea. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/146511_a_147840]
-
șcărie. Pagini de letopiseț Măria sa Ștefan avea, se spune, Când poposea în cramă la Cotnar, O binecuvântată slăbiciune. De care prea puțini aveau habar. Se mângâia cu Grasa și Feteasca. Și dulci, și seci, și, vorba aia, Când degusta din ploscă și Băbeasca, Poftea să-i toarne vinul Răreșoaia ... Apoi paharnicul pleca prin sate Să cheme frumusețile fecioare. Ca să le-ndemne Domnul, dezbrăcate, La stors ciorchini, ori la umplut urcioare. Avea Măria sa puteri divine De-a apăra acest străvechi hotar Și
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
Pingelescu, logofătul Iordache Zlatonitul, hatmanul Cărăbuș și beizadea Costache Caragea, fiul domnitorului Caragea. Paralel cu ospățul lui Tuzluc, este descris un altul, dat tot În casa acestuia, dar de Dinu Păturică. Amicii lui Păturică sunt: Tudor Ciolănescu, Neagul Chioftea, Zamfir Ploscă, Vlad Boroboață, toți aflați În slujba unor boieri. Se discută despre modul cum trebuie să se fure; Păturică arată cum poate câștiga și de la aprovizionarea zilnică. Alte obiceiuri ale vremii sunt surprinse În capitolul al XVII-lea, „Muzica și corografia
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
În roman servește unei idei moralizatoare, dar la vremea aceea nu era posibilă o ignorare a acesteia, pentru că spiritul folcloric era la modă. Celelalte personaje ale romanului se definesc prin numele proprii (ca la Alecsandri sau Caragiale): Vlad Boroboață, Zamfir Ploscă, Dumitrache Mână-Lunga, Nichita Calicevski, Dimache Pingelescu (spatar), Tudor Ciolănescu, Neagu Chioftea etc). Denumirea unor personaje apare și mai expresivă, prin contrast cu starea și rangul celui avut În vedere: Nichita Calicevski (de la calic- sarac) este baron. Alte nume sunt sugestive
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
și poate chiar a secretului de conservare a spumei; fabricarea sticlei compacte denumită "champenoise", precum și (re)descoperirea dopului de scoarță de stejar de plută; ideea acestuia din urmă îi venise lui Dom Pérignon, observând cum pelerinii spanioli își închideau ermetic ploștile din piele, utilizând bucăți de plută tăiate grosier cu cuțitul 28. Faptul că în Franța s-a pierdut, până în secolul al XIII-lea, obiceiul folosirii dopului este de altfel curios, deoarece în largul mării siciliene s-au descoperit amfore grecești
Istoria vinului by JEAN-FRANÇOIS GAUTIER () [Corola-publishinghouse/Science/973_a_2481]
-
D. Seward, Les moines et le vin, Paris, Pygmalion-Gerard Watelet, 1982, p. 17. 26 În original: La vigne doit voir le fleuve. 27 R. Weinhold, Vivat Bachus, Zurich, Stauffacher, 1976, p. 177. 28 În Evul Mediu, vinul era păstrat în ploști din piele, denumite "buclii" sau "ciuturi", care vor deveni mai târziu flacoane din sticlă denumite simplu "sticle". 29 B. Petitjean, Saint Vincent et Dionysos, Paris, Les Racines de Paris, 1985, p. 6. 30 R. Lecotté, Saints protecteurs de la vigne et
Istoria vinului by JEAN-FRANÇOIS GAUTIER () [Corola-publishinghouse/Science/973_a_2481]
-
m-am învelit, Cu mustăți m-am ștergărit. Aicea, când am intrat, Ce-am văzut, când m-am uitat? Bâjbâiau șerpoaicele Și erau ca acele, Broaștele ca nucile, Năpârci ca undrelele. Acum sunt șerpoaicele, Maică, sunt ca grinzile, Broaștele ca ploștile Și năpârci ca buțile. De când, maică, am intrat, Pic de vin n-am mai gustat, Somn nu m-a mai apucat, Pe toate că le-am răbdat Și pe toate le-aș răbda De n-ar fi una mai rea
Itinerarii românești by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]
-
de târg. După ce se ajungea la înțelegere se începea petrecerea. Uneori era întocmită între părinți o așa numită „foaie de zestre”. În săptămâna dinaintea nunții, mirele însoțit de cavalerul de onoare merge prin comună, din casă în casă, „cu plosca” (de fapt cu două ploști, una cu vin, alta cu țuică, pentru că locuitorii comunei preferau unii vinul, alții țuica). Oamenii sunt întrebați ce preferă, vin sau țuică și li se întinde, după dorință, plosca respectivă. Se bea direct din ploscă
MONOGRAFIA COMUNEI PROVIȚA DE JOS by BADEA CRISTINA () [Corola-publishinghouse/Science/91872_a_92396]
-
ajungea la înțelegere se începea petrecerea. Uneori era întocmită între părinți o așa numită „foaie de zestre”. În săptămâna dinaintea nunții, mirele însoțit de cavalerul de onoare merge prin comună, din casă în casă, „cu plosca” (de fapt cu două ploști, una cu vin, alta cu țuică, pentru că locuitorii comunei preferau unii vinul, alții țuica). Oamenii sunt întrebați ce preferă, vin sau țuică și li se întinde, după dorință, plosca respectivă. Se bea direct din ploscă. Aceasta constituia invitația la nuntă
MONOGRAFIA COMUNEI PROVIȚA DE JOS by BADEA CRISTINA () [Corola-publishinghouse/Science/91872_a_92396]
-
