1,705 matches
-
jos sau călare pe câmp, în natură, vizitele făcute pământurilor și oamenilor săi. Nu găsim în „librăria” sa operele complete ale lui William Occam. Faptul că se situează pe poziții nominaliste nu-l datorează lecturilor din Suma oricărei logici ci podgoriilor sale, vecinilor săi, călătoriilor făcute în alte provincii franceze sau în alte țări din Europa. 8. „Trupul aerat al vocii.” Expresia aparține lui Montaigne însuși și se referă chiar la Eseurile sale! S-o luăm cu maximum de atenție, pentru că
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
un decorativ artificios, unele secvențe agreste (Secerișul, La cules) denotă un pitoresc în exces. Secerătoarele poartă „roșu mac” în păr și „vinete cicoare”, fete vesele „înoată” prin grâu, iar tineri țărani hăulesc pe lângă carele pline, „pocnind din bice”. Undeva, în podgoria răsunând de „chef și chiot”, apare, ca într-o scenă mitologică, „un satir încins cu viță”. La douăzeci și șase de ani, „sol al miilor ce-așteaptă-n suferință”, I. își puncta discursul cu semnale de alarmă: „Chiar sfânta noastră doină stă
IOSIF. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287609_a_288938]
-
relevă, îndeosebi prin pesimismul ei accentuat, influența lui Mihai Eminescu. Mai reușite sunt Poezii în proză, apărute în aceeași revistă, adevărate imnuri închinate iubirii și naturii. Dintre acestea se impun atenției versurile de evocare a frumuseții locurilor natale (Ardeal, Cătră podgoria Șiriei), într-un stil apropiat celui din Cântarea României. Notele de pesimism și de melancolie care străbat aceste poeme în proză dezvăluie, mai mult decât restul operei sale, un temperament romantic. Astfel s-ar putea explica și preferința pentru basm
MERA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288090_a_289419]
-
1970; Vremea cireșelor, Chișinău, 1972; Cei șapte pitici și pădurea, Chișinău, 1972; Nașterea basmului, Chișinău, 1973; O sută de ochi, Chișinău, 1974; Povestea norocului, Chișinău, 1974; Strada, Chișinău, 1976; Struguri de foc, Chișinău, 1976; Descântece de dragoste, Chișinău, 1977; Din podgoria mea, Chișinău, 1978; Câte sunt pe lumea asta, Chișinău, 1979; Patosul potrivirii, Chișinău, 1980; Amiaza lucrurilor, Chișinău, 1982; Cu viața de-o ființă, Chișinău, 1982; Decorațiile bunelului, Chișinău, 1982; Nasul Babei-Cloanța, Chișinău, 1982; Pădure, verde pădure, Chișinău, 1982; Mereu ucenic
ROSCA-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289372_a_290701]
-
11Își va lega mânzul de vița de vie [...]. În vin își va spăla haina sa și‑n sânge de strugure, veșmântul său” - se află, după părerea lui Iustin, la baza mitului lui Dionysos, zugrăvit de demoni ca un creator al podgoriilor și al misterelor dionisiace (1 Apol. 5, 6). Mitul păgân spune că zeul, născut din Zeus și din Semele, deși devorat de Titani, s‑a ridicat din nou la ceruri, așa cum se întâmplă mai târziu cu Isus. În realitate, prorocia
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
mieu și alte cumpărături și viia du pre Văleni, cu curături și cu tot am lăsat soții méle, Maricăi. Așijderea și dentr-alte deschise ale casei și alte bucate și haine, tot am lăsat soțului mieu, Maricăi. [...] Așijderea și viia de la Podgorii și moșia de la Lipărești și țiganii iar am lăsat soțului meu, Maricăi [...] și să fie ăi de hrană, că și la bine și la rău cu densa mi-am rădicat toate nevoili...” (Să notăm aci că, în afara celor ce specificau
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
