480 matches
-
contribuit la mai multe volume colective și a semnat numeroase studii și articole științifice pe teme de teorie și știință politică. A debutat publicistic în 1998, ca redactor-șef al revistei Opinia studențească, fiind în prezent redactor-șef al revistei Polis, book-reviewer la CEU Political Science Journal, peer-reviewer al revistei Transilvania și redactor al revistei Sfera Politicii. În colecția COLLOQUIA au apărut (selectiv): • Approches franco-roumaines face au défi européen, Elena Simina Tănăsescu (coord) • Basarabia după 200 de ani, Mihai Baciu & Silvia
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Science/930_a_2438]
-
unui regim. În scrierile lui Machiavelli imperiul ia locul virtuții ca scop al republicii. Astfel, Platon și Aristotel au condamnat expansiunea teritorială întrucât au crezut că orașele-state și-ar pierde abilitatea de a modela eficient cetățenii atunci când devin prea mari. Polis-urile mari și-ar pierde caracterul "politic"29. Între autorii români, puncte de vedere similare au fost exprimate de istoricii Sallustius și Titus Livius, dar nu și de Cicero în una dintre cele mai influente discuții asupra problemei imperialismului. În
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
sau Trebizonda, în Creta sau Samos, sau în orice altă țară legată de istoria sau de seminția grecească... Există două mari centre ale elenismului, Atena și Constantinopol. Atena nu este decît capitala unui regat; Constantinopol este marea capitală, Cetatea, i Polis, atracția și speranța tuturor elenilor. 7 Marele obstacol în calea promovării ideii iredentiste naționale era însă în această perioadă faptul că majoritatea marilor puteri erau ferm împotriva oricărei acțiuni a grecilor. În deceniul al patrulea au avut loc două crize
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
de ce umblu tot cu bicicleta, dacă sunt profesor? Eu l-am întrebat la rândul meu de ce nu s-a întors în Kosovo, odată pacea instalată. Mi-a răspuns în franceza sa încă aproximativă că Là-bas, les gens pas bien, mal polis (acolo oamenii nu simpatici, nepoliticoși). Chiar și un ignar ca Arif refuză să se întoarcă, inteligența lui animalică i-a spus că Occidentul este plin de rele, dar că este mai ușor de trăit în el decât în jungla Estului
Fals jurnal de căpşunar by Mirel Bănică [Corola-publishinghouse/Memoirs/1440_a_2682]
-
democrația în România postcomunistă (2011 și 2013); Totalitarismul. De la origini la consecințe (2011); Constituția României. Opinii esențiale pentru legea fundamentală (2013); Zece exerciții de inginerie constituțională (2013); De la presa studențească în comunism la presa postcomunistă (2014). Este director al revistei Polis și președinte al Institutului de Studiere a Ideologiilor. Mircea MUREȘAN este profesor universitar doctor, General de armată (r). A absolvit Școala Militară Superioară de Ofițeri, Tancuri și Auto (1970), Academia Militară Generală, Facultatea de Arme Întrunite și Tancuri (1978). A
Aşa neam petrecut Revoluţia by Sorin Bocancea, Mircea Mureşan [Corola-publishinghouse/Memoirs/893_a_2401]
-
și realizarea cărții a tot fost amânată. În ianuarie 2014, am lansat proiectul anual După 25 de ani. Comunismul în Europa de Est, realizat de Facultatea de Științe Politice a Universității "Petre Andrei" din Iași, Institutul de Studiere a Ideologiilor și Revista Polis, în parteneriat cu Editura Institutul European. Un prilej cât se poate de bun pentru realizarea acestui proiect editorial. Astfel, la începutul lunii august am fost oaspetele domnului general la casa din Poșta Câlnău, unde s-a retras pentru a-și
Aşa neam petrecut Revoluţia by Sorin Bocancea, Mircea Mureşan [Corola-publishinghouse/Memoirs/893_a_2401]
-
