1,559 matches
-
cu Universitatea „Al.I. Cuza” din Iași, cu Centrul pentru Studierea Istoriei Evreilor și cu Federația Comunităților Evreiești din România, ne oferă ocazia de a prezenta cele mai recente studii privind Holocaustul din România în general și, în special, episodul Pogromului de la Iași. Salut cu această ocazie numărul mare de participanți din țară și din străinătate, precum și audiența largă de care se bucură acest eveniment, exprimându-mi, în același timp, speranța că, alături de comemorarea zilei Holocaustului în plan național, această manifestare
[Corola-publishinghouse/Administrative/2017_a_3342]
-
care au o lungă tradiție de conviețuire cu comunitățile evreiești. Un număr mare de personalități evreiești, cu o contribuție majoră la viața politică, economică, socială și culturală, au venit din aceste regiuni, unele dintre destinele lor fiind tragic afectate de pogromurile și deportările din acele vremuri. Experiența tragică a Holocaustului ne obligă să continuăm eforturile din ultimii ani și să ne asumăm responsabilitatea derivată din evenimentele trecutului. Educația în acest domeniu și cercetarea Holocaustului vor preveni recurența unor astfel de tragedii
[Corola-publishinghouse/Administrative/2017_a_3342]
-
momentul ședinței de ieri? Mihai-Răzvan Ungureanu: În momentul cu pricina eram la Iași; se organiza pentru prima dată un simpozion internațional, cu o participare ieșită din comun ca valoare academică și politică, ce comemora trecerea unui număr de ani de la Pogromul de la sfârșitul lui iunie 1940. Gabriela Vrânceanu Firea: Bun, chestiunea cu agenda poate fi înțeleasă. Îmi dau seama că un prim-ministru și miniștrii Cabinetului nu pot să-și schimbe, să spunem, de azi pe mâine toate proiectele și toate
[Corola-publishinghouse/Administrative/2017_a_3342]
-
Gabriela Vrânceanu Firea: Mulțumesc foarte mult, domnule ministru, și dumneavoastră, telespectatorii noștri. 30 iunie 2006, Antena 3 „Politica externă are un impact social serios”tc "„Politica extern\ are un impact social serios”" Lucian Ștefănescu: Se împlinesc 65 de ani de la pogromul de la Iași. Seria evenimentelor dedicate acestui moment negru din istoria României a fost deschisă ieri cu o conferință internațională intitulată „Pogromul de la Iași, 28-30 iunie 1941, prologul Holocaustului din România”. Cu unul dintre participanții proeminenți la conferință, ministrul de Externe
[Corola-publishinghouse/Administrative/2017_a_3342]
-
impact social serios”tc "„Politica extern\ are un impact social serios”" Lucian Ștefănescu: Se împlinesc 65 de ani de la pogromul de la Iași. Seria evenimentelor dedicate acestui moment negru din istoria României a fost deschisă ieri cu o conferință internațională intitulată „Pogromul de la Iași, 28-30 iunie 1941, prologul Holocaustului din România”. Cu unul dintre participanții proeminenți la conferință, ministrul de Externe Mihai-Răzvan Ungureanu, a stat de vorbă ieri, la Iași, colegul nostru Victor Eskenazy Moroșan. Un interviu, în care ministrul de Externe
[Corola-publishinghouse/Administrative/2017_a_3342]
-
și organizațiile regionale pentru menținerea păcii și securității internaționale 98 Discurs cu ocazia Conferinței internaționale a provocărilor cooperării regionale 2007-2008 101 „România după 1 ianuarie 2007: noi realități, noi răspunderi, noi perspective” Reuniunea anuală a Diplomației Române 105 Conferința internațională „Pogromul de la Iași (28-30 iunie 1941): prologul Holocaustului din România” 119 Discurs cu ocazia celei de-a 134-a mese rotunde Bergedorf cu tema: „Marea Neagră între Uniunea Europeană și Rusia” 121 Prima sesiune a Consiliului Drepturilor Omului al ONU 126 Declarație în
[Corola-publishinghouse/Administrative/2017_a_3342]
-
continuau activitatea; chiar și românii cumpărau din magazine, căci În Câmpulung erau numai magazine evreiești și nu se putea să nu se cumpere, n-aveau de unde. Imediat după 8 zile de la Începerea războiului, În duminica cealaltă În Iași a fost pogromul. Cum au fost repercusiunile În Câmpulung? În Câmpulung, toți bărbații evrei, cam de la 18 la 20 de ani, au fost internați Într-un fel de lagăr. — Ghetou? — Nu era ghetou. Au evacuat câteva case din jurul sinagogii, tot evreiești, și acolo
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
Mamă, o să ne Înecăm și noi!” - dar noi nu ne-am Înecat, n-am căzut, am ajuns În Moghilev. — Câți erați În familie? — Noi patru și rudele mamei, că ale tatălui au fost duse În Polonia, au fost uciși În pogrom. Dar n-am nimerit odată, nu În același transport cu rudele noastre. — În afară de părinți și dumneavoastră, mai aveați o soră sau un frate? — O soră. Și am ajuns În Moghilev - iar acolo te puneau Într-o coloană și te goneau
