518 matches
-
i". În continuare Malthus afirmă: "Unul dintre cele mai mari merite științifice ale sale [referindu-se la A. Smith n.n.], este această distincție critică între munca productivă și neproductivă, care rămâne baza întregii economii burgheze" (vezi: K. Marx, Teoria asupra plusvalorii, ed. cit., p. 101). Spre deosebire de Malthus, care apreciase opinia lui A. Smith, Marx când discută despre "Procesul de vulgarizare a economiei politice burgheze în problema definirii muncii productive" (Ibid., subcapitolul 5, p. 115) -, îi consideră (cu o profundă notă de
Crizele economice şi ciclicitatea lor by Alexandru Berca [Corola-publishinghouse/Administrative/935_a_2443]
-
se urmărește obținerea de profit, se consideră munci "neproductive". Putem oare desprinde de aici concluzia că numai în condițiile unei economii de tip capitalist muncitorii sunt productivi, în timp ce în economia socialistă, în care dispare "vânzarea forței" de muncă (creatoare de plusvaloare și de profit), muncitorii sunt "neproductivi"? Este adevărat că în socialism a fost schimbată terminologia; nu se mai vorbea despre profit (o noțiune economică specifică economiei capialiste)85, aceasta fiind înlocuită cu noțiunea de rentabilitate 86. Dacă ar fi să
Crizele economice şi ciclicitatea lor by Alexandru Berca [Corola-publishinghouse/Administrative/935_a_2443]
-
care reprezintă echivalentul bunurilor de consum ce pot fi produse în trei zile lucrătoare, dar el muncește efectiv cinci zile pentru acest salariu, producând bunuri de consum ale căror volum și valoare depășesc remunerația primită. Produsele celor două zile reprezintă plusvaloarea (în sensul terminologiei marxiste), pe care capitalistul și-o însușește în mod gratuit. De fapt, afirmă Hoppe, muncitorul consimte la efectuarea unui "târg" (cu capitalistul) de stabilire a salariului. Acest "târg", este o acceptare de către muncitor a unui bun prezent
Crizele economice şi ciclicitatea lor by Alexandru Berca [Corola-publishinghouse/Administrative/935_a_2443]
-
sunt deosebit de grave, trebuie analizate toate aspectele (chiar dacă unele par neimportante cel puțin la prima vedere). Cauzele acestui "șoc economico-financiar" nu se pot regăsi nici în teoria cu privire la producția sau supraproducția de bunuri materiale, nici în legea valorii și a plusvalorii, nici în "exploatarea" omului de către om și în nicio altă parte a teoriei marxiste, ci provin din tot felul de dereglări financiare, din cheltuieli excesive, nu întotdeauna justificate din punct de vedere economic, din decizii eronate (sau intenționat prost aplicate
Crizele economice şi ciclicitatea lor by Alexandru Berca [Corola-publishinghouse/Administrative/935_a_2443]
-
sunt mult mai câștigați. Din a treia categorie, la care se raliază și autorul, fac parte cei care se referă la critica teoriei marxiste a politicii economice (care accentuază contradicția capitalului însuși, privit ca o relație socială ce determină însușirea plusvalorii), care favorizează un dezechilibru economic. Teoria marxistă, așa cum am prezentat-o și în capitolele precedente, plasează cauza și originea crizelor în sfera producției. După concepția marxistă, crizele economice creează multiple dificultăți clasei muncitoare datorită disproporției dintre producția capitalistă (creată numai
Crizele economice şi ciclicitatea lor by Alexandru Berca [Corola-publishinghouse/Administrative/935_a_2443]
-
Society, Rinehart & Co., New York, 1965 MARSHALL, H. T., Citizenship and Social Class, Pluto Press, London (UK), 1992 MARX, KARL și ENGELS, FRIEDERICH, Manifestul Partidului Comunist, Editura Politică, București, 1962 MARX, KARL, Capitalul, Vol. IV, Partea a II-a, "Teoria asupra plusvalorii", Editura Politică, București, 1960 MARX, KARL, Capitalul, Vol. IV, Partea I, "Teoria asupra plusvalorii", Editura Politică, București, 1959 MARX, KARL, The Capital, Vol. I, International Publishers, New York, ed. a 7-a, 1975 MARX, KARL, Selected Writings, Part two, Chapter 16
Crizele economice şi ciclicitatea lor by Alexandru Berca [Corola-publishinghouse/Administrative/935_a_2443]
-