și tradiția greco-romană și creștină a instituțiilor de putere din regiune. Modelul bizantin, summum al istoriei politice în primul mileniu creștin, a cumulat, pentru a ajunge la un plan propriu de guvernare oikonomică, moștenirea imaginarul antic (filosofic și spiritual) al polis-ului cu autoritatea instituției imperiale romane, tradiția apologetică și gândirea neoplatoniciană cu Textele Sfinte. În lumea ortodoxă post-bizantină, țările române au devenit și ele moștenitoare de facto (discutabil dacă și de iure, prin "închinare") ale acestei vechi tradiții. La marginea
Uitarea Romei: studii de arheologie a imaginarului by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
sens, acela de a oferi în cadrul unui capitol o imagine de ansamblu a acestui produs apicol, fiind totodată un mijloc util pentru cercetări viitoare. Am dedicat acest studiu celebrului erou antic, Hector, făcând legătura între denumirea de propolis (pro=pentru, polis=cetate), unul din motivele recoltării acestuia de către albine fiind și acela de a-și apăra, folosindu-l, micul și interesantul lor regat, așa cum a făcut-o eroul menționat. MICROGRAFII ASUPRA PRODUSELOR APICOLE 8 Dedicăm studiul asupra propolisului celebrului erou antic
MICROGRAFII ASUPRA PRODUSELOR APICOLE by Andriţoiu Călin Vasile [Corola-publishinghouse/Science/273_a_935]
-
troienilor, care-l ard pe rug, cu mare cinste. MICROGRAFII ASUPRA PRODUSELOR APICOLE Andrițoiu Călin Vasile 9 Date generale despre propolis Propolisul, ca produs apicol, era cunoscut încă din lumea antică. Cuvântul „propolis” provine din greaca antică: „pro”-pentru și „polis” cetate, în care cetatea este stupul. În prezent a trezit interesul nutriționiștilor și, în general, al lumii medicale. Substanțele volatile din propolis întrețin un mediu steril în colonia de albine 1. Se afirmă că pe o rază de câțiva metri
MICROGRAFII ASUPRA PRODUSELOR APICOLE by Andriţoiu Călin Vasile [Corola-publishinghouse/Science/273_a_935]
-
de caracter apar prezentate ca virtuți. Aristotel precizează cum ar trebui să se desfășoare, sub forma excelenței și a virtuții, comportamentul cetățeanului atenian liber, ce își trăiește viața de zi cu zi exercitându-și funcțiile sociale, în mijlocul concetățenilor săi, în cadrul polisului grecesc, la începutul elenismului. Aristotel enumera printre virtuți, alături de curaj, stăpânirea de sine, înțelepciunea, faptul de a promova dreptatea, de a spune adevărul, de a fi cinstit, generos, de a avea un suflet mare, de a fi bun cetățean. Cultivarea
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
tema virtuților în perioada scrierii și reprezentării marilor tragedii grecești, în care se considera că omul e supus destinului, care își pune amprenta nu doar pe firea sa - ca în zodiac -, ci și asupra evenimentelor din istoria vieții sale. Cetățeanul polisului caută să se autoconducă. Omul virtuos este capabil de alegere liberă, iar această observație nu se face în raport cu omul zodiacului. Omul caută fericirea și urmărește binele, iar calea de urmat este practicarea virtuții. Aceasta presupune stăpânirea de sine, libera alegere
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
virtuți și trăsături de caracter, expresive și morale, într-un mod tipic, ideal. Doctrina virtuților a lui Aristotel s-a format pe marginea literaturii homerice și a problematicii omului din tragediile grecești, pentru a ghida comportamentul în noua situație a polisului grec, iar Teofrast s-a inspirat din comediile vremii și din caracterizările făcute în cursul vieții de zi cu zi a oamenilor ce trăiau la Atena și care cooperau pe baza simțului lor comun. Pentru omul real, eroii de literatură
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
și politica identității maghiare din România) In Replika, 4, 1999. Murvai L., 2000a, Magyar nyelvű oktatás Romániában (Educație în limba maghiară în România) În. Bodó Barna (coord.) Romániai magyar évkönyv 2000 (Anuarul maghiar din România) - Timișoara-Cluj Napoca, 2000, Szórvány Alapítvány - Polis Murvai L. (2000b). Învățământul pentru minoritățile maghiare din România. În Sfera Politicii, 2001, 97-98. Papp Z. A. A romániai magyar oktatás helyzete (1989) után (Situația educației maghiare din România după 1989). În Magyar Kisebbség, 3, 1998. Sandu, D., Cosmin Radu
