414 matches
-
l-am auzit pe un politician spunând că ... din politicianism Romano Prodi a cerut măsura drastică a expulzării cetățenilor nesiguri din țara lui! Câtă obrăznicie. Îți aperi cetățenii de violențe pe care nu le-au mai trăit niciodată înainte, din politicianism! Ca și cum atitudinea infractorilor noștri, etnici romi sau români, aici sau acolo, ar fi constituțională. Ca și cum acei romi care nu muncesc nici aici, nici acolo, sunt europeni. Dar despre lucrurile astea nu dezbat televiziunile noastre. Nici despre cât de europene sunt
Cum am spânzurat-o pe Emma Bovary by Doina Jela [Corola-publishinghouse/Science/937_a_2445]
-
sale instituționale. Toți au investit emoțional și intelectual într-o țară care, din perspectiva britanică, nord-americană sau franceză, rămâne marginalizată, dacă nu ignorată. Toți identifică aderarea la UE drept realizarea cea mai importantă a României postcomuniste și mulți deplâng corupția, politicianismul, risipa de resurse naturale și umane ca fiind eșecurile ultimelor două decenii. Cu ocazia aniversării a două decenii de la căderea regimurilor comuniste din Europa de Est, putem testa și profeția pe care politologul marxist Silviu Brucan a făcut-o la începutul lui
1989-2009. Incredibila aventură a democraţiei după comunism by Lavinia Stan, Lucian Turcescu [Corola-publishinghouse/Science/882_a_2390]
-
care trăiește la Moscova, dar își propagă gândirea în țară; C. Dobrogeanu-Gherea este conducătorul intelectual al Partidului Socialist. D. Gusti, matematicianul Spiru Haret, Emil Isac, filosoful C. Rădulescu-Motru, născut în 1868 (Studiu asupra problemei cauzalității la Kant, Cultura română și politicianismul, Puterea sufletească, 1908); Mille și G. Panu au dat importante studii de sociologie. Tereza Strătilescu a publicat în engleză o completă și importantă contribuție la chestiunea țăranilor de la Dunăre problemă de o actualitate arzătoare care umple programul noii școli a
Itinerarii românești by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]
-
reprezintă în Consiliul Casei Centrale. „Medicii din asigurări au norocul de a avea în fruntea instituției un om de mare valoare, Mihail Enescu, directorul general al Casei Centrale care nu cruță nimic pentru progresul instituției. Vina multor rele este însă politicianismul. Generația noastră medicală dă continue dovezi că știe ce vrea, și că știe să muncească, spre atingerea idealului: binele sănătății publice. Cu toată salarizarea ridicolă medicii își fac datoria cu un devotament, care ne face cinste. Vom cere organizarea corpului
Asistența urgențelor chirurgicale din București by Mircea Beuran () [Corola-publishinghouse/Science/91916_a_92411]
-
subminau structura Ortodoxiei 31. Soluția nu era decât una singură: modificarea legii pentru organizarea Bisericii Ortodoxe. În viziunea filosofului român, atât interesele Statului, cât și interesele Ortodoxiei impuneau o intervenție energică în Biserica pravoslavnică, intervenție care să purifice Ecclesia de politicianism 32. Medierea raportului dintre autoritatea laică și cea religioasă era realizată de elita intelectuală interbelică în spiritul discernământului, al separarii juste a două planuri distincte ale realității: laicul și religiosul, în vederea unei bune funcționări atât a Ecclesiei, cât și a
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
exclusiv creației prin care cultura românească să iasă din anonimat. Intelectualii români par atașați de această misiune până în a doua jumătate a anilor '30. Treptat, extremismul european în ascensiune va exercita o atracție din ce în ce mai puternică pentru o generație dezamăgită de politicianismul steril ce deconspira faptul că unirea avea și un revers al medaliei. Pentru o intelectualitate a culturii pleda, la începutul deceniului patru, și unul dintre liderii tinerei generații, Mircea Eliade, argumentând că într-o "țară fără posibilități de revendicări politice
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
