2,516 matches
-
Limba noastră” de Alexe Mateevici (27 martie 1888-24 august, 1917) a devenit Imn Național încă din anul 1994; “Limba noastră-i o comoară/ Din adâncuri înfundată/Un șirag de piatră rară/Pe moșie revărsată...” . Ce frumos poem a creat tânărul poet Alexie Materiei, care a trăit numai 29 de ani! Așa este - limba este o „comoară” - cel mai important element al existenței unei națiuni. „Mult e dulce și frumoasă/ Limba ce-o vorbim...” a zis poetul Gheorghe Sion (1822-1892) în poemul
ZIUA LIMBII ROMÂNE LA MONTREAL PE 31 AUGUST, 2013 [Corola-blog/BlogPost/93718_a_95010]
-
lumină; împărțeai stropite cu sângele sfânt visuri, anemone, pacea din cuvânt ca un pom din care culeg întruna poame să nu le mai fie niciodată foame, să nu le mai fie niciodată sete semn că au trecut de partea ta poete orice frumusețe nu e frumusețe dacă nu le dă tuturor binețe! și deschizând ochii am văzut rămasă mioritiada la mine pe masă pe care mi-o pun veșnic căpătâi și când deschid ochii, pe ea o văd întâi. Citește mai
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/376995_a_378324]
-
ca fiecare român stabilit în Canada sau în orice colț al lumii să-și creieze acel „violon d”image” , momente de răgaz pentru hrănirea sufletului cu puterea și seducția cuvântului scris în limba română. Ligya Diaconescu poate fi numită scriitoare, poetă, eseistă, editoare fără frontiere. A obținut în țară premii și diplome oferite de Liga Scriitorilor Români iar în 2014 i se oferă Medalia „Virtutea literară” a Ligii Scriitorilor Români. În anul 2011 devine membră a „Clubului de Presă Transatlantic”, Împreună cu
PORTRET LIGYA DIACONESCU, ARTICOL DE MARIANA POPA de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1614 din 02 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377190_a_378519]
-
orice pas se-mpiedică de poate,/ Îți vor rămâne verbele pustii.// De nu vei șterge virgule de geruri/ Și cratime de vifor ne-mblânzit./ Poți răsuci povestea-n mii de feluri/ Ca să ajungi pe valul potrivit...” (Balans pe tăișul de gând) Poetă romantică, Aura Popa își cântă iubirea în versuri pline de sensibilitate, în care plutește un văl de mister și teamă, uneori de neîmplinire. Însetată și dornică de gustul sublim al iubirii, aceasta își scaldă sufletul în veșnicia sentimentului care o
AURA POPA, ÎN VÂLTORILE INIMII de ALEXANDRA MIHALACHE în ediţia nr. 1528 din 08 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377253_a_378582]
-
a mustrat blând madam Gurnișt. Trebuie să te duci... Unde nu am eu norocul să mă fi poftit de data aceasta?! A fost invitată și am auzit că vine precis, celebra Cezarina Cumbumbum, bomba sexi, cântăreață și compozitoare, ziaristă si poetă, om politic și manechin. Cum să nu te duci? Când mai ai o ocazie ca asta? Să fiu sincer în continuare...Mie îmi plac oamenii celebri, iar după femei celebre mă dau in vânt. Țin minte că prin clasa doua
SCHIŢE UMORISTICE (26) – FEMEI CELEBRE de DOREL SCHOR în ediţia nr. 1512 din 20 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377277_a_378606]
-
și Alexandru Cetățeanu. Apoi au aderat la Asociație alți membri precum dr. Jean Țăranu - un patriot care avea să primească Ordinul Canadei pentru activitatea sa comunitară, foarte apreciată în Țara Frunzei de Arțar, scriitorul Constantin Clisu, Livia Nemțeanu, Maia Cristea-Vieru, poetul profesor universitar Dr. Antoine Soare și mulți alții (www.scriitorii romani.com). Poetul Alex Cetățeanu a fost ales ca președinte. S-au scurs de atunci trei lustri și din inițiativa Ambasadei României la Ottawa, în 29 iunie 2016 s-a
O ANIVERSARE LITERARĂ ROMÂNEASCĂ, ÎN PARALEL CU VIZITA PREŞEDINTELUI OBAMA, ÎN CAPITALA CANADIANĂ OTTAWA [Corola-blog/BlogPost/93164_a_94456]
