793 matches
-
care pe lângă faptul că indica coacerea, contribuia și la calitate a superi oară a vinului. Și Ion Ionescu de la Brad scria: „Chipul ce se întrebuințează la culesul viei are mare înrâurire asupra firei și bunătății vinului. Toată lumea este încredințată că poama cea mai bună, adică de soi bun și coaptă, dă vinu l cel mai bun, însă fiindcă nu totodată se coc feluritele soiuri de poamă și nu totdeauna se găsesc copți toți strugurii de p e un butuc, de aceea
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
la culesul viei are mare înrâurire asupra firei și bunătății vinului. Toată lumea este încredințată că poama cea mai bună, adică de soi bun și coaptă, dă vinu l cel mai bun, însă fiindcă nu totodată se coc feluritele soiuri de poamă și nu totdeauna se găsesc copți toți strugurii de p e un butuc, de aceea toți câți ar dori să facă un vin bun, ar trebui să urmeze pilda călugărilor de la Citeaux. Numai pe soare, pe timp senin, când nici
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
și nu totdeauna se găsesc copți toți strugurii de p e un butuc, de aceea toți câți ar dori să facă un vin bun, ar trebui să urmeze pilda călugărilor de la Citeaux. Numai pe soare, pe timp senin, când nici poama, nici pământul nu sunt ude de rouă sau ploaie, numai atunci se intra în vie, luându se numai strugurii cei copți și cei teferi. Culegând vița în mai multe răstimpuri, dobândesc vinul cel mai bun și mai delicat.” Mihail Sadoveanu
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
a avut aici una dintre reședințele preferate, descoperirile arheologice demonstrează că podgoria a existat încă de pe vremea geto-dacilor, iar prima mențiune scrisă despre Cotnari datează din anul 1448. Soiul este cunoscut în Moldova și prin sinonimele Grasa mica, Grasa mare, Poama grasă. Grasa de Cotna ri este cultivată în podgoria Cotnari alături de soiurile românești Frâncușa, Feteasca alba și Tamâioasa românească, alcătuind sortimentul tradițional al podgoriei - singurul care se mai păstrează în România. Din acest motiv, am putea numi podgoria Cotnari “rezervația
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
Browni ng. Alăt uri de Alfred Tennyson, a fost cea mai importantă pe rsonalit ate a poeziei victoriene. Cântând s-aude sturzu-n podgoria vecină Și muselina toamnei s-așterne pe colină; Culesul la Cotnari se întețește Și n linuri sucul poamei de sub picior țâșnește. MIHAIL BUJENIȚĂ Mihail Batog Bujeniță s a născut la 25 octombrie 1945 , în localitatea Aldești. După ce urmează o strălucită carieră în aviația militară ieșind la pensie cu gradul de comandor, Bujeniță se dedică literaturii umoristice, devenind membru
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
cu glume în doi peri, sau cu pumni de struguri aruncați feciorilor în față. în același timp, în cele trei călcătoare uriașe alte fete și neveste, cu poalele sumese în brâu, de li se vedeau pulpele până la șolduri , zdrobe au poama în ritm când domol și legănat de horă, când sacadat ș i precip itat de bătută... Strugurii se prăvăleau sub picioare. Mustul gâlgâia din vrane. Cofe, donițe, oale de lut plecau una după alta, pli ne ochi, neclintite, smirna, pe
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
sub picioare. Mustul gâlgâia din vrane. Cofe, donițe, oale de lut plecau una după alta, pli ne ochi, neclintite, smirna, pe umerii argaților. Crama vuia și duduia din temelie . În aer pluteau efluvii dulci și acre, amețitoare și iritante, de poamă călcată, de nădușeală și de femeie. Conu Manole se mulțumi să întrebe: - Merge treaba, măi diavolilor” Invitat la o masă bogată, conu Manole îl întrebă pe invitat: - Simți ceva? Simțeam într adevăr, prin mirosul obișnuit și de lucr uri vechi
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
DE POVESTE ȘI LEGEND- I Cotnari, nume de poveste și legendă, Te-au slujit cu credință marii prinți: Cantemir, Ștefan cel Mare -al Moldovei; Fosta-i altar pentru bunii părinți. II De pe dealurile dogorâte de podgorii, Soarele ia aur din poamele tale; Cu dărnicia ta moldovenească, îi torni din belșug licori în pocale. III Te-au cântat poeții-acestui neam, Tu le-ai fost și muză și sfat și păstor, Voinicind voinicii în mari bătălii, Pe glia strămoșească de drag și de
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
