531 matches
-
izvor / Stropită cu drag și dor, / Cununa-i de sânziene / Cu Ilene-Cosânzene, / Cununița grâului / Bucuria omului!"183 Metafora "omul-cosmos" este ilustrată cu ajutorul dialogului construit pe baza paralelismului analogic, anticipat de îmbinarea structurii narative cu elemente descriptive: " Acolo-n vale-n poieniță, / Doarme-o mândră copiliță, / Trece un voinic în grabă, / Mi-o sărută și-o întreabă: Ești fată sau măritată / Sau zână din cer picată, / Da sunt floarea-florilor, măi! Dragostea feciorilor, măi! Tu, voinice, cine ești, măi? Nu-s fecior, nici
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
mi-o cântat mierla, / Cucu și cu pupăza; Să mă duc din satul meu / Și ziua bună să-mi ieu / De la frați, de la părinți, / De la sat cu oameni mulți, / De la flori de busuioc, / De la flăcăi, de la joc, / De la flori din poieniță, / De la mândre din portiță, / Să mă duc să-mi plâng amarul / La cătănie cu arcanul!"305 Pragurile de trecere sunt consfințite ritualic de cântecul alegoric al cucului: "Miresuică tu și tu, / Bine ți-o cântat cucu, / Te-o luat cine
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
-el, -ică, -ioară, -iță. Selectăm doar câteva exemple ilustrative : Groapă, Mal, Măgură; Arini, Coasta, Crucea, Fântâna, Moara, Pădurea, Șesul, Valea ; Aluniș, Băncioaia, Cărpiniș, Cânepărie, Păltiniș, Borzești, Onești, Coțofănești, Urechești, Dărâmătura, Ciopești, Motocești, Rădeni, Lupărie, Lingurari, Viișoara, Dărmănești, Comănești, Poieni, Gutinaș, Poieniță, Dogărie, Măguricea, Pietricica, Ursoiu, Negroiu, Vrânceni, Sârboaia, Vărzărie, Lucăcești, Albeni, Bălăneasa, Bârsănești, Bogdănești, Brătești, Brusturoasa, Câmpeni, Cireșoaia, Făget, Lărguța, Negoiești, Popeni, Prăjoaia, Răchitiș, Sărățel, Tescani, Văleni etc. etc. Un alt strat etimologic este compus din elemente lingvistice alogene, provenite din
LOCURI, NUME ŞI LEGENDE TOPONIMICE by ŞTEFAN EPURE () [Corola-publishinghouse/Science/1668_a_2940]
-
indirect liber): Dacă o ajung turcii, pe ea o batjocoresc și poate o lasă în viață, dar pe copii îi strivesc de stânci! [...] Mai bine să urce, să urce! Să nu se lase până nu s-o vedea măcar în poienița de sub stână [...]". Atunci când tensiunea epică atinge paroxismul, se livrează, în doze mici, momente de respiro, în care, din nou, simțul privilegiat al auzului este utilizat ca barometru: "Agripina se opri locului. [...] căută să răzbată cu urechea prin zgomotul și pocniturile
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
vatra-ncet plângând; E dus si nu mai vine! S-adormi târziu cu mine-n gând, Ca sa visezi de mine! Are mama o fetiță de I. D. Pietrari Are mama o fetiță, Cu ochi mari, cu gura mica, Fruntea ca o poienița, Genele de rândunica, Și, pe-obraz, o alunița, Dar are ceva ce-i strica: Îi e părul ciufulit, Parcă s-au jucat in el, Pana când au obosit, Trei motani și-un șoricel, Și-un arici foarte grăbit. Rugă pentru
DARURI ŞI GÂNDURI PENTRU MAMA by Lenţa Neacşu () [Corola-publishinghouse/Science/1153_a_2221]
-
rupe bucată cu bucată și apoi îl pune la loc. Cum trebuie să fie să urci pe așa ceva? - Cade!!!..... Mă trezea din visare câte un strigăt de-al vre’unui tăietor. Nu știam cine era. Pășteam boii într-o poieniță și oricum eram prea departe de locul unde oamenii tăiau și făceau curat în pădure. - Vă dați seama? Toată mașinăria aia mare vă scoate vouă povara din spate. Ah, dragii mei. Voi trebuie să munciți mai puțin. Dacă e să
Rădăcini by Bobică Radu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91637_a_92381]
-