-
de formă fixă, a anului 2008. (Florica Gh. Ceapoiu) * Am citit cu interes articolul d-nei Valeria Manta Tăicuțu pe marginea volumului de versuri Darul de nuntă apărut nu de mult timp sub semnătura Monicăi Patriche. Adresându-mă într-atâtea rânduri poetei și încurajând-o din toată inima, dorind s-o încredințez de temeiul și seriozitatea talentului ei, îmi manifest bucuria de a vedea cum se adună semnele bune, în cronici, recenzii, prezentări. Răbdarea îi este răsplătită. Lucrând la cel de-al
Actualitatea by Monica Patriche () [Corola-journal/Journalistic/8222_a_9547]
-
-mpart în două părți, / răstignit pot fi chiar mîine / numai nu pe două hărți // numai nu pe două hărți!" ( Spovedanie). Poetul, structural neadaptat, herald al neîmplinirii, captează aci rezonanța, unei neadaptări epocale, a unei neîmpliniri etnice: "Mereu e-n drum poetul peregrin, / întoarcerea acasă i-e singurul alin, / dar cînd ajunge-acasă, el, fiu rătăcitor, / din pragul ei se-ntoarce - /, el, Prințul-cerșetor... (...) poetu-i plîns în sărbătoare, / poetu-i rîs la-nmormîntare - // nimic al lui din tot ce are..." (Poetul). Melancolia posturii lirice răspunde într-
Patria în variante by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/8235_a_9560]
-
într-un dialog intercultural adevărat nu simulat, într-o dezbatere despre literatura română contemporană. S-a citit poezie, s-a răspuns la diverse întrebări, n-am simțit când a zburat timpul. N-a fost numai impresia mea, ci a tuturor poeților participanți: Ioan Moldovan, Adrian Alui Gheorghe, Vasile Baghiu, Attila F. Balazs și Zsolt Karacsonyi. Seara s-a încheiat cu muzică din cele trei țări (cântată plăcut de tinere cehoaice) și cu o degustare de vinuri îndelung vorbită. (Pofta de a
Literatura română la Praga by Gabriel Chifu () [Corola-journal/Journalistic/8324_a_9649]
-
Cătălin Chiran. Cine a trecut pragul ospitalierului institut român în acea noapte a putut asista la vernisajul unei expoziții de artă vizuală avându-l ca autor pe Vasile Rață, a putut asculta poezie cehă (un recital sensibil a susținut tânăra poetă Marcela Patkova), dar și maghiară (Attila F. Balazs) ori română (autorul acestor însemnări) (trebuie să precizez că versiunea în cehă a versurilor noastre a fost citită de doamna Libuse Valentova) și s-a putut delecta cu foarte expresive momente coregrafice
Literatura română la Praga by Gabriel Chifu () [Corola-journal/Journalistic/8324_a_9649]
-
cunoscători desăvârșiți de limbi străine, care, prin fructuoasă colaborare cu unele edituri, au oferit cititorilor, prin excelente traduceri, un număr impresionant de opere fundamentale ale literaturii universale. Printre acești eminenți oameni de cultură se numără și Smaranda Cosmin, ea însăși poetă și prozatoare, autoare a unor remarcabile tălmăciri din operele lui Montaigne, Diderot, Prévost, Jules Verne, Leon Șestov, Dino Buzzati și alții, precum și a eseurilor proprii despre Marguerite Yourcenar. La acestea s-a adăugat, cu puțin timp în urmă, un binevenit
Dicționarul capodoperelor universale by Teodor Vârgolici () [Corola-journal/Journalistic/8499_a_9824]
-
am mai găsit-o de atunci/nicăieri pe Oona și nici ușa n-am mai lăsat-o deschisă"... în total manuscrisul fascinant semnat de Daniel D. Marin și adus de o tânără prietenă a lui și la rândul ei bună poetă, numără 43 de texte. O operă în plină promisiune, și dovadă de energie lirică extraordinară, pe care am par-curs-o cu sufletul la gură și despre care aș vrea să vorbesc de-a lungul mai multor scrisori, aici, impresionată de forța
Actualitatea by Daniel D. Marian () [Corola-journal/Journalistic/8522_a_9847]
-