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
morții este condiționată de relația cu „celălalt”. încă din Antichitate omenirea a conștientizat faptul că ființă umană este „zoon politicon” adică un animal social, care nu-și realizează natura sa superioară, umană, decât într-o existență de grup, într-un „polis”cu manifestările și rigorile lui. Satisfacerea nevoilor umane depinde în cea mai mare măsură de ceilalți, căci se petrece în relația cu ceilalți. Sursa plăcerii, dar și a frustrării este „celălalt”, cel care îți vine în întâmpinarea nevoilor sprijinindu-te
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
comunității pot anticipa și facilita răspunsul la schimbările care apar. Comunitatea dispune de o infrastructură fizică (drumuri, clădiri, școli, utilități etc.), precum și de resurse financiare pentru scopurile comunității. Capitalul politic este dat de activismul și participarea membrilor comunității la viața „polisului”lor, la găsirea de soluții la probleme și realizarea strategiilor și a obiectivelor comunității. Dificultățile semnificative pentru o comunitate sunt cele care afectează buna funcționare a familiilor din acea comunitate și care împiedică realizarea obiectivelor și a strategiilor comunitare. Aceste
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
asemenea că pe locul actualei Marathia se afla crescătoria de porci a lui Eumeu, dar aceasta e o ipoteză gratuită. Problema topografică cea mai mortifiantă este cea a amplasării orașului și a palatului lui Ulise". Unii se gândesc la portul Polis, alții la Aetos, alții între golful Polis și Phrykes. Durrel știe bine că numeroși arheologi s-au certat în această privință. Wilhelm Dorpfeld care a consacrat mult timp civilizației homerice, vede Itaca, cu Walther von Marees și Peter Goesler, în
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
afla crescătoria de porci a lui Eumeu, dar aceasta e o ipoteză gratuită. Problema topografică cea mai mortifiantă este cea a amplasării orașului și a palatului lui Ulise". Unii se gândesc la portul Polis, alții la Aetos, alții între golful Polis și Phrykes. Durrel știe bine că numeroși arheologi s-au certat în această privință. Wilhelm Dorpfeld care a consacrat mult timp civilizației homerice, vede Itaca, cu Walther von Marees și Peter Goesler, în insula Leucada (Întoarcerea lui Ulise, 1924, Itaca
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
preferința pentru legiferarea în exces, fetișizarea reperelor de ci vilizație sunt reflexele unei omnipotențe a statului, care își construiește o societate fără ca cetățenii săi săși poată activa instinctul civic.<ref id=”1”>Vezi Alexandru Duțu, „Conservatorism, modernizare și tradiție“, în Polis. Revistă de științe politice, 2/1998, pp. 7-23.</ref> Formele fără fond sunt, în consecință, efectul pervers al unei modernizări din care este eliminată luciditatea privirii istorice. Ceea ce elitele în căutarea unui panaceu nu pot întrevedea este temelia pe care
Junimismul și pasiunea moderației by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Science/584_a_1243]
-
democrația ci și orașul, traiul în oraș, în comunitatea de cetățeni. Grecii au fost mai mult decât un popor, ei au fost o națiune, aproape o națiune în sensul modern al cuvântului. În Grecia Antică se făceau afaceri, politică, filozofie. ,,Polisul grecesc este o comunitate liberă, formată din cetățeni liberi, care se unesc conștient în stat din dorința căutării binelui comun și individual"63. Binele comun, ca efect al asocierii cetățenești este cunoscut și declarat ca atare. Grecii știau exact pentru
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
