448 matches
-
un concept al absolutului: "singura existență reală e aceea a conștiinței". Ei sunt hipersensibili, amplificând semnificația unui gest, a unei priviri, a unui cuvânt până la proporțiile unei catastrofe. Inadaptați superior, intelectuali intransigenți într-o luptă continuă cu ordinea socială, afacerismul, politicianismul, mondenitatea, ei sunt spirite care vizează absolutul și trăiesc drame de conștiință. Eroii sunt învinși de propriul lor ideal, singurul supraviețuitor fiind Ștefan Gheorghidiu. Autorul substituie protagonistului-narațiunea la persoana I - și, deseori, replicile personajelor exprimă concepțiile și opiniile lui Camil
CAMIL PETRESCU STRUCTURI ALE ROMANULUI by NICOLETA-GEORGETA SOLOMON () [Corola-publishinghouse/Imaginative/516_a_1169]
-
analist valoros și creator al unei formule narative deosebite. Continuitatea cu primul roman este evidentă mai întâi în sfera preocupărilor: se regăsește și aici același interes polemic pentru drama intelectualului român trăind într-o societate dominată de interese meschine, afacerism, politicianism și mondenitate. Camil Petrescu este cel care, prin opera lui, contribuie la sincronizarea literaturii române cu literatura europeană, prin aducerea unor noi principii estetice, ca autenticitatea, substanțialitatea, relativismul și prin crearea personajului intelectual lucid și analitic, de poetică modernă a
CAMIL PETRESCU STRUCTURI ALE ROMANULUI by NICOLETA-GEORGETA SOLOMON () [Corola-publishinghouse/Imaginative/516_a_1169]
-
aceste schimbări aduc și o orientare politică nouă, A. îndepărtându-se de gazetele socialiste, dar rămânând un cotidian democratic, antidinastic, republican. Independența de vederi, atitudinea protestatară (împotriva corupției și a nedreptăților din justiție și administrație, împotriva brutalităților din armată, împotriva politicianismului), propaganda pentru votul universal și pentru drepturile femeii, campaniile în favoarea celor oprimați, mai ales a țărănimii, și în problema unității naționale au făcut din A. unul dintre cele mai însemnate și mai citite ziare din ultimele decenii ale secolului al
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285191_a_286520]
-
literar îl interesează mai mult decât toată politica”. Caracterizarea lui Gh. Panu ar fi fost fără de cusur, dacă autorul ei ar fi adăugat la cuvântul savant pe cel de cetățean și ar fi folosit în loc de cuvântul politică pe cel de politicianism. Într-adevăr, A. D. Xenopol a fost un savant-cetățean, care a urmărit și a tratat marile probleme ale formării, consolidării și dezvoltării națiunii române moderne, pornind de la temeiuri științifice și de la interesele generale ale întregului popor român. Din capul locului, A. D
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
subminau structura Ortodoxiei 31. Soluția nu era decât una singură: modificarea legii pentru organizarea Bisericii Ortodoxe. În viziunea filosofului român, atât interesele Statului, cât și interesele Ortodoxiei impuneau o intervenție energică în Biserica pravoslavnică, intervenție care să purifice Ecclesia de politicianism 32. Medierea raportului dintre autoritatea laică și cea religioasă era realizată de elita intelectuală interbelică în spiritul discernământului, al separarii juste a două planuri distincte ale realității: laicul și religiosul, în vederea unei bune funcționări atât a Ecclesiei, cât și a
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
Unirea nu s-a făcut prin înțelepciunea politică a câțiva indivizi, ci a pornit din sufletul poporului: „tocmai de aceea, cu toate greșelile cari s-au făcut necontenit pe contul Basarabiei, unirea ei va rămâne definitivă Păcat că din cauza întinderii politicianismului sterp în Basarabia, aceasta a încetat a mai avea o presă sănătoasă, susținută cu oborul lor sufletesc de către mulțimea scriitorilor, și peste tot, o viață națională străbătută de toate acele idei superioare, cari asigură progresul unui popor. Să nădăjduiască că
