1,721 matches
-
inhibiție, blocaj, negativism, - activitate impulsivă sau explozivă, stereotipă sau automată, ludică, manieristă, teatrală etc. - pasivitate, sugestibilitate și mimetism, - dedublarea personalității. b) Disocierea între Eul bolnavului și lumea externă se caracterizează, în primul rând, prin pierderea contactului vital cu realitatea și polarizarea exclusivă a bolnavului pe viața sa interioară, realizând forma de existență autistă, de „închidere în sine patologică” (E. Minkowski). În domeniul vieții afective remarcăm dezinteres, inerție, apatie. 2) Simptome inconstante: a) Sindromul catatonic reprezentat prin: - inhibiție, blocaj, negativism, - activitate impulsivă
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
Poate avea caracter senzorial de tip pseudo-halucinator (auditiv, olfactiv, gustativ, cenestezic), motor sau psihic (dercalizare, extaz). Autism: izolare, închidere în sine patologică, refuzul oricărei comunicări exterioare. Este considerat ca o formă de narcisism, de dereism sau ca un simptom psihotic. Polarizarea întregii vieți psihice asupra lumii interioare a bolnavului. Automatismul mintal: funcționarea independentă și spontană a vieții psihice fără controlul voinței și al conștiinței bolnavului. Este o tulburare descrisă de G. de Clérambault care reunește tulburări de gândire, limbaj, halucinații, automatisme
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
sau popoare. Prin urmare, propune înlocuirea lor prin concepte precum „scop educativ”, „rezultat educativ” sau „obiectiv pedagogic”, care sunt susceptibile de definiții operaționale ce permit consensul național. Chiar și dihotomii clasice pot fi depășite în acest mod. Wheeler insistă asupra polarizării semantice referitoare la rostul (sensul) educației. El distinge în literatura pedagogică șase categorii de opțiuni (accente): a) educația trebuie să contribuie la autorealizare; b) educația trebuie să asigure transmiterea moștenirii culturale în mod integral; c) educația trebuie să transmită o
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
o stereotipizare, absolut necesară însă pentru a se situa, plasa, integra. Operația presupune și atribuirea unor trăsături de personalitate celorlalți, împărțirea acestora în buni, dezirabili (ai noștri) și răi, adică cei care nu sunt ca noi sau cu noi - o polarizare care nu înseamnă numai procese cognitive, ci și asimilare socială și culturală, convertită în situarea sa într-o categorie bine plasată ierarhic, în raport cu puterea. Pentru a-și sublinia aparținerea, locul său în sistem, individul va sublinia mereu contrastul, diferența. El
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
autoritatea sa, prin „prestigiul” unor persoane îl învăluie pe individ într-o plasă lingvistică, expresie a unui anumit stil sociocognitiv. Construirea identității sociale înseamnă deci o reorganizare a grupurilor umane, o reamplasare a lor pe scară ierarhică, o operație de polarizare discriminativă. Strategia cea mai eficientă este declanșarea unei sciziuni, a unui conflict deschis, vizând realocarea resurselor (putere, resurse materiale, prestigiu moral). Grupuri până nu demult bine situate sunt etichetate negativ (burghezi, exploatatori) și plasate la periferia socialului sănătos, pe când grupurile
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
o concepție alternativă. Este o luptă pentru instaurarea unui alt mod de gândire, apelând la schematizări și stereotipii. Ea simplifică realitatea, reduce complexitatea fenomenului la câțiva stimuli bine reliefați, utilizând ca instrument de persuasiune repetiția, schematizarea, sloganul. Ca strategie psihologică: polarizarea, evacuarea ambiguității, stilizarea până la schematizarea stereotipă, apelându-se chiar la sloganul grosolan. Biciuirea emoției publice este modalitatea prin care se întărește o credință, o atitudine, o convingere. Toate aceste practici sociale au grăbit procesul de identificare. A doua condiție a
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