de copite mari tălpile noastre, / Sfinții-n biserici murind și noi vara pe cai” (Felix, în Zeii neatenți), spațiu elementar al asprimii și durității existenței rurale - filon „realist” ce urcă până la bucolica Antichității clasice: „Frații mei și surorile mele,-n podgorii, / Arși pe un rug toată viața - ne rupem / Mâinile-n piatră, bem vin să ne stingem, murim / În fiecare noapte câte puțin, ne dăm foc dimineața / Noi singuri și iar ne mai naștem un timp, / Se mai naște un râu
ZAINESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290689_a_292018]
-
păstrez, ca iarba, și-acum, sub pleoape, rouă,/ Străbunii mei vânjoși, cu tulnice și ghioage,/ Pe-aicea și-au păscut cirezile blajine”. Patetic în acest credo, el cântă, în celelalte versuri, în tonuri variate, adesea epitalamice, „câmpul, livada, codrul sur, podgoriile”, volumul fiind în egală măsură o culegere de „bucolice” și o „carte a nunții”, o „cântare a cântărilor” cu figurație autohtonă. Pe parcursul tuturor etapelor, de altfel, universul liricii lui S. rămâne întinderea vastă, mărginită de „munții cu fruntea-n nouri
STANCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289869_a_291198]
-
și o „carte a nunții”, o „cântare a cântărilor” cu figurație autohtonă. Pe parcursul tuturor etapelor, de altfel, universul liricii lui S. rămâne întinderea vastă, mărginită de „munții cu fruntea-n nouri”, „zugrăviți pe zare”, ritmată de „dealuri roșii”, pe care „podgoriile ard”, „câmpul simplu pe care-l ar cu boii”, „câmpul plin de mure și de rugi”, muzicalizat „de sprinten țârâit de greieri mulți”, săgetat de „iepuri ce-ți arată cum să fugi”. Acest univers include „lanuri verzi”, „livezi cu roade
STANCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289869_a_291198]
-
fiind preocupat de viitorul copiilor, mai ales că băieții n-au avut predilecție pentru învățătură cum ar fi dorit. Ion Chelcea 8 iunie 1953 Autobiografie (complectare) Soția are 2 frați: Nelu Mușatescu, de ocupație agricultor - locuiește în comunca Valea Mare Podgoria, raion Pitești, are 4 ha. După câte știu, n-a făcut și nici nu face politică. Gogu Mușatescu, de ocupație funcționar inferior la C.F.R. - locuiește în comunca Valea Mare Podgoria, raion Pitești - are avere 3 ha loc. După câte știu
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
Nelu Mușatescu, de ocupație agricultor - locuiește în comunca Valea Mare Podgoria, raion Pitești, are 4 ha. După câte știu, n-a făcut și nici nu face politică. Gogu Mușatescu, de ocupație funcționar inferior la C.F.R. - locuiește în comunca Valea Mare Podgoria, raion Pitești - are avere 3 ha loc. După câte știu, n-a făcut nici un fel de politică. Soția are 5 surori: pe Lizeta, de profesie casnică, este căsătorită cu Bumbulici, profesor în Câmpulung Muscel - nu știu ce avere are și nici ce
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
o înconjoară pe mama lui Lucu, poate cel mai interesant dintre personaje, femeie frumoasă, descendentă dintr-o familie nobilă, ducându-și cu demnitate viața de mizerie și încercând - inexplicabil pentru toți cei din jur - să-și mențină în bună stare podgoria, ultima dovadă a trecutei ei stări sociale. Scrisă cu câțiva ani înaintea declanșării celui de-al doilea război mondial, cartea e traversată de ideea absurdității războiului și de necesitatea conviețuirii în pace și înțelegere universală. Această idee, conjugată cu cea
VLADESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290605_a_291934]
-
oferă posibilități pentru o dezvoltare ulterioară. A elaborat și un Îndreptar pentru culegerea folclorului (1967), destinat amatorilor, dar util și specialiștilor. A făcut cercetări sistematice de folclor în zonele Câmpulung Moldovenesc, Maramureș, Făgăraș, Gorj, Vrancea, Dâmbovnic-Argeș, Roman, Poiana Mare-Băilești, Calafat-Segarcea, Podgoria Aradului, zona petrolieră a Olteniei, Valea Motrului, Vâlcea. În colaborare cu Pavel Ruxăndoiu, a semnat lucrarea Folclor literar românesc (1976), text de bază al cursurilor universitare. Acesta oferă o perspectivă completă asupra conceptelor privitoare la folclorul literar și la sistemul