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
deja simțeai și pe stradă că erai cumva marginalizată - nu se mai Împrieteneau cu tine, te evitau cumva, eram deja oaia neagră... Se făceau percheziții la domiciliu? La noi nu. Tata era medic și nu se făceau percheziții... Au existat pogromuri la Siret? N-aș putea zice... Știați de pogromurile din alte orașe? Știam că a fost la Iași, știam de „trenul morții”... Se vorbea despre asta, dar lucruri mai exacte nu cunoșteam. Deja auzisem și de București... Știu că a
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
nu se mai Împrieteneau cu tine, te evitau cumva, eram deja oaia neagră... Se făceau percheziții la domiciliu? La noi nu. Tata era medic și nu se făceau percheziții... Au existat pogromuri la Siret? N-aș putea zice... Știați de pogromurile din alte orașe? Știam că a fost la Iași, știam de „trenul morții”... Se vorbea despre asta, dar lucruri mai exacte nu cunoșteam. Deja auzisem și de București... Știu că a venit la Siret o femeie al cărei soț fusese
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
cazat la o bătrânică ce avea o fată. Avea copiii În Kiev, dar nu mai putea să știe nimic despre ei, căci Kievul era despărțit, iar acolo se dădeau lupte. Și avusese patru fii care au fost omorâți Într-un pogrom al lui Petliura... Venise acest Petliura Într-o noapte la Murafa și a scos toți bărbații evrei, i-a dus la cimitir și i-a Împușcat pe toți - atunci i-au omorât patru fii acestei doamne. Ea era bolnavă și
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
bunurilor noastre. Însă tatăl meu, când ne-am Întors, s-a dus după el și a reușit să recupereze o parte din bunurile imobile. Luase tot ce era În casă, de parcă ar fi fost averea lui. — Înainte de deportare au existat pogromuri la Suceava? — Nu, la Suceava nu. În sate au fost pogromuri... — În satele de lângă Suceava? — Da... Pe lângă legionari mai erau și cuziștii, care erau tot rasiști, antisemiți. Rudele noastre din Bălăceana au venit de multe ori la noi la Suceava
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
dus după el și a reușit să recupereze o parte din bunurile imobile. Luase tot ce era În casă, de parcă ar fi fost averea lui. — Înainte de deportare au existat pogromuri la Suceava? — Nu, la Suceava nu. În sate au fost pogromuri... — În satele de lângă Suceava? — Da... Pe lângă legionari mai erau și cuziștii, care erau tot rasiști, antisemiți. Rudele noastre din Bălăceana au venit de multe ori la noi la Suceava bătuți, ciomăgiți, furați, maltratați de acești cuziști - În acel sat erau
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
Da... Pe lângă legionari mai erau și cuziștii, care erau tot rasiști, antisemiți. Rudele noastre din Bălăceana au venit de multe ori la noi la Suceava bătuți, ciomăgiți, furați, maltratați de acești cuziști - În acel sat erau mulți cuziști... — Știați de pogromuri și În alte părți? Nu, eu știam doar despre cele ce se Întâmplau În Bălăceana, satul unde erau rudele mele... Înainte de deportare au existat zvonuri că avea să se Întâmple ceva cu evreii? — Bineînțeles că erau zvonuri. Antonescu era aliatul
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
trebuia să ai posibilități materiale. Era, totuși, un risc, pentru că aici erai, totuși, la tine acasă... Când ne-am gândit nu se mai putea face nimic... — Au existat forme de rezistență din partea evreilor În satele unde se petreceau aceste mici pogromuri? — Nu, nu cred că au existat... — Iar restul populației n-a Încercat să-i ajute pe evreii maltratați? — Nu, populația a asistat neputincioasă - nu i-a apărat, nu se putea, căci ordinele lui Antonescu spuneau că dacă nu execuți te
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
tehnică a lui... El, pornind ca meseriaș simplu, a avut mai mult o ambiție de a reuși cu forțe proprii, și prin faptul că am fost românizați am rămas absolut fără nici un mijloc de existență... — Dar vă aduceți aminte de pogromuri În Rădăuți? — Nu, În Rădăuți nu au fost pogromuri. În schimb În 1940 au Început să fie strămutate toate familiile care locuiau la țară, asta țin minte, și pentru ei s-a constituit o Împrejmuire În care erau obligați să
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
avut mai mult o ambiție de a reuși cu forțe proprii, și prin faptul că am fost românizați am rămas absolut fără nici un mijloc de existență... — Dar vă aduceți aminte de pogromuri În Rădăuți? — Nu, În Rădăuți nu au fost pogromuri. În schimb În 1940 au Început să fie strămutate toate familiile care locuiau la țară, asta țin minte, și pentru ei s-a constituit o Împrejmuire În care erau obligați să stea - deci au fost evacuați din satele din Împrejurimile
