108,566 matches
-
după ce a închis cartea este că a rămas cu prea puțin, că experiența a fost una subțire. Acesta e riscul care apare atunci când oferta masivă de poezie nu e determinată de o piață reală. În astfel de condiții cititorul de poezie este descumpănit. Pus în fața unei producții editoriale mari, în mare parte îndoielnică, datorate lipsei unei politici de tipărire clare, se va orienta încet, dar sigur, către.. proză. Nicolae Coande - fundătura homer, Colecția Poezie, Seria "Poeți de azi", Ed. Dacia, Cluj
Fundăturile poeziei by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/14919_a_16244]
-
reală. În astfel de condiții cititorul de poezie este descumpănit. Pus în fața unei producții editoriale mari, în mare parte îndoielnică, datorate lipsei unei politici de tipărire clare, se va orienta încet, dar sigur, către.. proză. Nicolae Coande - fundătura homer, Colecția Poezie, Seria "Poeți de azi", Ed. Dacia, Cluj, 2002, 60 p., f.p.
Fundăturile poeziei by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/14919_a_16244]
-
Rodica Zafiu Într-o istorie a poeziei care ar lua în considerare instituțiile și procesele socio-culturale (modalități de publicare, cenzură, instanțe validatoare, receptare, stabilire a canonului școlar, ierarhii paralele, interferențe extraliterare) și-ar putea găsi locul, în capitolul despre actualitatea imediată, un fenomen care dă o formă
Comentarii de poezie by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/14928_a_16253]
-
observații - preponderent lingvistice - nu asupra textelor poetice cuprinse în astfel de pagini virtuale, ci asupra comentariilor care le însoțesc ("Părerile vizitatorilor"); materialul - din care voi cita fără a indica numele sau pseudonimele autorilor - provine din-tr-un interesant și bine construit site (poezie.ro). Impresionantă e mai întîi chiar mulțimea textelor disponibile - semn că prestigiul genului liric rezistă și că, vorba unui titlu mai vechi, competiția continuă. Poeziile sînt foarte diverse ca manieră stilistică și desigur și din punct de vedere valoric. Faptul
Comentarii de poezie by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/14928_a_16253]
-
cita fără a indica numele sau pseudonimele autorilor - provine din-tr-un interesant și bine construit site (poezie.ro). Impresionantă e mai întîi chiar mulțimea textelor disponibile - semn că prestigiul genului liric rezistă și că, vorba unui titlu mai vechi, competiția continuă. Poeziile sînt foarte diverse ca manieră stilistică și desigur și din punct de vedere valoric. Faptul că această diversitate e acceptată (în ciuda preferințelor clare ale unora dintre comentatori) spune ceva despre sistemul literar național pe care cenaclul virtual îl reflectă (în
Comentarii de poezie by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/14928_a_16253]
-
dar și despre natura mai deschisă a comunicării în rețeaua electronică (solidaritatea creată prin canalul de comunicare ar putea fi mai puternică decît diferențele de orientare estetică (cenaclurile reale sînt adesea mai exclusiviste). în plus, comparînd site-urile românești de poezie cu unele asemănătoare redactate în alte limbi se pot observa, în linii mari, cîteva tendințe specifice: viziunea poeziei ca meșteșug și artificiu, refuzul taxinomiilor, interesul mai pronunțat pentru aspectul formal și chiar lingvistic al textelor. Comentariile sînt la fel de diverse ca
Comentarii de poezie by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/14928_a_16253]
-
putea fi mai puternică decît diferențele de orientare estetică (cenaclurile reale sînt adesea mai exclusiviste). în plus, comparînd site-urile românești de poezie cu unele asemănătoare redactate în alte limbi se pot observa, în linii mari, cîteva tendințe specifice: viziunea poeziei ca meșteșug și artificiu, refuzul taxinomiilor, interesul mai pronunțat pentru aspectul formal și chiar lingvistic al textelor. Comentariile sînt la fel de diverse ca textele. Limbajul lor cuprinde, în mică măsură, jargonul Internetului (a posta); se caracterizează, ceva mai mult, prin dezinvoltura
Comentarii de poezie by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/14928_a_16253]
-
uneori chiar specializat (prin terminologia literară). E foarte probabil ca unii dintre cei ce scriu în aceste pagini virtuale să aibă formație filologică, liceală sau universitară; specializarea nu e totuși nici generală, nici ostentativă. Din comentarii ("mie mi-a plăcut poezia pentru că e coerentă și unitară... nu mi-a plăcut pentru că avea prea puține metafore și era cam simpluță pe alocuri") se poate reconstitui sistemul de valori mai larg al receptării literare contemporane. Viziunea profesională a poeziei ca abilitate tehnică se
Comentarii de poezie by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/14928_a_16253]
-
