793 matches
-
de ea să râd, De privire-i să mă prind Și în suflet să-i strecor Dragostea, să nu mă uite. Și-mbătată de iubire, Să zâmbească, să se-admire De la brâu până la frunte. Sânii fragezi, pere coapte... Ce mai soi, poamă aleasă! Ea sfioasă... și-i apasă; Oare cum o văd că-i noapte? Brațul și-l încolăcește Peste umăr, peste sân; Aș râde, dar mă abțin; Și ea vrea, dar se sfiiește. * * * Râde, s-a desprins din vrajă Și aleargă
STRADA VECHE PRIETENULUI MEU GEORGE ROCA de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 833 din 12 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345824_a_347153]
-
cer” în care, nostalgia după casa părintească, după măicuța care nu mai este, dar a cărei amintire pâlpâie ca o lumânare la creștetul sufletului, la curtea străjuită de arini și prispa casei, la ploaia parfumată de flori de tei, la poamele din copaci și lacăta pusă pe poartă - la cuibul de rândunică din pridvor, provoacă valuri de emoție caldă, scăldată în roua ochilor osteniți, așteptând ca luminița pâlpâindă a candelei să sfârâie după zbaterea de aripă a îngerului casei. Cartea Auricăi
RUGUL DE LINIŞTE AL IERTĂRII. RECENZIE LA CARTEA AURICĂI ISTRATE TOAMNA CUVINTELOR DESCULŢE , EDITURA INFORAPART, GALAŢI, 2012 de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 846 din 25 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345983_a_347312]
-
a Dobrogei ar fi plină de briz-briz-uri, ca un copac răscrucit de o sumedenie de altoiuri, dacă tulpina lui n-ar fi hrănită de rădăcini și n-ar crește din ea ramura principală care-i croiește coroana și-i face poamele. Cântărețul Marius Brutaru e un ochi legat pe această ramură pe care deja cresc fructe. Într-o zi el se va iscăli nepieritor în zapisul folcloric în care, cândva, Constantin Brăiloiu sau Emilia Comișel au înșirat filă după filă, ostenind
MARIUS BRUTARU. COROANA CU ROADE DE AUR de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1198 din 12 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347798_a_349127]
-
un indian. Avea ceva vechime - peste treizeci de ani. - Să bem un vin mai aproape de zona noastră, de la Cotnari. Nu o fi el ca cel de la Murfatlar, dar te asigur că este original și bun. Are vechime și păstrează parfumul poamei culeasă la timp. - Noroc și bine v-am regăsit. Da, au vinuri bune pe acolo dacă bei un vin adus direct din cramă, neprelucrat pentru vânzare. Dar să știi că la gazda unde stăteam eu, o bătrână văduvă, beam un
CAP. VI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1533 din 13 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/348697_a_350026]
-
omul duce în timpul vieții sale două tipuri de activități, numite, de la Hercules încoace „munci”. Ele sunt munca brută efectuată pentru agonisirea hranei și respectiv munca spirituală numită și muncă intelectuală. Munca brută a început odată cu facerea lumii. Din culegători de poame, vânători apoi agricultori, activități ale epocilor copilăriei omenirii pe măsură ce omul crea și folosea unelte, astăzi avem mii de îndeletniciri prin care omul își dobândește hrana. Dese ori indirect. Un cizmar de pildă face ciubote pentru terți care-i dau bani
OMUL ŞI SUFLETUL SĂU de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1452 din 22 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/345127_a_346456]
-
de ea să râd, De privire-i să mă prind Și în suflet să-i strecor Dragostea, să nu mă uite. Și-mbătată de iubire, Să zâmbească, să se-admire De la brâu până la frunte. Sânii fragezi, pere coapte ... Ce mai soi, poamă aleasă! Ea sfioasă ... și-i apasă; Cum de-o văd că-i noapte? Brațul și-l încolăcește Peste umăr, peste sân; Aș râde, dar mă abțin; Oare vrea? Vai, se sfiiește. Râde, s-a desprins din vrajă Și aleargă-n