London (UK), 1992 MARX, KARL și ENGELS, FRIEDERICH, Manifestul Partidului Comunist, Editura Politică, București, 1962 MARX, KARL, Capitalul, Vol. IV, Partea a II-a, "Teoria asupra plusvalorii", Editura Politică, București, 1960 MARX, KARL, Capitalul, Vol. IV, Partea I, "Teoria asupra plusvalorii", Editura Politică, București, 1959 MARX, KARL, The Capital, Vol. I, International Publishers, New York, ed. a 7-a, 1975 MARX, KARL, Selected Writings, Part two, Chapter 16, "The Poverty of Philosophy", Oxford University Press, Oxford (UK), 1997 MATTICK, PAUL, "Economic Crisis
Crizele economice şi ciclicitatea lor by Alexandru Berca [Corola-publishinghouse/Administrative/935_a_2443]
-
251, 259 cheltuieli, 154 depreciere, 99, 101, 123, 125, 128 inflație, 70, 123, 125, 127, 128, 137, 296 istoria, 50, 118, 277, 278 metamorfoză, 61 monedă în circulație, 71, 124, 127, 139, 141, 202, 214, 312 nivel de trai, 35 plusvaloare, 61 politică economică, 119, 125, 133, 142, 147 politică financiară, 18, 101, 102, 104, 124, 135, 202, 203, 239, 286, 297 bănci, 47, 191, 203, 204, 264, 297 bani, 189, 191, 241, 243, 295, 297 credit, 189 dobânzi, 202 împrumuturi
Crizele economice şi ciclicitatea lor by Alexandru Berca [Corola-publishinghouse/Administrative/935_a_2443]
-
de muncă ieftină, 105 lobbyiști, 105 politică economică, 105, 172, 173, 242 țări nedezvoltate economic, 169 P pachete stimulatorii, 139 deficit bugetar, 261 refacere economică, 133 piața liberă, 133 SUA, passim planificare centralizată sistem, 15 socialism, 39 Uniunea Sovietică, 220 plusvaloare teoria marxistă, 38 politica economică, 95, 105, 127, 205, 220, 256 balanța comercială, 179, 230 cheltuieli guvernamentale, 16, 17, 18, 129, 136, 139, 147, 150, 153, 154, 155, 160, 164, 170, 182, 241, 246 comerț internațional, 28, 32, 39, 95
Crizele economice şi ciclicitatea lor by Alexandru Berca [Corola-publishinghouse/Administrative/935_a_2443]
-
N. S. Stănescu, op. cit., pp. 38 și urm. 20 Un punct de vedere similar îl folosește și P. A. Samuelson, dar el ia în considerare doar existența a două faze principale ale crizei: recesiunea și expansiunea. 21 Karl Marx, Teoria asupra plusvalorii, Vol. IV al Capitalului, Partea I, Editura Politică, București, 1959, p. 117. 22 Dr. William E. Leuchtenberg, Profesor la University of North Carolina, Chapel Hill, și Președintele Societății de Istorie a Americii. Una dintre cărțile cele mai apreciate este The
Crizele economice şi ciclicitatea lor by Alexandru Berca [Corola-publishinghouse/Administrative/935_a_2443]
-
Hill, și Președintele Societății de Istorie a Americii. Una dintre cărțile cele mai apreciate este The Perils of Prosperity 1914-1932, University of Chicago Press, Chicago, 1993, p. 214. 23 Karl Marx, Capitalul, Vol. IV, Partea a II-a, Teoria asupra plusvalorii, Editura Politică, București, 1960, pp. 424 și urm. 24 Simon Clarke, Teoria marxistă a crizelor, pp. 11 și urm. (vezi website: www.warwick.uk-russia). 25 Vladimir Ilici Lenin, "May Day Action by the Revolutionary Proletariat", în Sotsial Demokrat, nr. 31
Crizele economice şi ciclicitatea lor by Alexandru Berca [Corola-publishinghouse/Administrative/935_a_2443]
-
pp. 257 și urm. 82 Vezi și alte multe afirmații empirice în Karl Marx și Friedrich Engels, Manifestul Partidului Comunist, Editura Politică, București, 1962, pp. 13 și urm.. 83 K. Marx, Capitalul, Volumul al IV-lea, Partea întâi, Teoria asupra plusvalorii, Capitolul 4, Editura Politică, Bucureșt,1959, pp. 97 și urm. 84 Thomas Robert Malthus (1766-1834), economist englez, profesor de Economie Politică. Cunoscut pentru concepția sa referitoare la cauzele sărăciei populației engleze și la explicarea acesteia prin teza referitoare la creșterea
Crizele economice şi ciclicitatea lor by Alexandru Berca [Corola-publishinghouse/Administrative/935_a_2443]
-
populației engleze și la explicarea acesteia prin teza referitoare la creșterea populației în progresie geometrică și a mijloacelor de subzistență numai în progresie aritmetică. Soluțiile lui se referă la rezolvarea sărăciei prin molime, războaie etc. 85 Profit formă transformată a plusvalorii, reprezentînd beneficiul capitalistului: Dicționarul explicativ al limbii române, Editura Academiei RSR, 1975, p. 749. 86 Rentabilitate posibilitate de câștig, de beneficiu, de venit net: Dicționarul explicativ al limbii române, ed. cit., p. 797. 87 Vezi "Adnotări" despre viața și activitatea