„Poporul moldovenesc” şi „limba moldovenească” * De la anexarea țaristă la aniversarea a „650 de ani de la întemeierea Țării Moldovei” by Iulian Sînzianu () [Corola-publishinghouse/Science/91559_a_92365]
-
consecvență ideea înfăptuirii unității naționale, după această dată, cercurile politice guvernante n-au mai putut oferi școlii un ideal care să încălzească inimile tinerelor generații și să le canalizeze energiile. Lozinca desăvîrșirii unității spirituale a tuturor românilor, fiind năpădită de politicianism și cultul monarhiei, n-a putut avea forța mobilizatoare a idealului dinaintea marii uniri. Așa se și explică dezorientarea politică a unei părți a tineretului studios din acea vreme, care nu putea întrezări, în hățișul contradicțiilor epocii, mai ales în
by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
să fi fost sociolog prin formație, fără să fi făcut cercetări de teren, Motru a întreprins, în unele din lucrările sale, ample analize sociologice asupra realităților românești din primele patru decenii ale secolului XX. Prin lucrarea sa Cultura română și politicianismul (1904), Motru și-a afirmat, de pe poziții conservatoare, opiniile potrivnice "statului burghez" considerat ca fiind o creație artificială, neadecvată realităților românești. În deceniul al patrulea, întreprinde o nouă analiză, și propune, pentru contracararea orientării capitaliste a țării, o nouă "spiritualitate
by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
reprezintă în Consiliul Casei Centrale. „Medicii din asigurări au norocul de a avea în fruntea instituției un om de mare valoare, Mihail Enescu, directorul general al Casei Centrale care nu cruță nimic pentru progresul instituției. Vina multor rele este însă politicianismul. Generația noastră medicală dă continue dovezi că știe ce vrea, și că știe să muncească, spre atingerea idealului: binele sănătății publice. Cu toată salarizarea ridicolă medicii își fac datoria cu un devotament, care ne face cinste. Vom cere organizarea corpului
Asistența urgențelor chirurgcale din București by Mircea Beuran () [Corola-publishinghouse/Science/91916_a_92411]
-
gîndi sus cînd umblu cu picioarele goale pe coji de nuci. Viața banală a mea, a noastră, a tuturor românilor, iată ce mă interesează... Despre asemenea derapaje, numitul Costică nota cu luciditate: "Să scrii o diatribă minunată și ucigătoare împotriva politicianismului român și imediat după aceea să scrii un articol ditirambic și să aderi cu entuzism la cea mai pură și caracteristică esență a aceluiași politicianism a dracului consecvență!" concluzionînd: "Se înțelege, pentru Caragiale e o petrecere, dar pentru moment o
[Corola-publishinghouse/Science/1499_a_2797]
-
asemenea derapaje, numitul Costică nota cu luciditate: "Să scrii o diatribă minunată și ucigătoare împotriva politicianismului român și imediat după aceea să scrii un articol ditirambic și să aderi cu entuzism la cea mai pură și caracteristică esență a aceluiași politicianism a dracului consecvență!" concluzionînd: "Se înțelege, pentru Caragiale e o petrecere, dar pentru moment o ia în serios." Poate că, omagiindu-și marele șef de la Turnu-n Dorohoi, Caragiale credea a fi găsit o soluție la marea criză a anului
[Corola-publishinghouse/Science/1499_a_2797]
-
doua categorie nu avem până astăzi decât pe Christ și cel mult pe întemeietorii de religiuni"225. Schița conceptului vocației din Puterea sufletească este aplicată la cultura română. Acceptând diferențele dintre "cultura adevărată", "semicultură" și "pseudocultură", din Cultura română și politicianismul, C. Rădulescu-Motru atribuie poporului român stadiul de "semicultură" și șanse de accedere la o cultură adevărată. Aceasta din urmă se definește prin unitatea și armonia sufletească a membrilor poporului. Semicultura scoate la iveală o anume disponibilitate către unitatea armonioasă sufletească
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