www.mises.ro, pp. 40-41. 243 Oswald Spengler arată că ,,Persoana este un concept specific antichității, având sens și valoare numai în limitele acestei culturi (este vorba despre cultura occidentală - n.n.). Individul-persoană este un corp (soma) care ține de existența polisului. Dreptul polisului se raportează exclusiv la el...". Declinul Occidentului, Editura Beladi, Craiova, 1996, vol. II, p. 74. 244 Oswald Spengler, Declinul Occidentului, Editura Beladi, Craiova, 1996, vol. I, p. 36. 245 Cu ajutorul lucrării Septimiu Chelcea, ,,Piramida fricilor sociale. Fricile sociale
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
ro, pp. 40-41. 243 Oswald Spengler arată că ,,Persoana este un concept specific antichității, având sens și valoare numai în limitele acestei culturi (este vorba despre cultura occidentală - n.n.). Individul-persoană este un corp (soma) care ține de existența polisului. Dreptul polisului se raportează exclusiv la el...". Declinul Occidentului, Editura Beladi, Craiova, 1996, vol. II, p. 74. 244 Oswald Spengler, Declinul Occidentului, Editura Beladi, Craiova, 1996, vol. I, p. 36. 245 Cu ajutorul lucrării Septimiu Chelcea, ,,Piramida fricilor sociale. Fricile sociale în România
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
minunăția mea de copilă urcaserăm în munții Ciprului de Nord, ne bucuraserăm sufletele pe cea mai îngustă limbă de pământ de pe insulă, ne scăldaserăm privirile în legendarele băi ale Afroditei trecând printre nenumăratele soiuri de plante din grădina botanică din Polis și văzuserăm orașul și portul Paphos noaptea. Sunt momente în viață când astfel de „evadări” te desprind efectiv de tumultul cotidian și te fac să uiți de probleme și de faptul că, poate, nu ai un job mulțumitor sau chiar
CIPRU (3) – SCURTE EVADĂRI, DESCOPERIRI MĂREŢE! de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 154 din 03 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349730_a_351059]
-
învolburate s-ar fi născut zeița dragostei, Afrodita. Căsătorită cu zeul șchiop Hefaistos, Afrodita este iubită atât de alți zei (Ares, Dionysos, Hermes și Poseidon) cât și de muritorii Anchises și Adonis (cu care se întâlnea și se iubea la Polis, în locul denumit Băile Afroditei, despre care v-am vorbit în partea a doua a relatărilor mele despre Cipru). Se spune ca a avut mai mulți copii, cu mai mulți bărbați iar legendele despre puterea și farmecul Afroditei constituie adevărate punți
CIPRU (3) – SCURTE EVADĂRI, DESCOPERIRI MĂREŢE! de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 154 din 03 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349730_a_351059]
-
pe care le generează asupra societății; ● stabilirea și prezentarea relației de cauzalitate în cadrul faptelor istorice/ între faptele istorice. III. TEME Clasa a IX-a: 1. Modele de organizare politică în Grecia Antică 1.1 Termeni-istorici cheie, concepte, probleme de atins: - polis, cetățean, instituții, vot - spirit civic, democrație directă - omul în viziunea vechilor greci - colonizarea greacă, elenismul 1.2 Conținuturi: - Atena și Sparta: viața publică și privată - Știința și arta 2. Roma imperială 2.1 Termeni-istorici cheie, concepte, probleme de atins: - romanizare
ANEXE din 1 septembrie 2003 privind disciplinele şi programele pentru examenul de bacalaureat 2004*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/156905_a_158234]
-
pe care le generează asupra societății; ● stabilirea și prezentarea relației de cauzalitate în cadrul faptelor istorice/ între faptele istorice. III. TEME Clasa a IX-a: 1. Modele de organizare politică în Grecia Antică 1.1 Termeni-istorici cheie, concepte, probleme de atins: - polis, cetățean, instituții, vot - spirit civic, democrație directă - omul în viziunea vechilor greci - colonizarea greacă, elenismul 1.2 Conținuturi: - Atena și Sparta: viața publică și privată - Știința și arta 2. Roma imperială 2.1 Termeni-istorici cheie, concepte, probleme de atins: - romanizare
ORDIN nr. 4.786 din 1 septembrie 2003 privind disciplinele şi programele pentru examenul de bacalaureat 2004. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/156685_a_158014]