țăranilor mai înstăriți) a urmărit transformarea conștiinței sociale prin schimbarea cadrelor de gândire și de raportare la lume. Așadar, tot ce era „vechi” nu mai era bun, ci trebuia înlocuit, însănătoșit, justificând astfel represiunea. Se realiza în felul acesta și polarizarea atitudinilor: cauzele dificultăților economice și sociale de după război erau acum explicate de opoziția acestor „elemente dușmănoase” care se opuneau „instaurării regimului de democrație populară”. În acest mod, minciuna și invenția, puse în locul realității, interdicția de a difuza adevărul au fost
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
O răfuială analitică cu moștenirile de mentalitate Dan Goglează în dialog cu Liviu Antonesei" Despre metodă: am ales cadrul interviului dialogat, întrucât era o formă de conversație ocolită de „societatea fără conflicte”, care prefera monologul discursurilor one way, dar și polarizarea comunicării de sus în jos. Conversațiile erau admise doar interceptate, nu și disputate, poate și din cauza pericolului latent de migrare a „influenței”, pe timpul desfășurării ei, spre poli imprevizibili sau o finalizare conflictuală. Ne asumăm riscurile jocului conversației și ne vom
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
Deși nedeclarată, captivitatea aceasta se manifestă suficient de clar încă din primele două cărți. Tributare tradiției ardelene pe filiera Goga-Blaga, Propuneri pentru o fântână și Biata mea cumințenie descriu o lume citadină prin structură, dar patriarhală prin substanță, coagulată prin polarizarea unor motive specifice: cuvântul, dezrădăcinarea, mama, sângele, elementele în genere. Totuși, o anume permeabilitate la cotidianul prozaic, nota de colocvialitate soresciană a discursului (în primul volum) și forțarea stănesciană a limitelor limbajului (în cel de-al doilea) atestă sincronizarea formulei
POP-7. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288888_a_290217]
-
ridice la suprafața înaltei conștiințe a celor aleși.” În cadrul acestor constante dialectice funcționează cu rezultate dintre cele mai benefice antinomiile de tipul sociabilitate-solitudine, sentiment-senzualitate, individual-universal, autohtonism- europeism etc. Jocul dialectic al constantelor are ca rezultat depistarea unor forme noi de polarizare și configurare a organismului operei, aluviuni și straturi de sensibilitate neglijate, un flux interior care animă dezbaterea de idei și care permite înțelegerea și potențarea imagismului creator. Comparatist de anvergură, cu o prezență apreciată și asiduă la reviste de specialitate
MUNTEANU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288285_a_289614]
-
fază - cea a adoptării unor soluții - să se desfășoare prin mecanismele dialogului, negocierii, eventual chiar luptei politice. Sociologia angajată pregătește deci procesul de decizie socială, oferind cunoștințele teoretice și empirice părților aflate în dialog. Ea va cunoaște un proces de polarizare, devenind ideologic-mistificatoare, în perioadele de criză, când grupurile și clasele sociale care compun colectivitatea intră într-un conflict acut, când dialogul și negocierea sunt înlocuite prin mijloace manipulativ-opresive. Cele două tipuri de angajare a sociologiei, științific-obiectivă și justificativ-manipulatoare, trebuie privite
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
ci pentru a o opune statu-quo-ului și grupurilor legate de acesta, pentru a apărea ca promotor al schimbării. Din acest motiv, sociologul trebuie să fieatent să nu cadă în capcana unei asemenea lupte pentru putere. El trebuie să împiedice transformarea polarizării cognitive (diferențele naturale de opinii din jurul alternativelor) în polarizare socială (diferențierea de interese și lupta dintre grupuri și persoane pentru putere). Peter H. Rossi (1970) remarcă faptul că apare adesea o diferență de puncte de vedere între conducătorii diferitelor programe
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