STRADA VECHE de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 745 din 14 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345170_a_346499]
-
sale rămâne spațiul copilăriei unde stă,, pe o creangă de cer/ Cu mâna pe stele, / Cu alta pe inimă'' și privește cu ochii sufletului jocul în doi ,, pe ritmul gordunii''. În minte are înregistrate imaginile vieții de la sat : căldarea cu poame, hribele din făget, nucul bătrân din dealul Sărății, cimitirul, dar mai ales chipul mamei ,, din poza galbenă'', tâna Ana din ,, satul de la poale de rai''. Elementele lingvistice folosite cu meșteșug dau efect și autenticitate versurilor sale. El este mesagerul care
MENUŢ MAXIMINIAN- UN POET AL METAFOREI, RECENZIE DE MIRCEA DOROŞI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 804 din 14 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345243_a_346572]
-
Acasă > Poeme > Emoție > POAME STRICATE Autor: Elenă Buldum Publicat în: Ediția nr. 2328 din 16 mai 2017 Toate Articolele Autorului Pe culmea înaltă a minții Scânteia de viață am prins, Îmi tremura -n gură și dinții; Că totul e fals pe cuprins. Mă doare
POAME STRICATE de ELENA BULDUM în ediţia nr. 2328 din 16 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/376514_a_377843]
-
Articolele Autorului Pe culmea înaltă a minții Scânteia de viață am prins, Îmi tremura -n gură și dinții; Că totul e fals pe cuprins. Mă doare asfaltul -n mine - Obosită și de -atâta mers Iubirea de alții și sine Din poame stricate- am cules. Și -i marți și e vară afară, Îmi cântă o pasare -n geam, În mine tristețea-mi coboară Că azi, nu mai sunt cum eram. https://youtu.be/QHgkvalHkYc Referință Bibliografica: Poame stricate / Elenă Buldum : Confluente Literare
POAME STRICATE de ELENA BULDUM în ediţia nr. 2328 din 16 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/376514_a_377843]
-
de alții și sine Din poame stricate- am cules. Și -i marți și e vară afară, Îmi cântă o pasare -n geam, În mine tristețea-mi coboară Că azi, nu mai sunt cum eram. https://youtu.be/QHgkvalHkYc Referință Bibliografica: Poame stricate / Elenă Buldum : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2328, Anul VII, 16 mai 2017. Drepturi de Autor: Copyright © 2017 Elenă Buldum : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare la
POAME STRICATE de ELENA BULDUM în ediţia nr. 2328 din 16 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/376514_a_377843]
-
mâna, Și să vă ador mireasma! Balada greierului Cri-cri-cri Într-o zi Iarnă albă va veni, Pește dealuri și câmpii! Cri-cri-cri Într-o seară, Voi rămâne singur iară, Si de frig voi plange-afara! Cri-cri-cri, Într-o noapte, Voi visa la poame coapte, Și lipsit voi fi de toate! Cri-cri-cri Dimineți, Câmpuri pline de nămeți Lipsite de cântăreți! Floare de crin Mai albă decât florile de gheață, Întruchipând toată splendoarea verii, Ai apărut la noi de dimineață, Și ți-ai închis corola
,,ANOTIMPURILE COPILARIEI ' (1993) de TELA MOCANU în ediţia nr. 2356 din 13 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/375907_a_377236]
-
macilor culoare Atâta roșu în petale, Și cine stie de ce oare E plin de maci peste ogoare ! O paletă de culori În paletă de culori Toate par ca niște flori Galbenul e spicul des Rodul câmpului, ales, Soarele-ncepand să ardă Poamele-n pârg din livadă, Rosie-a macului petala Inflorita-n timp de vară, Sau un fir de trandafir, Mângâiat lin de zefir! Verdele e primăvară Ce-n april ne umple țară; Toate poamele-n livezi Mai întâi de toate-s
,,ANOTIMPURILE COPILARIEI ' (1993) de TELA MOCANU în ediţia nr. 2356 din 13 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/375907_a_377236]
-