Paris, Librairie philosophique de Ladrange, 1863. KANT, Imm., Théorie et pratique, Paris, Hatier, 1990. RADULESCU-MOTRU, C., Nietzsche, Editura Eta, Cluj, 1990 (prima ediție, 1896). RADULESCU-MOTRU, C., Știință și energie, Librăria Socecu et Comp, București, 1902. RADULESCU-MOTRU, C., Cultura română și politicianismul, în vol. Personalismul energetic și alte scrieri, Studiu, antologie și note Gh. Al. Cazan, Text stabilit de Gh. Pienescu, Editura Eminescu, București, 1984 (prima ediție, 1904). RADULESCU-MOTRU, C., Puterea sufletească, în vol. Personalismul energetic și alte scrieri (prima ediție, 1908
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
C. Rădulescu-Motru, Vocația..., 655. 222 Idem, Puterea sufletească, p. 356. 223 Ibidem, p. 353. 224 M. Aiftincă, Constantin Rădulescu-Motru la Academia Română, în "Revista de filosofie", 2/1992, p. 154. 225 C. Rădulescu-Motru, Op. cit., p. 353 226 Idem, Cultura română și politicianismul, p. 15. 227 Max Weber, Etica protestantă și spiritul capitalismului, București, Editura Humanitas, 1993, p. 7. 228 C. Rădulescu-Motru, Elemente de metafizică, p. 521. 229 Idem, Vocația..., p. 662. 230 Ibidem, p. 663. 231 Corina Hrișcă, Op. cit., p. 178. 232
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
decizii etico-profesionale și existențiale la fel de dificile. Scriitorii deveniți în „tranziție” eminamente publiciști, din vocație sau împinși de nevoie, aveau uneori în spate ani de practică publicistică pe teme literar-culturale cu (transparent) încifrată miză politică - discursul „rezistenței prin cultură” -, făcuseră mic politicianism (în Uniunea Scriitorilor), aveau deci un mic trecut de „războinici culturali”. Cei ambițioși, lipsiți de scrupule până la colaboraționism și la amoralismul megalomanilor (ceea ce-i aducea pe unii în mediul nomenclaturii), făcuseră chiar mare politică, dacă se putea face politică mai
[Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
cancelariile europene. Asta însă doar la nivelul elitelor, al partidelor Conservator și Liberal, și al cetățenilor cu avere. Nereformarea sistemului electoral, care permitea doar unei părți mici din populație să voteze, a ținut masele în afara evoluțiilor politice. Conducerea de la centru, politicianismul clientelar erau în floare. Cu câțiva ani înainte, în 1907, ruptura dintre țărănime și guvern atinsese proporții armate, 11.000 de țărani fiind uciși în reprimarea răscoalelor. Carol nu era o figură prea simpatizată la nivel popular, și mulți intelectuali
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912‑1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
de subliniat că falanga radicală a extremei drepte românești - Legiunea Arhanghelului Mihail, cu al său paravan politic Garda de Fier - diagnostichează patru "boli" cronice care cangrenează trupul românesc 19. Maladiile care atentează la sănătatea ființei românești sunt "evreii, comunismul (bolșevismul), politicianismul și democrația" (Mihu, 1995a, p. 18). Ca întrupare a formulei celei mai radicale a extremei drepte românești, legionarismul a propus o revoluție spirituală care să curețe sufletul național de toate elementele care îl pângăneau. Țelul suprem, finalitatea ultimă vizată de
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
ultimă vizată de doctrina legionară, urmărea mântuirea neamului românesc (un obiectiv aferent soteriologiei spirituale), iar metoda predilectă pentru împlinirea acestui deziderat final ținea de domeniul patologiei spirituale: "purificarea României de lepra" celor patru agenți patogeni: i) evreul; ii) comunismul; iii) politicianismul care au prosperat în contextul și iv) democrației (Weber, 1995, p. 115). Cartea lui Z. Ornea, în care face o fizionomie a spiritualității extremiste prevalente în Anii treizeci, conține o impresionantă colecție de citate culese din publicistica epocii și reproduse
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
o asociație de oameni care sunt chemați a fi lumina deșteptătoare a unei națiuni căreia îi simte lipsa. Am răspuns apelului colegului Ifrim. Colegii aveau revista mult dorită „Duh nou”, care adusese în bună parte vechea armonie între învățători. Dar politicianismul nu dormea, își continua rolul lui distructiv. Am intervenit scriind și tipărind broșura „O lămurire și un îndemn” pentru a aduce din nou pacea și buna înțelegere între învățători care erau roase de politicianismul lacom și necruțător. Broșura se află