de acesta, pentru a apărea ca promotor al schimbării. Din acest motiv, sociologul trebuie să fieatent să nu cadă în capcana unei asemenea lupte pentru putere. El trebuie să împiedice transformarea polarizării cognitive (diferențele naturale de opinii din jurul alternativelor) în polarizare socială (diferențierea de interese și lupta dintre grupuri și persoane pentru putere). Peter H. Rossi (1970) remarcă faptul că apare adesea o diferență de puncte de vedere între conducătorii diferitelor programe sociale practice și cercetătorii științifici solicitați să le sprijine
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
la bază un eșantion reprezentativ care să cuprindă/acopere sociologic universul anchetei. Situația În speță nu se bazează pe un eșantion reprezentativ, materialul fiind rezultatul unor simple culegeri de date din rațiuni pur propagandistice pentru a justifica efectele sociale ale polarizării progresive a societății engleze de atunci. Ea nu reflectă deci Întreaga clasă muncitoare, ci prezintă interes numai pentru susținerea unor premise pe care se Întemeia mișcarea muncitorească aflată, la acea vreme, Într-o formă incipientă de organizare, În perspectiva redactării
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
public poate fi surprins În câteva direcții: a) ,,desensibilizarea politică excesivă” (C. Zamfir). Prin cercetările lor, sociologii au reușit să readucă În câmpul cercetării științifice o serie de teme cu relevanță politică, cum sunt calitatea vieții, erodarea standardului de trai, polarizarea și excluderea socială a unor grupuri și categorii defavorizate, corupția, criminalitatea etc., oferind, totodată, o bază documentară consistentă pentru opțiunile de reformă. Cercetările grupului Cătălin și Elena Zamfir, Ioan Mihăilescu, Ioan Mărginean, Marian Preda, Livius Manea, Lucian și Luana Pop
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
descoperirea radioactivității. Poluarea radioactivă și efectele ei biologice SILVIU PETROAIA, clasa a XII-a C Henri Antoine Becquerel, fizician francez, să născut în anul 1852, într-o familie de fizicieni cunoscuți. S-a remarcat pentru studii în domeniile magnetismului, fosforescentei, polarizării luminii și absorbției acesteia în cristale. Preocupat foarte mult de probleme de fizică, în special de problema fluorescentei, Becquerel a acordat un deosebit interes descoperirii lui Roentgen din 1895 (radiația X), fapt care l-a condus la descoperirea fenomenului radioactivității
AVENTURA ATOMULUI. In: AVENTURA ATOMULUI by ELENA APOPEI, IULIAN APOPEI, () [Corola-publishinghouse/Science/287_a_599]
-
de individualizare și traiectoriile individualizării circumscriu modurile specifice de configurare și consacrare ale calității vieții. De exemplu, în condițiile în care calitatea vieții nu a atins încă pragurile de satisfacere extinsă a nevoilor materiale ale vieții, iar inegalitățile economice induc polarizări sociale pregnante, este foarte probabil să crească tensiunile, incertitudinile și riscurile sociale ale vieții individuale și sociale. Așa cum ar spune W. Beck, modul de distribuire a bogăției devine sursa de accentuare a distribuției riscurilor sociale de instabilitate și conflict. Este
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
atât. În general, în multe dintre discuțiile interpersonale, cultura și mass-media au fost și ele focalizate pe aceleași priorități programatice, care au menirea de a da un sens mișcării și transformărilor sociale din tranziție, o direcție și un mod de polarizare a unor semnificații sociale care sunt aureolate de un prestigiu greu contestabil. Sondajele de opinie, atitudinile general acceptabile social, problemele intens evidențiate, comentate și vizualizate de presă sau de liderii de opinie demonstrează asocierea cu opțiunile și realizările celor trei
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
organizații ale trecutului regim fie au dispărut, fie s-au transformat până la a face imposibilă recunoașterea lor. O mulțime de ocupații noi au apărut odată cu expansiunea serviciilor. Migrația externă antrenează mulțimi de persoane. Inegalitățile se accentuează până la nivelul în care polarizarea socială este un fapt de viață pe care uneori îl acceptăm, alteori îl contestăm; oricum, ne confruntăm cu el. Cei mai mulți dintre noi, dacă nu toți, am intrat brusc, după 1990, în confruntare cu o nouă perioadă de dezvoltare, ce urmează