des Rodul câmpului, ales, Soarele-ncepand să ardă Poamele-n pârg din livadă, Rosie-a macului petala Inflorita-n timp de vară, Sau un fir de trandafir, Mângâiat lin de zefir! Verdele e primăvară Ce-n april ne umple țară; Toate poamele-n livezi Mai întâi de toate-s verzi! Albastru-i cerul senin, Ochii limpezi de copil, Măi albastră decât marea Infloreste-bn câmp cicoarea Peste tot natura-i plină, De culor și de lumină! Bun rămas! Bun rămas pădure deasa, Vouă
,,ANOTIMPURILE COPILARIEI ' (1993) de TELA MOCANU în ediţia nr. 2356 din 13 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/375907_a_377236]
-
din tineDe-o nuanță e umbrit?. Cine te-a iubit ca mineNoaptea mea-ntunecatăZiua cea care nu vineși se lasă așteptată?. Cine te-a iubit ca mineO stie doar Dumnezeuîntre clipele senineAm vrut să fiu dorul tău?.Grafica:Corina Chirila... II. POAME STRICATE, de Elena Buldum , publicat în Ediția nr. 2328 din 16 mai 2017. Pe culmea înaltă a minții Scânteia de viață am prins, Îmi tremură -n gură și dinții; Că totul e fals pe cuprins. Mă doare asfaltul -n mine
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/376517_a_377846]
-
mai 2017. Pe culmea înaltă a minții Scânteia de viață am prins, Îmi tremură -n gură și dinții; Că totul e fals pe cuprins. Mă doare asfaltul -n mine - Obosită și de -atâta mers Iubirea de alții și sine Din poame stricate- am cules. Și -i marți și e vară afară, Imi cântă o pasăre -n geam, În mine tristețea-mi coboară Că azi, nu mai sunt cum eram. https://youtu.be/QHgkvalHkYc ... Citește mai mult Pe culmea înaltă a mințiiScânteia
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/376517_a_377846]
-
be/QHgkvalHkYc ... Citește mai mult Pe culmea înaltă a mințiiScânteia de viață am prins,Îmi tremură -n gură și dinții; Că totul e fals pe cuprins.Mă doare asfaltul -n mine -Obosită și de -atâta mersIubirea de alții și sineDin poame stricate- am cules.Și -i marți și e vară afară,Imi cântă o pasăre -n geam,În mine tristețea-mi coboarăCă azi, nu mai sunt cum eram.https://youtu.be/QHgkvalHkYc... III. O ALTĂ PRIMĂVARĂ, de Elena Buldum , publicat în
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/376517_a_377846]
-
fir ales.Mi-au rămas de la bunica,în amintire,cateva podoabe. Mi-au rămas,de la bunica,amintiri sfinte,pe care le-am înrămat că pe-o icoana în inima mea. Mi-o amintesc cum își punea în sortul brodat,cateva poame culese din pomii din grădina și venea la umbră copacului din curte ,să mi le dea.Le mâncăm împreună și o iscodeam cu amintirile...începea să povestească de bunicul meu,de război, de vremurile de demult,pana cand ochii ei
SATUL MEU de CRISTIANA ILIUȚĂ în ediţia nr. 2300 din 18 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/376797_a_378126]
-
la colțSpărgând nucileDoinăFluiere de socCor de muzică vecheBunicul solist... XX. URGIE, de George Nicolae Podișor , publicat în Ediția nr. 419 din 23 februarie 2012. Fulger la pachet Cu un nor îndepărtat Deasupra casei Cărare Făclia nopții- Licuricii ronțăie Ultimul amurg Poame Miros în fânar Luna-o felie de măr Cu coaja albă Dor Pustiu în dulap Parfum de levănțică Cămașa mamei Mărturisire Orice inimă Se frământă serile Să-și verse oful Urgie Solar prăbușit Zăpada zace horcăind Răsadul verde... Citește mai
GEORGE NICOLAE PODIŞOR [Corola-blog/BlogPost/373072_a_374401]
-
e din ce în ce mai sete,/ simt, doar, că mi-e sete,/ o sete încărcată cu flori!/“. Expresia este un ceremonial (Ramura verde), sau imaginea unei „firești” osmoze, în buna tradiție a poeziei noastre, dintre natură și om: „rămân/ ramura verde/ împărtășită/ cu poame în pârg/. (Ramura verde) Poetul simte nevoia unei „corespondențe” cu conștiința lucidă, în prezentul său și qui-pro-quo-urilor sociale și istorice; este nevoia de dialog cu eul său, ajungând în infernul plângătoarelor sălcii fără sălcii, fiindcă poetul visează la „o matcă
VISUL POETULUI GHEORGHE A. STROIA ŞI „SETE” DE VIAŢĂ PE RAMURA „VERDE” de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1687 din 14 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/373246_a_374575]