ar zice, soarele afirmării personale tot din Capitală răsare. Există însă pe lângă aceste vedete metropolitane o serie lirică întru totul competitivă artistic: poeți care, trăind în provincie, își asumă cu o anumită voluptate masochistă marginalitatea, încăpățânându-se să fie "doar" poeți. Constantin Acosmei și Marin Mălaicu-Hondrari, Dan Coman ori Ștefan Manasia fac parte din acest lot risipit pe întinderea provinciilor românești și închegat cu dificultate într-o imagine critică unitară. De fapt, ei nici n-ar trebui vârâți cu tot dinadinsul
Dinspre margine by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/8552_a_9877]
-
istov, al subțierii răbdării de a-i suporta grăbirea ca spre un neant interior, ca spre autopărăsire într-o singurătate fără traducător. Dorul de a comunica normal, de a te manifesta cu bunătate asupra semenilor neurastenici, o face pe tânăra poetă să pară a exagera, cu trecerea prelungită în revistă a maladiilor timpului prezent. Aflând că se pregătește pentru o carieră medicală, nu m-a mai uimit predilecția cu care enumeră în poezie stări și situații psihice grave, sufletul aproapelui cercetat
Actualitatea by Constanța Buzea () [Corola-journal/Journalistic/8616_a_9941]
-
împingînd, cu necesitate, spre acțiune, și anume: trebuie să lupți - și să ucizi dușmanul - împreună cu noi. Foarte limpede formulase, în Uniunea Sovietică, Konstantin Simonov (semnatar, printre altele, al ciclului de versuri Prieteni și dușmani, 1948) rolul poeziei în comunism: "Tovarăși poeți, pentru durerile toate ce dor, / arma la umăr și foc! / Foc, foc în dușmani, tovarăși poeți! / Din toate părțile, cu toate armele, foc!" (s.n.). Nu altfel vor sta lucrurile în România comunistă.
Sacralizarea urii by Fernanda Osman () [Corola-journal/Journalistic/8383_a_9708]
-
Foarte limpede formulase, în Uniunea Sovietică, Konstantin Simonov (semnatar, printre altele, al ciclului de versuri Prieteni și dușmani, 1948) rolul poeziei în comunism: "Tovarăși poeți, pentru durerile toate ce dor, / arma la umăr și foc! / Foc, foc în dușmani, tovarăși poeți! / Din toate părțile, cu toate armele, foc!" (s.n.). Nu altfel vor sta lucrurile în România comunistă.
Sacralizarea urii by Fernanda Osman () [Corola-journal/Journalistic/8383_a_9708]
-
REGINA POETĂ Sanda HÎRLAV-MAISTOROVICI Pe Silvia Irina Zimmermann, o persoană delicată, modestă și nespus de dedicată cauzei de a face cunoscută Arhiva Regală de Wied din Neuwied (Germania), în calitate de membră a Centrului de Cercetare Carmen Sylva din cadrul Arhivei, am cunoscut
REGINA POETĂ by Sanda Hîrlav-Maistorovici () [Corola-journal/Journalistic/84216_a_85541]
-
fost o manifestare de mare ținută, desfășurată în straie de gală (chiar și primarul Ponoran a fost înveșmântat în frac!), inclusiv în plan muzical. Cu doruri și regrete, cu iubiri neîmpărtășite și crizanteme în glastră, festivalul a ilustrat plenar versurile poetului local Ioan Tătar: “Pe-același drum de altă dată/ Te-am așteptat mereu să vii/ Romanța mea de mult plecată/ Revii acum din pribegii...”. A fost o “pribegie” de 3 ani, cât a durat întreruperea festivalului, care să sperăm că
Refrenele toamnei by Octavian Ursulescu () [Corola-journal/Journalistic/84224_a_85549]
-
publicate în suplimentul cultural al unui ziar din Chicago (deși le-am găsit menționate, nu am reușit să le identific în ciuda cercetărilor mele de arhivă, nici să aflu cum a "dat" dl Clark de poet). În 1928, britanica Sylvia Pankhurst (poetă și ardentă activistă socialistă) se decide să traducă mai multe poezii de Eminescu, entuziasmată de ideile din împărat și proletar oferite în variantă de lucru de românul I.O. Ștefanovici. Deși preferate chiar de Bernard Shaw și semnalate cu entuziasm
Ce facem cu Eminescu? by Adrian George SAHLEAN () [Corola-journal/Journalistic/6932_a_8257]