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
de asociate cu aspecte ce țin de relațiile sociale ale inegalității culturale și materiale. Într-adevăr, trebuie admis că inegalitățile din educație și venituri, ocupație și relații de muncă, rezidență și mediu nu numai că s-au accentuat până la producerea polarizării sociale, dar au șanse mari să persiste, să se diversifice și chiar să se accentueze. Totuși, pe de altă parte, mobilitatea socială și cea geografică sunt în creștere, iar singura certitudine pare să fie persistența șomajului, mai ales a tinerilor
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
fiscale și o lipsă crescândă de încredere în guvern au condus multe națiuni spre reducerea semnificativă a statului social. Cele spuse de Atkinson cu privire la statele OECD sunt evident valabile și în cazul României. Așadar, inegalitățile în distribuția bogăției indică o polarizare socială tot mai accentuată pretutindeni în lume, inclusiv în România. Acesta este însă doar un aspect. Celălalt, referitor la distribuția veniturilor brute (înainte de taxare) și a celor nete sau disponibile (după taxare), urmează aceeași traiectorie: inegalitățile dintre venituri se accentuează
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
sine în toate cazurile. În consecință, performanțele strategiilor de viață se vor distribui astfel încât un nou câmp inegalitar să apară în societate. Este vorba despre acele inegalități ale reflexivității individuale, care inevitabil se convertesc în inegalități materiale și apoi în polarizări sociale. Lanțul constitutiv este circular: lipsa de performanțe în educație generează o penurie de instrumente, conținuturi și procese ale reflexivității care blochează capacitățile de beneficiere de oportunități avantajoase ale pieței muncii și potențează intrarea în sărăcie, ceea ce duce la lipsa
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
Marx, a demonstrat cum individualizarea produsă în societatea capitalistă industrială, respectiv emanciparea individuală față de comunitățile și relațiile feudale de muncă, a făcut posibilă dezvoltarea relațiilor capitaliste de producție și accentuarea antagonismului dintre proletariat și burghezie. Individualizarea și, odată cu aceasta, accentuarea polarizării, adică a îmbogățirii progresive a burgheziei și a sărăcirii accentuate a proletarilor, ar genera raporturile antagonice de clasă și transformarea proletariatului dintr-o „clasă în sine” într-o „clasă pentru sine”. Referindu-se la aceeași perioadă istorică a genezei și
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
radicalismul agresiv ia locul relativismului, contrazicând în aparență logica internă a matriței. Ca și în epocile precedente, ideea de literatură face joc dublu pe cele două planuri principale de referință: specificul și heteronomia. Sub presiunile contextuale enorme ale epistemei contemporane, polarizarea opune formalismul agresiv de o parte, ideologizarea ofensivă de cealaltă. Din motive explicabile, teoreticianul se ocupă cu predilecție de polul heteronom. Înstrăinarea totală a literaturii de menirea ei - în special în versiunea doctrinară autointitulată estetică marxistă - fusese anterior marcată de
MARINO. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288040_a_289369]
-
față de guvern și Biserică (principalele repere instituționale externe ale lumii rurale românești). În schimb, ca și satele de imigrație ele au dimensiuni medii mai mari decât majoritatea localităților rurale din România. Satele „cu maghiari” reprezintă o altă alternativă interesantă la polarizarea modern-tradițional. Mai apropiate de modern decât de tradițional, aceste sate cu minorități etnice prezintă niveluri de dezvoltare între cele ale satelor moderne și cele ale satelor de imigrare, un consum media net superior mediei satelor din România, cel mai ridicat
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]