POP-9. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288890_a_290219]
-
însă nu figurează destine în ascensiune, ci, dimpotrivă, în vertiginoasă pierdere de înălțime. Protagonistul, un industriaș respectat și invidiat pentru statutul său material și social, este cuprins de o anxioasă criză existențială, de care era marcat și eroul schiței În podgoria de odinioară, ce deschidea Scrisorile unui răzeș. În miezul orașului modern și fremătător, industriașul are obsesia sacrificiilor morale făcute în cursa pentru îmbogățire și mai ales senzația acută a lipsei de trăire autentică a vieții de până atunci. El ia
PETRESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288781_a_290110]
-
Vila Sonet, unde se etalează peste șapte sute de piese (unele de patrimoniu), biblioteca scriitorului rămânând în rafturi în cvasitotalitatea sa. Muzeul „Mihail Sadoveanu” își are, din 1980, sediul în Vila cu turnișor pătrat, construită în 1834 de Mihail Kogălniceanu în mijlocul podgoriei sale de pe dealul Copou și dobândită, în 1919, de Mihail Sadoveanu, care a locuit aici până în 1947. Muzeul „Mihai Eminescu”, inaugurat în 1989, este situat în mijlocul parcului Copou. Este compus din trei săli: Sala Destinului, Sala de Artă și Sala
MUZEUL LITERATURII ROMANE DIN IASI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288340_a_289669]
-
NEACȘU, Iulian (14.XII.1941, Jideni, azi Podgoria, j. Buzău), poet și prozator. Este fiul Mariei (n. Părnuș) și al lui Nicolae Neacșu, funcționar. Între 1956 și 1959 frecventează Liceul „Mihai Eminescu” din București, iar între 1960 și 1964 urmează tot aici Facultatea de Filologie. Va fi profesor
NEACSU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288380_a_289709]
-
, Natalia (5.XII.1882, Buciumeni, j. Galați - 2.IX.1962, Tecuci), poetă, prozatoare și traducătoare. Este fiica Elenei (n. Dumitrescu) și a lui Avram Negru, învățător, proprietar al unei mici podgorii. Urmează cursul secundar la Galați, iar în 1901 se înscrie la Facultatea de Litere și Filosofie, secția filosofie-istorie, a Universității din București, pe care o va absolvi în 1908. Ca studentă, îl cunoaște pe St. O. Iosif, custode la biblioteca
NEGRU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288412_a_289741]
-
țară de fân/ spulberată de oameni”), când imaginează o coborâre în „cripta de vinuri” („Timizi/ de-atâta aur sacru, de-atâta grea aromă,/ vom coborî în cripta de vinuri luminați -/ cezari, străini de oaste și de Roma,/ doar glasului acestor podgorii dulci dedați”) sau când, într-un sonet, omagiază ca Ion Pillat în Țărm pierdut Helada: „Purtând celestul neodihnei chin/ în grotele submerse, visătoare/ crești taina mută dintre zei și soare,/ balans dintâi, purificat senin // pe când sămânța robilor transpare/ din cei
NEGULESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288416_a_289745]
-
A țipat azi-noapte un plod/ [...] Parc-ar fi țipat o țară”). Cel de-al doilea ciclu, Versuri natale, dă fundament mai amplu tristeții apăsătoare, vecină cu jalea doinelor, prin imagini ale „Sionului” pierdut - tablouri ale meleagurilor natale (Odă la Basarabia, Podgoria, Salcâmii sorb), portrete ale celor dragi (tatăl, mama, iubita), episoade ale copilăriei lui „Sârghi al lui Maftei Popa al lui Profir Vasile” (Botez). O completare, în registrul unui lirism direct, fără mască, trimițând uneori la Serghei Esenin, aduc stihurile din