Crizele economice şi ciclicitatea lor by Alexandru Berca [Corola-publishinghouse/Administrative/935_a_2443]
-
set de legi, norme, regulamente și coduri de conduită adoptate în mod voluntar, care permit unei firme să atragă resursele umane și materiale necesare activității sale și-i oferă totodată posibilitatea de a desfășura o activitate eficientă, care să genereze plusvaloare pe termen lung pentru acționari, grupuri de interese și pentru societate în ansamblu 14; conducerea corporativă reprezintă: − un set de relații între managementul societății, Consiliul de admi nistrație, acționarii săi și alte grupuri de interese în societate; − structura prin care
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/229_a_296]
-
auditul intern analizează și evaluează procesul de gestionare a riscurilor și sistemul de control intern implementat de management pentru a oferi acestuia: asigurare rezonabilă privind modul de administrare a riscurilor și funcționalitatea sistemului de control intern; consiliere, menită să aducă plusvaloare și să îmbunătățească activitățile de administrare a entității, gestiunii riscurilor și controlului intern, fără ca (auditorul intern) să-și asume responsabilități manageriale; practic, auditul intern este acea componentă dintr-un sistem, care nu efectuează control intern, ci realizează o evaluare independentă
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/229_a_296]
-
economică? Nicidecum. Iată de ce o politică educațională integrală și vizionară pe termen lung trebuie să fie atentă la astfel de evoluții. „Profitul” educațional nu este numaidecât material, vizibil, detectabil imediat prin „prețul” la care este recompensată o competență sau alta. „Plusvaloarea” educațională este foarte difuză, evanescentă, de profunzime și de lungă durată la scara evoluției individului sau comunității. Un astfel de „profit” apare cu siguranță mai târziu. Vocația de om nu se măsoară În banii cu care se recompensează o activitate
[Corola-publishinghouse/Administrative/1951_a_3276]
-
concentrare a eforturilor pentru formarea unui sistem coerent al cercetării-dezvoltării-inovării. O astfel de structură a fost desemnată generic drept "Spațiul European al Cercetării""98. Diferențierea de optică europeană între perioada ex ante și ex post European Research Area evidențiază și plusvaloarea adăugată prin crearea Spațiului European de Cercetare dacă, anterior, Uniunea Europeană se concentra pe finanțarea unor programe la nivel micro, în prezent atenția se concentrează pe crearea unei rețele între centrele de excelență existente, precum și pe finanțarea proiectelor în acele arii
Europiaţa cercetării-dezvoltării-inovării. Inserţia României by Roxana-Elena Lazăr [Corola-publishinghouse/Administrative/1439_a_2681]
-
va crede fizician. Modestia cercetătorilor se pliază, paradoxal, pe faptul că o atare profesie este element de bază în statistici, utilizat cu scopul de a măsura puterea unui stat, prin observarea numărului de cercetători, a domeniului în care activează etc. Plusvaloarea înmagazinată în rezultatele cercetării, a dezvoltării tehnologice, dar și a inovării, poate fi protejată pe calea drepturilor de proprietate intelectuală. Pornind de la una dintre maximele cuprinse în "decalogul proprietății intelectuale" "pentru creator, proprietatea intelectuală este o investiție fără profit, deoarece
Europiaţa cercetării-dezvoltării-inovării. Inserţia României by Roxana-Elena Lazăr [Corola-publishinghouse/Administrative/1439_a_2681]
-
ale firmelor locatare ori de relansare a produselor anterioare, ameliorate. Nu putem vorbi despre un câștig de natură pecuniară, deoarece actele constitutive ale parcului, dar și obiectul său de activitate nu permit obținerea de venituri proprii din atare evenimente, dar plusvaloarea obținută s-ar revela în timp, prin câștigul de imagine al parcului. Printr-o promovare a unor eventuale evenimente cu caracter cultural, care ar ține cont de exploatarea spațiului și a condițiilor specifice ale parcului, acesta ar câștiga reputație, precum și