mie mi-a plăcut poezia pentru că e coerentă și unitară... nu mi-a plăcut pentru că avea prea puține metafore și era cam simpluță pe alocuri") se poate reconstitui sistemul de valori mai larg al receptării literare contemporane. Viziunea profesională a poeziei ca abilitate tehnică se reflectă în numeroase observații, corecții, sugestii de modificări pe care și le fac reciproc comentatorii (și ei autori) - și care sînt adesea acceptate. Discursul poetic e văzut în desfășurarea lui inegală, cu reușite și căderi ("prima
Comentarii de poezie by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/14928_a_16253]
-
sentiment amestecat, ici colo îmi place la nebunie, dincolo mă enervează, mai încolo îmi smulgi un zîmbet, la alt vers devine grimasă"). Observațiile sînt uneori pur lingvistice - privitoare la ortografie ("căciulițele") și punctuație ("virgulele"), la folosirea unor forme greșite ("O poezie interesantă, dacă o mai șlefuiești va fi chiar bună însă ai grijă la gramatică, în special la formele perfectului simplu. în rest... e bine"). Altele implică elemente lingvistice în aprecierea de tip stilistic: "în final ai un verb la persoana
Comentarii de poezie by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/14928_a_16253]
-
de ritm și rimă nu sînt deloc disprețuite, ba chiar primesc aprecieri ("ritmul si rima sunt impecabile") și sugestii. Toate aceste observații sînt implicite dovezi ale importanței acordate formei, expresiei, limbii. Discuțiile despre conținut sînt în minoritate - "ce sentimente redau poeziile"; Nu am înțeles nimic. Ce ai vrut să exprimi?"; "sper să nu fiu iar pus la zid, dar pentru că am dificultăți majore în întelegerea/ simțirea unor astfel de texte, aș dori să întreb dacă aici se vorbește despre iubire...". E
Comentarii de poezie by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/14928_a_16253]
-
Sorescu la Cărtărescu), probabil nu dintr-o lacună culturală, ci ca o strategie de menajare a susceptibilităților autorilor. Existența unor asemenea spații virtuale mi se pare generatoare de optimism în cel puțin două privințe: pe de o parte, confirmă vitalitatea poeziei și reînnoirea canalelor ei de circulație, pe de alta, în contrast cu lamentațiile despre degradarea actuală a limbii, ilustrează eficiența conștiinței lingvistice, a unor norme interiorizate și reutilizate de vorbitori.
Comentarii de poezie by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/14928_a_16253]
-
Cătălin Constantin Ce mi-e drag nu mi-e urît. Formularea, în aparență tautologică, e extrasă dintr-un text de poezie populară și e aleasă de Lucia Terzea-Ofrim ca titlu al cărții sale de curînd apărută la Editura Paideia. La prima vedere subiectul nu pare tocmai agreabil: urîtul, între categorie estetică și stare sufletească, analizat de autoare în contextul culturii populare
Sentimentul românesc al urîtului by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/14921_a_16246]
-
de față, în încercarea de a identifica chipul în care urîtul e trăit în interiorul culturii tradiționale românești. Sensurile cuvîntului sînt urmărite în limba veche și în limba contemporană, iar urîtul e �forțat" să se explice în două mari contexte diagnostice. Poezia magică, obiceiurile legate de naștere, contextul nupțial și cel funerar, apoi obiceiurile calendaristice sînt invocate pentru a oferi o definiție a urîtului în context ritual. Analiza continuă cu descrierea în context neritual - lirica folclorică, legenda, cîntecul epic, basmul și snoava
Sentimentul românesc al urîtului by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/14921_a_16246]
-
proiectat pe un element de decor. Dar, la un text mai stufos, procedeul devine imposibil. Un spectacol omorît de o traducere greoaie a fost Planeta tînărului rus Evgheni Griskoviets (dramaturg, regizor, actor), cu un monolog plin de umor și de poezie, ca o continuă divagație născută la fața locului, despre ce vrei și ce nu vrei, de la singurătate pînă la dragoste și înapoi... Omul pentru care festivalul a însemnat consacrarea internațională s-a numit Rodrigo Garcia. Dramaturg. Trei spectacole în "in
Teatrul unor nopți de vară by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/14910_a_16235]
-
Eminescu pusă în medalion, amintește de manuale de tristă amintire și, în plus, e nepotrivită, căci nu e vorba de o antologie Eminescu, ci de una cu 137 de poeți. în mod bizar, dacă la persoanele socotite a fi scris poezie care merită tradusă nu se face economie, versificatori de ocazie lăfăindu-se pe un spațiu de două ori mai mare decît poeți cu adevărat valoroși, cuprinsul e înghesuit atît de "economic" încît devine absolut inutilizabil: numele autorilor și titlurile poemelor
Cum reușim să ne facem de rîs by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Journalistic/14949_a_16274]
-
Gheorghe Grigurcu Neîndoios, Petre Stoica e un deschizător de drumuri în lirica română actuală. Peste capul șaizeciștilor redundanți prin filosofare și semeție cosmică, numele său se cuvine legat de inițierea postbelică a poeziei cotidianului, anodinului, ironiei ce se regăsește deopotrivă la unii șaizeciști refuzați și, în altă cheie stilistică, la mulți optzeciști. Am comparat altădată rolul lui Petre Stoica în evoluția poeziei noastre contemporane cu cel jucat de Adrian Maniu în cea a