-
toată ființă mea avida de frumos și de viață. Ma-ntorc la casa cea mică, Ascunsa-ntre pomi, străjerii copilăriei mele, Brațele lor deschise așteaptă să mă primească, să îmi spună bine-ai venit. Încarcați, se pleacă umili, Daruindu-mi poama lor dulce, aromata. Binecuvântați fiți voi, darnice creaturi neprihănite, Ce imi dăruiți atâta rod și bucurie! Natură mă uimește iarăși cu frumusețea ei, Cu pensula-i măiastra Pictează pe șevalet, sub ochii mei devoratori, Un încântător vis de vară, Animat
SPLENDOARE de ELEONORA STOICESCU în ediţia nr. 1640 din 28 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/373269_a_374598]
-
2015 Toate Articolele Autorului Toate se întâmplă doar la vremea lor Este-o vorbă sfântă ce umplă-n popor, Sanie să-ți faci chiar în toiul verii, Când pe crengi de dor atârnă și merii.... Via s-o culegi când e poama coaptă, Cerul să-l atingi doar cu mâna dreapta, Darul bucuriei să îți fie scut Să ridici stindardul și-n necunoscut! Câinii vremii latră caravana trece, Viața e izvorul plin cu apă rece, Însetații beau din căușul minții, Cum ne-
SE ÎNTÂMPLĂ... de CAMELIA CRISTEA în ediţia nr. 1729 din 25 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372160_a_373489]
-
Îi plăceau sărutările lui, dar, pur și simplu i se făcuse frică când se trezise prinsă strâns în brațele flăcăului. Avea doisprezece ani. „Un măr necopt” îi atrăsese atenția părintele Ilie lui Florin când acesta îi ceruse să îi cunune. „Poamele le mănânci abia după ce sunt bine coapte”. Simțea încă strânsoarea acelor brațe, umezeala sărutărilor. Mai târziu, când poamele se copseseră suficient, ea plecase, iar Florin nu o putuse privi plecând. Nu se potrivea ceva! Ea era la Cluj, el rămăsese
INCIZII PE MIJLOCUL DESTINULUI (FRAGMENT DE ROMAN) de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1835 din 09 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/376204_a_377533]
-
brațele flăcăului. Avea doisprezece ani. „Un măr necopt” îi atrăsese atenția părintele Ilie lui Florin când acesta îi ceruse să îi cunune. „Poamele le mănânci abia după ce sunt bine coapte”. Simțea încă strânsoarea acelor brațe, umezeala sărutărilor. Mai târziu, când poamele se copseseră suficient, ea plecase, iar Florin nu o putuse privi plecând. Nu se potrivea ceva! Ea era la Cluj, el rămăsese acasă. O apăsare cruntă pe piept îi tăie aerul și îi întunecă privirea. Peste durerea sufletului, se aruncă
INCIZII PE MIJLOCUL DESTINULUI (FRAGMENT DE ROMAN) de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1835 din 09 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/376204_a_377533]
-
cu iarba din câmpie Cu lanuri de bucate, cu-n petec de moșie Cu marea și cu piscuri semețe înspre soare Cu dealuri vălurite, iubesc atât, că doare Respir sân de femeie crescându-și gingaș pruncii Și strâng nectar de poame în milenare uncii Dansez cu brazii liberi în susur de izvoare Și dorm pe mușchi de verde, cu fânul la picioare Îmi cânt cu dor srămoșii în leagăn de lumină Și îmi trăiesc romantic secunda-mi sanguină Clădesc un cuib
ROMÂN de DAN MITRACHE în ediţia nr. 2227 din 04 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/379628_a_380957]
-
Acasa > Versuri > Spiritual > SCARA Autor: Camelia Cristea Publicat în: Ediția nr. 1498 din 06 februarie 2015 Toate Articolele Autorului Neputința se măsoară uneori cu pași mărunți, rugăciunea face scară peste vai și peste munți. Gândul bun rodește via iar când poamele-s culese în hambare bogăția, toate spicele sunt dese. Furii vin să prăduiască ce cu sârg ai adunat dă-le-o undiță cerescă, un pescar m-a învățat. Un sărman bătut de soartă să primești la ușa ta, fapta să
SCARA de CAMELIA CRISTEA în ediţia nr. 1498 din 06 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374731_a_376060]