Europiaţa cercetării-dezvoltării-inovării. Inserţia României by Roxana-Elena Lazăr [Corola-publishinghouse/Administrative/1439_a_2681]
-
bazează pe patrimoniu. Fără munca minuțioasă a lui Tycho Brahe, Copernic nu și-ar fi putut realiza opera, Karl Marx se referă la Adam Smith de 296 de ori în cele 1.721 de pagini ale cărții sale Teorii asupra plusvalorii; și se referă la predecesorul său cu conștiinciozitate. Ralf Dahrendorf îl citează pe Marx de 160 de ori12. Max Weber nu îl citează pe Marx, dar multe din scrierile sale sunt un răspuns la tezele predecesorului său. El recunoaște că
Comparaţii şi explicaţii în ştiinţa politică şi sociologie by Mattei Dogan [Corola-publishinghouse/Administrative/918_a_2426]
-
Alfred Marshal de cei ai școlii austriece de economie. Denumirea de "neoclasică" subliniază, pe de o parte, atașamentul față de libera concurență ca formă de organizare a economiei, iar pe de altă parte, modificările fundamentale aduse mai ales teoriilor valorii și plusvalorii. Generalizarea că eșafodajul paradigmatic neoclasic se sprijină pe un întreg aparat matematic, adică pozitivist, nu este întru totul adevărată. Într-adevăr, unii marginaliști se revendicau de la o asemenea perspectivă științifică, însă la fel de adevărat este că alții, precum Menger sau Clark
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Administrative/1420_a_2662]
-
al pieței. Aici apare o diferență netă de viziune față de teoria echilibrului general a lui Walras. Vechile teorii ale cheltuielilor de producție, productivitatea capitalului, abstinența și utilitatea marginală sînt îmbinate în mod eclectic și opuse teoriei marxiste despre valoare și plusvaloare. Spre deosebire de școala austriacă, autorul britanic nu pornește de la ideea primatului consumului asupra producției, acordînd un rol important cheltuielilor de producție. Îmbină teoria utilității cu cea a cheltuielilor de producție. Atît utilitatea, cît și munca sînt determinante ale valorii, precum lamele
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Administrative/1420_a_2662]
-
de prim-plan în sistemul de indicatori ai eficienței economice, la nivel microeconomic. Ceea ce definește, în ultimă instanță, rezultatul activității economice nu poate fi altceva decît valoarea suplimentară produsă peste cea cheltuită, profitul, comparativ cu mijloacele investite pentru realizarea acestei plusvalori. Rentabilitatea reflectă tocmai capacitatea unităților economice de a obține un profit, de care să dispună ele și societatea în vederea dezvoltării economico-sociale. Componentă organică a eficienței economice, rentabilitatea nu poate fi confundată cu aceasta, care are un conținut mai complex și
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Administrative/1420_a_2662]
-
să sporească masa capitalului avansat, prin accelerarea rotației acestuia, unitățile economice pot să obțină un profit mai mare. Concepte de bază: * eficiență economică; * coeficientul capitalului; * viteza de rotație a capitalului; * productivitatea muncii; * gradul de intensitate al muncii; * rentabilitatea; * plusprodus sau plusvaloare. Probleme de studiat: * În ce constă eficiența economică? * Care sînt criteriile eficienței economice? * Prezentați sistemul de indicatori ai eficienței economice. * Care sînt căile de creștere a eficienței economice? * Ce este productivitatea muncii? * Prin ce indicatori se exprimă productivitatea muncii? * Care
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Administrative/1420_a_2662]
-
mîinii de lucru din economiile periferice. Mai mult, comerțul internațional permite un schimb inegal ale cărui victime sînt țările slab dezvoltate. La un preț mondial echivalent, produsul ce provine din țările sărace conține mai multă muncă și deci mai multă plusvaloare decît produsul provenit din țările mai bogate. Diferențele de salarii sînt într-adevăr mai mari decît diferențele de productivitate. Se înregistrează deci un transfer de valoare din țările cu multă forță de muncă slab plătită către țările dotate cu capitaluri
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Administrative/1420_a_2662]