NICA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288428_a_289757]
-
2), alcătuit din articole semnate de Tudor Arghezi, Emanoil Bucuța, Mihail Sadoveanu, I. A. Bassarabescu, Mircea Eliade, V. Voiculescu, Ion Pillat și Al. Donescu, include apeluri patetice de ajutorare urgentă a fraților de peste Prut, aprig loviți de secetă; Toamne și podgorii românești (în numărul 9), precedat de o tabletă a lui Tudor Arghezi, Lumina de toamnă, și conținând un florilegiu din poezia lui Mihai Eminescu, N. Iorga, Al. Macedonski, Cincinat Pavelescu, Adrian Maniu, D. Anghel, I. Buzdugan, Tudor Arghezi, Ion Pillat
PAGINI BASARABENE-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288608_a_289937]
-
titluri semnificative: Al. P. Arbore, Toponimie putneană, Călători străini despre Focșani, Teodor Rădulescu, Focșanii. Date asupra orașului în legătură cu planul de amenajare, Ion Diaconu, Aspecte din folclorul vrâncean. O variantă a „Mioriței”, N.Al. Rădulescu, Clima Moldovei de sud, Vasile Popescu, Podgorii putnene, Simion Mehedinți, Vadul moldo-muntean, Ion M. Gane, Primele tipografii râmnicene, D. Cantea, Județul Putna din punct de vedere militar, Șt. Berechet, Un document de la Eremia Movilă, Iorgu Iordan, Toponimie putneană. Volumul din 1932 este dedicat comemorării lui Duiliu Zamfirescu
MILCOVIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288136_a_289465]
-
fi putut să-l aibă un cotlet regal tăiat din coapsa lui Ludovic cel Gros, dacă acesta ar fi fost omorît chiar în prima zi a sezonului de vînătoare, care ar fi coincis cu o neobișnuit de bună recoltă a podgoriilor din Champagne. Există și o altă substanță care iese la iveală în cursul operațiunilor de pregătire - o substanță foarte stranie, pe care-mi vine extrem de greu s-o descriu. Vînătorii de balene au botezat-o slobgollion, denumire la fel de originală ca
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
regăsite și în climatul sentimental-erotic, tonalitatea grav-meditativă, supusă universului de „semne” al unei alte lumi. Centrat pe motivul satului natal, topos productiv, poetul proiectează, în varii contexte, atributele acestui „dar ceresc”; lutul (vocabulă intens semantizată), câmpia însorită, Târnava, colina și podgoriile ce dormitează - un peisaj saturat de deliciile verii - compun tot atâtea priveliști pastorale (Somn de vară, Cântecele serii, Neclintire). Alteori, peisajul magnific stă sub amenințarea firii dezlănțuite (Pe câmpia noastră). Elegiacul și metafizicul se conjugă, însă fără mare adâncime, după
BRATES. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285866_a_287195]
-
BĂNCILĂ, Vasile (1.I.1897, Brăila - 10.VI.1979, București), eseist. Este fiul Elenei (n. Chiriac) și al lui Neculai Băncilă, proprietar de podgorii la Urechești, în județul Buzău. A absolvit Liceul „Nicolae Bălcescu” din Brăila, luând bacalaureatul în iulie 1916, cu o lună înainte de intrarea României în primul război mondial. Participă ca voluntar la război, alegându-se cu răni grave și cu o
BANCILA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285599_a_286928]
-
pe nume Vasile, care trecea cu căruța să ducă mâncarea de la cazarmă, la un corp de pază a rezervelor pentru front aflat prin apropiere. Din vorbă-n vorbă, a aflat că este tot din Moldova, dar dintr-o zonă de podgorii, unde avea o situație destul de bunicică. I-a spus că după cătănie are de gând să se însoare, părinții lui promițându-i că pentru un trai liniștit îi dau vreo trei hectare de vie. Așa că este în căutarea unei neveste
Pelerinul rătăcit/Volumul I: Povestiri by Nicu Dan Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91839_a_92881]