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
bunica și mătușa mea, care stăteau Într-o parte a orașului mai puțin modernă, au găsit la Întoarcere totul; bineînțeles, casa era devastată, dar mobila și toate alea erau - adică, cum să spun, unde există omenie... Dumneavoastră aveați cunoștință despre pogromuri evreiești În alte părți? Da, adică de Dorohoi am auzit foarte clar ce s-a Întâmplat. Unde era clar o acțiune din asta, complet nejustificată, adică să tragi În militari era chiar o blasfemie... Știam și de rebeliunea de la București
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
zise lagăre, deci bărbații Între vârsta de și de, nu mai știu ce vârstă, au fost internați În acele lagăre, de fapt, care erau În sinagogi. Nu erau lagăre de muncă, ci lagăre de izolare de restul populației. Au existat pogromuri la dumneavoastră În oraș? Pogromuri efective nu au existat. Pe timpul mișcărilor legionare, noaptea se făceau percheziții... Nu erau percheziții propriu-zise, pentru că oamenii știau foarte bine ce are fiecare - se făceau totuși, noaptea, În general vineri spre sâmbătă, descinderi despre care
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
vârsta de și de, nu mai știu ce vârstă, au fost internați În acele lagăre, de fapt, care erau În sinagogi. Nu erau lagăre de muncă, ci lagăre de izolare de restul populației. Au existat pogromuri la dumneavoastră În oraș? Pogromuri efective nu au existat. Pe timpul mișcărilor legionare, noaptea se făceau percheziții... Nu erau percheziții propriu-zise, pentru că oamenii știau foarte bine ce are fiecare - se făceau totuși, noaptea, În general vineri spre sâmbătă, descinderi despre care oficial se zicea că au
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
bunicii - la un moment dat ne-am mutat din casa În care stăteam În casa În care stăteau bunicii mei din partea mamei și locuiam Împreună. Țin minte că În perioada acelor descinderi noi locuiam deja În casa bunicilor ... Știați despre pogromuri În alte localități? La vremea aceea nu știam. Când ați aflat că urma să se Întâmple ceva cu populația evreiască? Noi am fost deportați În 12 octombrie 1941. Anunțul oficial a venit, cred, cu 48 de ore Înainte de deportare - trebuie
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
La Înmormântare, după ce a fost Înmormântat Boroș, la cimitirul ortodox, și ăsta la Dorohoi, la cimitirul evreiesc... Și atunci ostașii români În retragere au Început să tragă asupra celor care participau la Înmormântarea soldatului evreu și așa a avut loc pogromul de la Dorohoi, pe care Îl regăsiți În toate documentele. Vedeți cum se scrie istoria? În Herța nu a fost altceva decât acest incident În care au căzut un român și un evreu, ca după aceea, după actele oficiale... Le-am
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
n-au trecut două săptămâni și a venit armata română. Cum să vă spun, nouă, de exemplu, ni se confiscase aparatul de radio, nu mai știam nimic ce se Întâmplă În România, ziare nu erau, decât cele rusești, și despre pogromul din Dorohoi am aflat după aceea... Nu știam nimic. În momentul izbucnirii războiului, pe 22 iunie, 5 iulie, cam așa ceva, trupele române au intrat În Herța. Și chiar la intrarea lor În Herța, aveam 13 ani, tata Îmi spune: „Uite
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
un buton nu este o muncă. Dar cei foarte evlavioși respectă acest lucru. Ei, la noi astea nu se respectau. Dar, În general, legislația evreiască religioasă era respectată din toate punctele de vedere. - Agravarea situației evreilor a fost Însoțită de pogromuri? - Nu, nu era nevoie. În provincie, domnule, pogromuri organizate nu erau. Au existat În câteva locuri. Dar era imediat după război - la Sărmașu, unde au fost omorâți 200 sau 300 de evrei... Dar nu trebuiau să fie pogromuri organizate. Erau
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
foarte evlavioși respectă acest lucru. Ei, la noi astea nu se respectau. Dar, În general, legislația evreiască religioasă era respectată din toate punctele de vedere. - Agravarea situației evreilor a fost Însoțită de pogromuri? - Nu, nu era nevoie. În provincie, domnule, pogromuri organizate nu erau. Au existat În câteva locuri. Dar era imediat după război - la Sărmașu, unde au fost omorâți 200 sau 300 de evrei... Dar nu trebuiau să fie pogromuri organizate. Erau niște mini-acțiuni. Toți evreii... dacă Îi vedeai pe
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]