căzut brumă. Iar în fața luceferilor noștri, călare pe câte-o țarcă, s-au cocoțat niște ochelari. Cât despre mielușeii albi, s au cam dus și ne au lăsat capul ca sâmburii de harbuzoaică. Și la nuntă cine-ți joacă ? — Sfântă poamă busuioacăʺ. Mă privea râzând cu ochii de după ochelarii în ramă subțire de metal, sub chelia ca sâmburele de harbuzoa ică, cu o bunătate bucălată de bunic în obrazul sănătos, ca din Delavrancea. Iar sfânta poamă busuioacă îmbăl săma val ea
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
nuntă cine-ți joacă ? — Sfântă poamă busuioacăʺ. Mă privea râzând cu ochii de după ochelarii în ramă subțire de metal, sub chelia ca sâmburele de harbuzoa ică, cu o bunătate bucălată de bunic în obrazul sănătos, ca din Delavrancea. Iar sfânta poamă busuioacă îmbăl săma val ea către Cârjoaia și Horodiște. Am început să scriu în 188 3, câ nd aveam nouăsprezece ani și când se năștea Tudor Pamfile, iar Simion Florea Marian era din 26 martie 1881 membru al Academiei. Prietenie
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
prinos... Și la buze a prins să ducă Altele cu miez mustos. Boieri mari și căpetenii Gustă-apoi, ca mai bătrâni, Și-ncep la cules oștenii Cu jungherele în mâni. Voia bună-n cupe toarnă De la unul la celălalt... „Foaie verde poamă coarnă” Cântă toți cu glas înalt. 169 Vesel joc s-a-ntins îndată Lâng-un plin butoi gălbui Și-a dat semn de horă-n gloată Chiar Ștefan cu Doamna lui. * Altă dată, George Lesnea șarja două notații mai savuroase, pe
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
bună Ea zânelor băutură ele-ntâi a măestrit. Apoi de la ori ce vie, zeci de cară se încarcă Cu buți lungi antale scurte, saci cu miile d e nuci Câte-o putină și două, așezate n chilna largă De acea poamă coarnă albă, gratis date când te d uci. S-a duceau prin toată țara și se-nprăștie n orașe Mai ales la Boerime, vinul vestit din Cotnari Că nu mai erau pe aiurea, așa vinuri zis armașe Cu-așa buchet de
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
așa buchet de aromă, c așa zeilor nectari. Vinuri scumpe, vinuri fine, ce le a ieșit vestea-n lu me Pi-unde putură să ajungă, de a lor delicios buchet Și cu care se distinge, de desele vinuri fine Datoriți, nu poamei grase, ci terenului direc t. Ca și aiurea se cultivă, chiar în țările străine, Acea zisă poamă grasă, cel Furmintul ungure an Da pi acolo, ori și unde, cultivată și mai bine Vinurile d-astă poamă, n au buchetul cotnărean
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
-n lu me Pi-unde putură să ajungă, de a lor delicios buchet Și cu care se distinge, de desele vinuri fine Datoriți, nu poamei grase, ci terenului direc t. Ca și aiurea se cultivă, chiar în țările străine, Acea zisă poamă grasă, cel Furmintul ungure an Da pi acolo, ori și unde, cultivată și mai bine Vinurile d-astă poamă, n au buchetul cotnărean. Ca să l formeze cu timpul, după cei trei ani încoac e în ce timp tot fermentează, ș
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
vinuri fine Datoriți, nu poamei grase, ci terenului direc t. Ca și aiurea se cultivă, chiar în țările străine, Acea zisă poamă grasă, cel Furmintul ungure an Da pi acolo, ori și unde, cultivată și mai bine Vinurile d-astă poamă, n au buchetul cotnărean. Ca să l formeze cu timpul, după cei trei ani încoac e în ce timp tot fermentează, ș atunci tocmai limpezit Când își capătă aroma, și în ce mai bun se fa ce Și la gust și
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
Să-mbrace în frunze de rege pelinul Și-ncearcă, prin coardă, să prindă tulpini, în raiul în care strămoșii sunt vinul. Când râde via, nu mai este timp De judecăți pe teme moderniste. Să strângem boaba devenită nimb Galben-verzui al poamei elitiste. Hai să lăsăm Cotnarii, unde locul De voievozi miroase a stejar. Că timpul judecă, nu polobocul Istoria din vinul de Cotnari. RADU PĂRPĂUȚĂ Născut la 25 februarie, 1955, în Tomești, județul Iași; facultatea de rusă-română a UniversitățiiʺAlexandru I. Cuzaʺ
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
descria atmosfera găsită. „Copile râzătoare treceau coșurile flăcăilor. Aceștia, la rândul lor, urcați pe scări improvizate, le deșărtau în trei călcătoare”...unde „alte fete și neveste, cu poalele sumese în brâu, de li se vedeau pulpele până la șolduri , zdrobe au poama în ritm când domol și legănat de horă, când sacadat și precipitat de bătută”... Invitați să-i degustăm vinul, Manole Arcașu se mândrea, șoptindu-ne, ca o binecuvântare: „e COTNARIUL meu de viață lungă...” Fără discuție, scriitorii care au scris
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