sau grijile. Iarna, în paradisul de cleștar al pădurii, sau pe luciul argintiu al pậrậului, schiam și patinam, uitậnd de foame și de sete. Vara, colindam pădurile pline cu zmeură, mure, fragi, culegậnd bureți, adunậnd flori sau adăpostindu-ne prin poienițe precum haiducii. Ne aminteam cu plăcere de anii din urmă, cậnd fusesem “hoți” sau “vardiști” și cậnd răscoleam pădurile în cete. Odată, ape rebele au adus cu ele pistoale adevărate, iar noi, în nebunia noastră, visậnd mereu la arme adevărate
Yon by Luminita Săndulache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91711_a_92875]
-
nouă tranșee, exact în locul indicat de mine. Eram fericită, dar aveam o bucurie și mai mare, aceea a intuiției că posedam un simț în plus față de camarazii mei, care trecuseră nepăsători deatậtea ori pe lậngă un izvor sau printr-o poieniță cu mure. Mi-am pregătit la rậndul meu batalionul și, cậnd soldații oboseau în lupta cu pămậntul dur, secetos, treceam fiecare la post, continuậnd săpăturile. În scurt timp, tranșeele au fost gata, iar eu, în calitate de comandant de pluton, avusesem pretenție
Yon by Luminita Săndulache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91711_a_92875]
-
albastre; codrii străvechi și întunecați fără de sfârșit, având mușchii verzi aliniați pe copaci spre miazănoapte; recunoșteau toate potecile spre munte, cu animale fioroase, îndrăznețe și istețe, strecurându-se prin codru fără să le simți, pâraie fără număr care izvorau din poienițe și adormeau înfiorați, în timp ce bădicul Ion pleca în nopțile cu lună, la pădure după lemne. A doua zi dimineața, vedeau uimiți cum soarele a răsărit voios, zgomotele satului reveneau la viață și mulțumeau bunului Dumnezeu de minunățiile naturii și de
Adev?rul dintre noi by Aurel-Avram St?nescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83164_a_84489]
-
intrările orașului. Ea este pictată de un mare pictor român Petre Achițenie, monumentul Marelui Poet Național Mihai Eminescu de lângă liceul cu același nume, bustul lui Ștefan cel Mare și Sfânt din fața Consiliului Raional și a altor locuri deosebite, cum e Poienița Luminoasă un loc de relaxare și retragere în sânul naturii din afara orașului, a localurilor frumoase și primitoare în număr mare, care fac din acest oraș un loc demn de vizitat, iar oamenii săi primitori și deosebiți, ca și orașul lor
Festivalul Internațional de Fanfare. In: Festivalul Internaţional de Fanfare by Aurel Andrei () [Corola-publishinghouse/Science/1310_a_2193]
-
Iezer; Saeș - dar Faier, Maier, Chier, Ulieș, Sacrieș, Agrieș, Cuieș, Mizieș, Bozieș; Băești, Limbăești, Ciobăești, Scăești, Dăești, Rădăești, Bodăești, Codăești, Găești, Drăgăești, Hăești, Milăești, Bălăești, Mălăești, Ghelăești, Plăești, Mămăești - dar Negoiești, Vovriești; Poeni, Poenița, Poenile - dar Poienari, (Valea) Poienii, Poienile, Poienița etc. Un avantaj, poate neavut explicit în vedere de autorii standardizării, dar sesizabil în multe situații, l-ar putea constitui diferențierea formală între omonimele toponimice care, trebuie să recunoaștem, sunt destul de numeroase, elementele derivative și perifrastice (determinanții) nefiind suficiente pentru
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
și tu îi ceri cu nevinovăție să-ți acorde câteva minute pentru a-i schița trăsăturile, înroșindu-se ușor, nu te refuză, ne face, îți face semn să-l urmezi, vă urmez și eu pe aleea pietruită, ajungem într-o poieniță plină de lumină, ferită cu grijă de priviri, probabil căutat loc de meditație pentru cel ce se încumetă să părăsească câteva clipe îndeletnicirile mănăstirești, după cum o atestă băncuța joasă de lemn, bătută de ploi și zăpezi, și din câteva linii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2310_a_3635]