-
încercare tocmai datele înzestrării originare, încercînd a le abate pe căi aventuroase, de felul celor ce de atîtea ori s-au dovedit perdante. În anii '60-'70, Ilie Constantin s-a impus în rîndul celor mai prețuite nume de tineri poeți. Debutînd împreună cu Nichita Stănescu, Cezar Baltag, Nicolae Velea și Ștefan Bănulescu în sonora colecție "Luceafărul", pe care au ințiat-o în 1960, d-sa părea să aibă asigurat un drum extrem de confortabil, după toate probabilitățile pavat cu un șir de succese
Clasicul romantic by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/8141_a_9466]
-
a primit glacial. După lectura unor poeme la cenaclul patronat de L. Mămăligă, în casa acestuia de la Neuilly sur Seine, s-a simțit "condamnat" chiar din capul locului: "au fost exprimate chiar unele, cuviincioase, cuvinte de prețuire la adresa unui tînăr poet care promitea. Or, eu aveam 35 de ani, publicasem mult în România ... În fine, ce să mai vorbim; brusc și durabil, soclul pe care mă răsfățasem la București s-a făcut praf și pulbere". A intervenit o dramatică pauză de
Clasicul romantic by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/8141_a_9466]
-
magice. Eroii acestor aventuri sunt mari figuri ale istoriei literare: scriitorul pare un alter ego al lui Paviș, iar ceilalți doi - personalități ale barocului literaturii sîrbe. Zaharija Orfelin (n. 1726, la Vukovar, m. 1785 la Novi Sad) este istoric și poet, a realizat o impresionantă istorie a lui Petru cel Mare, Gavril Stefanoviș Vencloviș (cca 1680-1749) a creat o operă vastă: oratorie, biografii, poezie, cântece bisericești, iluminații, ilustrații ale cărților bisericești. Fiecare erou săpânește o artă și o știință, ilustrând erudiția
Palimpsest inițiatic by Elisabeta Lăsconi () [Corola-journal/Journalistic/7050_a_8375]
-
publicațiile de acest tip de la noi, în redacția căreia lui Ștefan Luchian îi revine responsabilitatea artistică - de altfel, coperta primului număr este realizată, în stil Art Nouveau, chiar de către el -, așa cum cea literară îi revenea unui alt spirit Art nouveau, poetului Ștefan Petică, cel specializat în arabescuri florale. Tot acum, la Ateneu se deschide o importantă expoziție Grigorescu, iar acest eveniment va consfinți cota maximă a gloriei celui mai admirat și mai iubit dintre artiștii români din toate vremurile. Deși în
Ștefan Luchian sau melancoliile unui ,,spirit liber...“ by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/6957_a_8282]
-
un vin vechi licoros obținută pe «Mugur de fluier» și până la un fel de progressive metal inteligent de pe «Cantafabule». De atunci, nimeni nu a mai reușit o combinație atât de bună între muzică și text, pentru care meritul le apartine poeților Șerban Foarță și Andrei Ujică. Pro Musica a încercat ceva cu rock-ul baroc și a fost pe aproape de a se impune cu acest stil pe care și l-a însușit și căruia i-a imprimat o notă de originalitate
Agenda2006-11-06-senzational2 () [Corola-journal/Journalistic/284861_a_286190]
-
petreceri; „Tele van a város akácfavirággal” (Orașul e plin cu flori de salcâm) este dedicat Timișoarei, amintind de șirurile de salcâmi ale orașului. Respingând poezia modernă, în prezent, este mai cunoscut datorită disputelor literare avute cu Ady Endre și tinerii poeți din jurul revistei literare „Nyugat” (Vestul) și parodiilor celebrului umorist Karinthy Frigyes. De altfel, autorul prezentării concluzionează: „A rămas până în zilele noastre una din cele mai controversate, discutate și defăimate personalități ale literaturii maghiare, fiind catalogat drept cel mai înverșunat reprezentant
Agenda2006-03-06-senzational3 () [Corola-journal/Journalistic/284650_a_285979]