menind, vorbind despre persoana căreia Îi este destinată și scopul În care o fac”. În situația În care este vorba de o „menire” de dragoste, cele două fete care merg, se mângâie și dansează aproape goale În jurul plantei, repetând: „Mătrăgună, poamă bună, Mărită-mă peste o lună, Că de nu m-ai mărita. Da de dulce oi mânca”. Invocația poate fi și alta, important este ca, pe drumul de Întoarcere, nimeni să nu știe că femeia aduce mătrăgună și, de asemenea
Magie si mantica in credintele populare romanesti by Irina Iosub () [Corola-publishinghouse/Science/1602_a_2911]
-
având rădăcinile crescute din untura morților. Dar biserica fiind acoperită cu stuh și-n câteva locuri spartă, băieții intrau în biserică și mâncau toți colacii. Scoteau stuhul din acoperământ, mâncau mierea de albine, sau hălăduiau prin livezile satului, bogate în poame”. Având în vedere darul înnăscut de povestitor și marea lui părere de rău, mărturisită în autobiografie că a avut „norocirea a putea fi luminat cu învățătură, rămânând până la această vârstă în întunericul cunoștinții de literatură", putem presupune, subliniază G. Ursu
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
din Tiraspol, lucrează din 1958 la diferite publicații periodice, apoi devine redactor la editurile Cartea Moldovenească și Lumina și șef de secție la Comitetul de Stat pentru Televiziune și Radiodifuziune. R. debutează editorial cu placheta de versuri satirice și umoristice Poamă acră, apărută în 1969. Volumele Mărgeanul zilelor (1987) și Sfintele rădăcini (1997) îl caracterizează ca pe un poet de formulă tradiționalistă, alternând regimul liric cu acela umoristic și satiric. Scrie și versuri pentru copii și traduce din poeți ruși, georgieni
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289402_a_290731]
-
în 1969. Volumele Mărgeanul zilelor (1987) și Sfintele rădăcini (1997) îl caracterizează ca pe un poet de formulă tradiționalistă, alternând regimul liric cu acela umoristic și satiric. Scrie și versuri pentru copii și traduce din poeți ruși, georgieni ș.a. Scrieri: Poamă acră, Chișinău, 1969; Ultima modă, Chișinău, 1982; Cioara celebră, Chișinău, 1984; Lumânărele, Chișinău, 1986; Mărgeanul zilelor, Chișinău, 1987; Sfintele rădăcini, Chișinău, 1997. Repere bibliografice: Mihail Dolgan, A exprima cât simți și cugeți, LA, 1987, 18 iunie; Tudor Palladi, Plenitudinea și
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289402_a_290731]
-
nu va mai crește. Copilului mic să nu i se taie unghiile până la un an, căci se învață hoț. Superstiții despre femeia însărcinată Dacă femeia gravidă va sta pe vreo albie, va naște fată. Ea nu trebuie să mănânce două poame împreunate (prune, cireșe etc), căci va naște copii gemeni. Gravida să nu dea cu piciorul în vreun câine, căci va naște un prunc câinos la inimă. Femeia gravidă care culege în poală surcele de la rindea, va face copilul cu păr
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
destul de mare Ca să pot să-nvăț măcar, De pe carte, o urare Și nu sunt destul de mare Ca să-ți dau un dar. Dar îți dau o sărutare Ici, pe obrăjor Și pe mâna asta care MAMA De Grigore Vieru Floricică, dulce poamă, Toată lumea are mamă. Melcul, iedul, ursulică, Puiul cel de rândunică. Fuge noaptea și dispare, La tot puiul bine-i pare Că din nou e dimineață Și-și vede mama la față. MAMEI De E. Dragoș Mamă, ești pe lume Tot
DARURI ŞI GÂNDURI PENTRU MAMA by Lenţa Neacşu () [Corola-publishinghouse/Science/1153_a_2221]
-
Codreanu, Mircea Coloșenco, Vicențiu Donose, Ion Enache, Vasile Iancu, Petrea Iosub, Constantin Iurașcu Tataia, Cezar Ivănescu, Gheorghe Lupu, Constantin Manea, Dumitru V. Marin, Ion Mâcnea, Ion Murgeanu, Petru Necula, Traian Nicola, Gruia Novac, Mihai Ogrinji, Ion Patriche, Coriolan Păunescu, Alexandru Poamă, Theodor Pracsiu, Dan Ravaru, Cristian Simionescu, Constantin Slavic, Gheorghe Sofianu, Avram D. Tudosie, Laurențiu Șoitu și mai tinerii Mihai Apostu, Val Andreescu, Leonard Ciureanu, Daniel Dragomirescu, Daniel Grosu, LucianValeriu Lefter, Ion Toderașcu ș.a.. * Deși pun răbdarea cititorilor la... așteptare, cele
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
s-ajung TR LUCIN ci VORON dența Mo al președi Alexandru ilor din Pa l interviu deau ghion care răspu țe poporul s din Stat eoană a t", din cau rte, spunea "Faceți prim-secr SCHI IN ldovei, pe ntelui Mir Poamă. A rlamentul ca președi turi cei de ndea dega . e. Atunci, recunos ză că Eur una prese unirea, d etar de jud 30 cea șa de nte la jat. pe cut opa i și -le eț? Dar, un statut special
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]