-
rochia lungă, albă, transparentă în soare eu i-am putut în întregime vedea conturul trupului de femeie, Ana poartă o pălărie de pânză și desculță urcă scara de lemn improvizată la Theo, are un braț de margarete culese probabil din poieniță, Theo a dus-o ieri acolo, el pictează, Maica Domnului purtând pe Iisus, dacă îl fac pe Iisus pe brațul drept al mamei sale, mi-a explicat el, înseamnă, după cum ne spune tradiția, că mama îndurerată își oferă fiul ca
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2310_a_3635]
-
l-am găsit întins pe patul lui de crengi, mort, cu crucea furată din biserică pe piept, Și eu mă înfior în sinea mea la gândul că m-am întins două nopți pe patul unui mort, L-am îngropat în poieniță, i-am făcut slujbă creștinească și la cap i-am pus o cruce de lemn, n-am trecut nici un nume pe cruce, nu eram sigur de identitatea lui, pe peretele din peșteră era scrijelit un nume, Visarion, i-am spus
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2310_a_3635]
-
Ne uimea pe toți cu frumusețea ei. Peisaj de basm Maria Horchidan M-am trezit într-o pădure. O pădure verde-aurie, în care aerul de după ploaie scânteia ca soarele. În uniformele lor verzi, brazii păreau niște uriași. Flori multicolore împodobeau poienița cu iarbă verde ca smaraldul, iar cântecul mierlei și al privighetorii se auzea pretutindeni și te fermeca. După o vreme de admirație, un sunet prelung se auzi de nicăieri. Am luat-o la fugă prin pădurea stranie, până ce am ajuns
Buchet de amintiri by Tudorina Andone () [Corola-publishinghouse/Imaginative/459_a_878]
-
la fel de frumoase. — Iarna ne aduce bucurii și zăpadă! Primăvara readuce natura la viață! Vara ne aduce căldura și flori parfumate! Toamna vine cu o grămadă de fructe și legume gustoase sănătoase! Și așa cărăbușul a făcut pace între gâzele din poieniță. Palatul de cleștar Lăzărescu Mara Era o noapte de iarnă splendidă. Stăteam la fereastră și priveam cum fulgii dansau prin aerul înghețat. Fluturi de argint se așterneau pe geam și mă îmbiau să ies afară, dar era târziu. Deodată am
Buchet de amintiri by Tudorina Andone () [Corola-publishinghouse/Imaginative/459_a_878]
-
mână, cu un ou În cealaltă, te Îndrepți spre ea. De un ou țigări și de un ou bomboane și biscuiți. Așa a spus moșu Niche, unchiașul tău. Mai către seară o să mergi cu el după fân. Acolo, Într-o poieniță, vrea să-și spânzure câinele pentru că fură ouă și mănâncă puii de rață. Plecați cu „spânzuratul” după voi În urma căruței. Bivolii trag liniștiți În jug. Dincolo de troiță sunt două dealuri care seamănă foarte mult cu cele din stema Republicii Populare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2020_a_3345]
-
care îl făcuse cu colegii de studenție înainte de a se îmbolnăvi, și noi simțeam cum stâncile și gheața reușeau să-l transforme din nou pe automobilist în adolescentul alpinist, care după ascensiunea la hotelul montan mai zăbovea un pic în mijlocul poieniței, în pantalonii lui bufanți și cămașa de lână cadrilată, scotea un ah! din toți rărunchii și toată fața îi era numai un zâmbet larg. Hotelul montan spre care ne ducea mașina - pe noi, împreună cu fratele mamei - era un loc liniștit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2294_a_3619]
-
câmp, pe drum, că-i plac mai mult. Am văzut eu că cele de baltă nu-i plac... Dar unde este Bătrâna? Era aici, aproape...” se sperie Tudorel după ce privi roată cât cuprindeau ochii fără să vadă iapa. Alergă în poienița plină de iarbă grasă în care o lăsase pe Bătrâna cu ceva timp în urmă. Nu era aici și nici în apropiere nu se vedea. O strigă de câteva ori, dar fără rezultat. De obicei, la chemarea lui, venea întotdeauna