comună, din casă în casă, „cu plosca” (de fapt cu două ploști, una cu vin, alta cu țuică, pentru că locuitorii comunei preferau unii vinul, alții țuica). Oamenii sunt întrebați ce preferă, vin sau țuică și li se întinde, după dorință, plosca respectivă. Se bea direct din ploscă. Aceasta constituia invitația la nuntă. Joia, în săptămâna nunții, mireasa, cu oarecare alai, își transporta dota la casa mirelui, într-o căruță. Lucrurile erau așezate așa încât să poată fi văzute cât mai bine. Fetele
MONOGRAFIA COMUNEI PROVIȚA DE JOS by BADEA CRISTINA () [Corola-publishinghouse/Science/91872_a_92396]
-
plosca” (de fapt cu două ploști, una cu vin, alta cu țuică, pentru că locuitorii comunei preferau unii vinul, alții țuica). Oamenii sunt întrebați ce preferă, vin sau țuică și li se întinde, după dorință, plosca respectivă. Se bea direct din ploscă. Aceasta constituia invitația la nuntă. Joia, în săptămâna nunții, mireasa, cu oarecare alai, își transporta dota la casa mirelui, într-o căruță. Lucrurile erau așezate așa încât să poată fi văzute cât mai bine. Fetele care formau alaiul urmau căruța având
MONOGRAFIA COMUNEI PROVIȚA DE JOS by BADEA CRISTINA () [Corola-publishinghouse/Science/91872_a_92396]
-
-i împrumute ochii aprinși și dibaci (III 5) se arată în stare să plece de unul singur să caute mușchi proaspăt (I 3) și apă de izvor (III 1) sau să culeagă iarba roșiatică (III 1). Mai important, el recunoaște plosca oferită de Antigona lui Eumet, indiciul decisiv în stabilirea identității dintre străinul aflat în drum spre Teba și cel venit de la Kolonos : acesta poate, așadar, să le arate drumul corect către destinația lor, primind în schimb îndrumarea corespunzătoare spre cetatea
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
tragic al spectacolului, cu toate că eroul l-ar depăși și astfel l-ar învinge. Criticul oferă chiar soluții de detaliu pentru un deznodământ adecvat concepției tradiționale cu privire la tragic. Antigona, glasul orb al destinului, ar putea să-l înșele pe Oedip schimbând ploștile, ceea ce ar duce la otrăvirea lui Eumet. Oedip ar muri la rândul său după ce ar bea din aceeași apă otrăvită, iar în timpul agoniei și-ar face apariția oracolul care ar filosofa asupra destinului și a salvării eroului : refu zând crima
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
doar suntem într-un spital aici! Niciun răspuns. Negru. Un negru mai negru decât negrul. Ora la care bolnavii se trezesc gemând, după ce au avut o noapte rea, și dau alarma. Zadarnic, nu vine nimeni să le aducă măcar o ploscă pentru a-și goli vezica. Tot personalul s-a strâns aproape de chicineta paznicilor, pe treptele alunecoase de mucigai, cu câte o lumânare aprinsă în mână. Oficiantul, pe care ea îl luase drept arhitect, a venit să le propovăduiască filosofia umanistă
by Georgeta Horodincă [Corola-publishinghouse/Memoirs/1098_a_2606]
-
cei mai buni dintre medici, chiar dacă nu mint, nu spun tot ce gândesc! Odată rezolvată problema prometeică, începe o altă luptă. Nu mai vrea să folosească ceea ce se cheamă, pudic, "mijloace de protecție" (vulgo: să facă pipi în nădragi), nici plosca, vrea să meargă la toaletă. Baia e chiar în fața patului, câțiva pași și treaba e rezolvată, dar infirmierele nici nu vor să audă. Și, ca să agraveze lucrurile, îi dau, la prânz și seara, aceeași masă frugală: iaurt simplu și compot
by Georgeta Horodincă [Corola-publishinghouse/Memoirs/1098_a_2606]
-
în șperlă. Vasilică, era meșter la astfel de operațiuni. Îi întorcea în toate părțile, ca să nu ardă, să fie tocmai buni de servit. Maria, Aurelia și Ion au scos din trăistuță niște hrinci de pâine, sare, câteva pahare și o ploscă de apă. Eu aveam niște mere bune ionatane și le-am curățat de coajă c-un cuțitaș de la Mihai. Când erau gata copți, cartofii ne-au fost împărțiți în număr egal la fiecare. Ion, că era cel mai înalt dintre
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
ionatane și le-am curățat de coajă c-un cuțitaș de la Mihai. Când erau gata copți, cartofii ne-au fost împărțiți în număr egal la fiecare. Ion, că era cel mai înalt dintre noi, s-a dus după apă, cu plosca. Fântâna lui Costea Mareței era cu cumpănă și avea o apă limpede ca cristalul și rece ca gheața. Nu știu ce-a făcut, ce n-a făcut Ion dar a scăpat plosca în fântână. Paznicul câmpului făcându-și rondul, l-
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
dintre noi, s-a dus după apă, cu plosca. Fântâna lui Costea Mareței era cu cumpănă și avea o apă limpede ca cristalul și rece ca gheața. Nu știu ce-a făcut, ce n-a făcut Ion dar a scăpat plosca în fântână. Paznicul câmpului făcându-și rondul, l-a văzut aplecat în fântână peste știubei și a venit spre el. S-a folosit de furcoiul ce-l avea cu el și-a reușit să scoată plosca. A spălat-o bine
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]