Un poet antioficial by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14926_a_16251]
-
semeție cosmică, numele său se cuvine legat de inițierea postbelică a poeziei cotidianului, anodinului, ironiei ce se regăsește deopotrivă la unii șaizeciști refuzați și, în altă cheie stilistică, la mulți optzeciști. Am comparat altădată rolul lui Petre Stoica în evoluția poeziei noastre contemporane cu cel jucat de Adrian Maniu în cea a poeziei din interbelic. Aceeași alură experimentală, aceeași incredulitate față de "cu-viința" poetică, aceeași "democratizare a imaginarului în tonuri stinse deopotrivă prin melancolie și persiflare, însă însuflețite de-o subiacentă caritate
Un poet antioficial by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14926_a_16251]
-
cotidianului, anodinului, ironiei ce se regăsește deopotrivă la unii șaizeciști refuzați și, în altă cheie stilistică, la mulți optzeciști. Am comparat altădată rolul lui Petre Stoica în evoluția poeziei noastre contemporane cu cel jucat de Adrian Maniu în cea a poeziei din interbelic. Aceeași alură experimentală, aceeași incredulitate față de "cu-viința" poetică, aceeași "democratizare a imaginarului în tonuri stinse deopotrivă prin melancolie și persiflare, însă însuflețite de-o subiacentă caritate față de tot ce e lovit de marginalizare, discredit, rea înțelegere. Petre Stoica
Un poet antioficial by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14926_a_16251]
-
rufe sărăcăcioase// aici eternitatea este vomă de cîine melancolic/ de sicriu rămas fără nume// viața e încă speranță meditează/ rinichiul definitiv bolnav viața/ e margină insuportabilă meditează/ rinichiul încă sănătos" (Pastel). Nicăieri mai mult decît în ultima-i culegere de poezii, Vizita maestrului de vînătoare, de care ne ocupăm în aceste însemnări, Petre Stoica nu vădește mai mult acea "scîrbă morală" pe care i-o atribuia I. Negoițescu drept simțămînt dominant. O "scîrbă morală" generată inițial de mediul totalitar în raport cu care
Un poet antioficial by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14926_a_16251]
-
în viața bășicilor cu pantaloni și cravată" (Știre banală). S-ar putea ca unui cititor viitor astfel de texte să i se pară pe alocuri, ocazionale, gazetărești, însă la intersecția istorică la care ne aflăm ele gem de-o convingătoare poezie în răspăr, cea a ființei civic frustrate, incapabile a mai suporta comportamentul noilor căpătuiți. Modestia antiretorică, proprie poetului, se transformă - îndrăznim a spune, conform unei paradigme eminesciene - în revărsare a unei retorici exasperate: "păduchii căzuți din barba lui marx/ și
Un poet antioficial by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14926_a_16251]
-
durează toată viața"�" E un permanent război cu propriul nume transformat în altul într-un fel aparent ludic, în urma unor jocuri de cuvinte și a unei descoperiri întîmplătoare ("pe o pagină din Contemporanul anului 1947, în titlul și semnătura unei poezii: Trei cosași de Radu Boureanu"), un război al identității sociale, între "copilul lui Izi" și tînărul revoluționar care trebuie să vorbească limpede și sincer, între relațiile ambigue cu mătuși și relațiile cu tovarășe care îl invită în sînul familiilor lor
Comunismul cu Stan și Bran by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/14923_a_16248]
-
formula poetică a lui Iustin Panța o dualitate - la început bine mascată - între un lirism autobiografic și reflecția prozaică contingentă, tendință care s-a conturat tot mai vizibil cu Lucruri simple sau echilibrul instabil (1992), într-un amestec evident de poezie și proză. Cornel Regman a vorbit de-a dreptul despre poeme în proză și despre o "poetică a prozaizării", de o extragere a poeziei din proză (care îl apropie și mai mult de Mircea Ivănescu) mergînd însă pe o linie
Uimirea ca obișnuință by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/14968_a_16293]
-
conturat tot mai vizibil cu Lucruri simple sau echilibrul instabil (1992), într-un amestec evident de poezie și proză. Cornel Regman a vorbit de-a dreptul despre poeme în proză și despre o "poetică a prozaizării", de o extragere a poeziei din proză (care îl apropie și mai mult de Mircea Ivănescu) mergînd însă pe o linie mai livrescă a comparației și a corespondențelor ample. Nevoia de a abandona lirismul și de a face trecerea către excursul eseistic în cadrul aceluiași poem
Uimirea ca obișnuință by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/14968_a_16293]
-
Vizită) O altă obsesie a lui Iustin Panța este cea a timpului așteptării și al schimbării (peronul și gara sunt motive recurente). De aici și atașamentul melancolico-fetișist față de obiecte. Gîndurile, gesturile simple, firești, totul pare să graviteze în jurul obiectelor, iar poezia devine în același timp și una a observației atente: "Chiar și în ființa mea, deseori, se deplasează obiecte, la fel sesizez schimbarea, mă îndrept spre obiectul acela a cărui deplasare, chiar infirmă în spațiu și timp mă stînjenește. Și nu
Uimirea ca obișnuință by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/14968_a_16293]