Captiv pe tărâmul copilăriei by Marian Malciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/630_a_1234]
-
poalele cămășuței scoasă din pantaloni și mai privi odată de jur împrejur. Strigă iar. Deodată, când toate speranțele pieriseră și se dădea de ceasul morții neștiind ce să facă, auzi fornăiala iepei, undeva, departe dinspre păduricea ce urca de dincolo de poieniță până-n vârful dealului. Plecă în fugă într acolo, intră prin lăstărișul des care-i răni picioarele goale și pătrunse în lizieră. Degeaba. Nici urmă de animal încotro privea el neputincios. Intră în pădurice fără teamă! auzi Tudorel o voce necunoscută
Captiv pe tărâmul copilăriei by Marian Malciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/630_a_1234]
-
auzit tu cal să vorbească omenește? Bătrâna a repetat gestul și a nechezat scurt, arătându-și dinții. Parcă râdea ori așa a avut băiatul impresia. Îngândurat, fără s-o mai îndemne, a pornit și, mergând din ce în ce mai repede, au ajuns în poienița cu iarbă grasă. Uite, nu te leg! Am încredere în tine. Cred că îți este foame. Ai iarbă bună de păscut aici. Grăbește-te! Eu merg să mă spăl un picușor, se explică Tudorel cât se poate de serios și
Captiv pe tărâmul copilăriei by Marian Malciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/630_a_1234]
-
mai multă forță. Parcă se întreceau. S-a spălat pe brațe, pe față și pe trup până la mijloc și s-a urcat din nou pe pod. A stat la soare să se usuce, dar după ce a aruncat o privire spre poieniță. Bătrâna păștea cuminte, fornăind pe nări din când în când. Simțind căldura puternică a soarelui a considerat că s-a uscat și pielea lui. S-a îmbrăcat și s-a așezat într-o poziție numai de el știută pentru a
Captiv pe tărâmul copilăriei by Marian Malciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/630_a_1234]
-
pe oglinda apei, una câte una. A fost mulțumit să vadă că au atins apa și au sărit de trei-patru ori până să se ducă la fundul pârâului care se lărgea mult după ieșirea de sub pod. Imediat a alergat în poieniță, hotărât să meargă în cel mai rapid pas pe care-l putea face tot drumul până acasă. A apucat lanțul de belciug și a vorbit ca un mare șef: Mergem imediat acasă, Bătrâna. Cu pas întins, fără să te superi
Captiv pe tărâmul copilăriei by Marian Malciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/630_a_1234]
-
a prins și cu cealaltă mână de coamă. Aștepta ca vrăjit să vadă ce se mai întâmplă. Bătrâna și-a tras piciorul întins, l-a îndreptat și pe stângul, înălțându-se, și a pornit la pas. După ce a ieșit din poieniță și a pătruns pe drumeagul ce ducea la drumul spre casă, fără îndemnul ori comanda călărețului, a trecut la trap ușor. Băiatul era cât pe ce să cadă. A strâns cât a putut cu mâinile coama, dar nu reușea să
Captiv pe tărâmul copilăriei by Marian Malciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/630_a_1234]
-
nimic murdar. Și nu bea nici apă murdară ori din vas murdar. Să nu uiți asta! Și trebuie îngrijit atent. Adică, curățat, spălat, țesălat... Da, am văzut. Nici din baltă n-a băut apă. A băut doar de la izvorul din poieniță. E curată acolo. Bem și noi... Imediat cum a ieșit din bucătărie, Tudorel a fugit în curte să-și caute bunicul. Era pe banca pe care el o lucrase din lemn și o fixase la umbra nucului. Multe întrebări ar
Captiv pe tărâmul copilăriei by Marian Malciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/630_a_1234]