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
parte vechea armonie între învățători. Dar politicianismul nu dormea, își continua rolul lui distructiv. Am intervenit scriind și tipărind broșura „O lămurire și un îndemn” pentru a aduce din nou pacea și buna înțelegere între învățători care erau roase de politicianismul lacom și necruțător. Broșura se află la Biblioteca municipală „Stroe Belloescu” din Bârlad sub nr.180. Din ea se vede lămurită starea de spirit care există în corpul învățătoresc tutovean din acea vreme (1930-1935). Ștefan Toporaș (de loc din Vinderei
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
al oportunismului venal. N. Barbu propune chiar termenul de cațavencism, reprezentând comportarea demagogică, lipsită de scrupul, în scopul profitului imediat ori al parvenirii. El subliniază totodată faptul că în această piesă Caragiale nu face o critică a liberalismului, ci a politicianismului burghezo moșieresc. 5.3. DOBROGEANU-GHEREA, CONSTANTIN: „Studii critice“ II, București, ESPLA, 1956, p. 66-90. Dobrogeanu-Gherea își începe studiul cu o lungă digresiune în care explică alcătuirea socială după căderea feudalității, prefacerile de după 1848, condițiile speciale românești. Criticul arată cum în
Lumea politică pe scena lui I. L. Caragiale by Corina Baraboi () [Corola-publishinghouse/Science/1677_a_3045]
-
vorbe umflate a fascismului. El e, mai degrabă, fascist din neputința de a fi comunist. O și spune de nenumărate ori, după cum spune că admiră Germania pentru că nu poate admira (mai mult: pentru că Îi repugnă) Franța, pentru că e scârbit de politicianismul și eșecurile neputincioasei, debilei democrații galice. Drieu e destul de lucid pentru a vedea În Mein Kampf ceea ce e de văzut: „gândire de jurnalist rudimentar, avid de un senzaționalism grosolan”. Și totuși, nu va ezita vreo clipă - nici cu gândul, nici
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]
-
caricatural plutind în nori. Procedeul de a înlocui textul cu imaginea e folosit frecvent, desenele unor plasticieni talentați, între care Victor Ion Popa, ilustrând temele zilei și exprimând totodată spiritul insurgent și tonul polemic al publicației, ale cărei ținte sunt politicianismul și oportunismul. Dacă predominantă rămâne critica vieții sociale și politice, literatura și arta nu sunt nicidecum neglijate. Apar poezii de Teodor Scarlat, Constantin Salcia, Vlaicu Bârna, Ion Moldoveanu și, mult mai numeroase, proze scurte de G.M. Zamfirescu (Viața care se
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288874_a_290203]
-
activitate politică organizată fac, efectiv, politică. Orice atitudine civică, organizată sau nu, exprimată public, este politică. A fi pentru sau contra unor aspecte ale societății civile și a vieții politice înseamnă politică. O astfel de poziție nu se confundă cu politicianismul, fără scrupule, prin intrigi și combinații corupte și tenebroase. Mulți resping politica tocmai din această perspectivă. Unele precizări suplimentare sunt totuși necesare. Trebuie recunoscut deschis: există, pe de o parte, indivizi, adesea în proporție copleșitoare, cu un foarte slab (sau
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
exclusiv creației prin care cultura românească să iasă din anonimat. Intelectualii români par atașați de această misiune până în a doua jumătate a anilor '30. Treptat, extremismul european în ascensiune va exercita o atracție din ce în ce mai puternică pentru o generație dezamăgită de politicianismul steril ce deconspira faptul că unirea avea și un revers al medaliei. Pentru o intelectualitate a culturii pleda, la începutul deceniului patru, și unul dintre liderii tinerei generații, Mircea Eliade, argumentând că într-o "țară fără posibilități de revendicări politice
[Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]