Unirea nu s-a făcut prin înțelepciunea politică a câțiva indivizi, ci a pornit din sufletul poporului: „tocmai de aceea, cu toate greșelile cari s-au făcut necontenit pe contul Basarabiei, unirea ei va rămâne definitivă Păcat că din cauza întinderii politicianismului sterp în Basarabia, aceasta a încetat a mai avea o presă sănătoasă, susținută cu oborul lor sufletesc de către mulțimea scriitorilor, și peste tot, o viață națională străbătută de toate acele idei superioare, cari asigură progresul unui popor. Să nădăjduiască că
„Poporul moldovenesc” şi „limba moldovenească” * De la anexarea țaristă la aniversarea a „650 de ani de la întemeierea Țării Moldovei” by Iulian Sînzianu () [Corola-publishinghouse/Science/91559_a_92365]
-
19 ș. urm. 46 Idem, "Generația în pulbere", în Vremea, an IX, nr. 438, 24 mai 1936; apud Mircea Eliade, op. cit., pp. 128-132. 47 Îndeosebi pentru momentul spiritual prin care au trecut, cei mai mulți din tînăra generație receptau politicul prin dioptriile politicianismului vezi, pentru context, analizele lui C. Rădulescu-Motru din Cultura română și politicianismul, 1904. 48 E vorba de Exercices d'admiration, Gallimard, Paris, 1986. 49 Friedrich Nietzsche, Dincolo de bine și de rău, Editura Humanitas, București, 1991, p. 42. 50 v. Marin
Cel de-al treilea sens by Ion Dur () [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
nr. 438, 24 mai 1936; apud Mircea Eliade, op. cit., pp. 128-132. 47 Îndeosebi pentru momentul spiritual prin care au trecut, cei mai mulți din tînăra generație receptau politicul prin dioptriile politicianismului vezi, pentru context, analizele lui C. Rădulescu-Motru din Cultura română și politicianismul, 1904. 48 E vorba de Exercices d'admiration, Gallimard, Paris, 1986. 49 Friedrich Nietzsche, Dincolo de bine și de rău, Editura Humanitas, București, 1991, p. 42. 50 v. Marin Diaconu, Mircea Vulcănescu. Profil spiritual, Editura Eminescu, București, 2001, p. 49. 51
Cel de-al treilea sens by Ion Dur () [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
Mircea Eliade În curând: „Asistăm astăzi la un fenomen cu considerabile consecințe pentru ființa românească (dacă se va realiza până la capăt). Asistăm la disoluția obiectivelor (partide, legi, administrație, afacerism, ambiție etc.)”. Și explica astfel: „România veche a trăit sub semnul politicianismului... România nouă vrea să trăiască sub semnul istoriei, adică al unui destin spiritual”. În optica de ansamblu a culturii noastre, o concluzie derivă de aici: „România e chemată să decidă În curând dacă Renașterea pe care o observăm acum În
Prelegeri academice by Alexandru Husar () [Corola-publishinghouse/Science/91771_a_92344]
-
activitate politică organizată fac, efectiv, politică. Orice atitudine civică, organizată sau nu, exprimată public, este politică. A fi pentru sau contra unor aspecte ale societății civile și a vieții politice înseamnă politică. O astfel de poziție nu se confundă cu politicianismul, fără scrupule, prin intrigi și combinații corupte și tenebroase. Mulți resping politica tocmai din această perspectivă. Unele precizări suplimentare sunt totuși necesare. Trebuie recunoscut deschis: există, pe de o parte, indivizi, adesea în proporție copleșitoare, cu un foarte slab (sau
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
publice, din mijloace pentru realizarea binelui public, În mijloace pentru realizarea intereselor personale. El are „spoiala de civilizațiune” ce se manifestă prin „Împrumutarea” sistemelor de legi, de organizare instituțională, chiar și a modei, din țările Europei Occidentale (Cultura română și politicianismul, 1904). Parcă ar fi portretul unor contemporani, nu cel schițat acum o sută de ani. Îi Întâlnim adesea prin locuri unde se pot face vizibili: Îmbrăcați elegant, cu haine de firmă, dar respirând mitocănia și lipsa de cultură prin toți
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
oameni care au făcut tot ce le-a stat în putință spre a procopsi scena politică românească cu actori de tipul Emil Constantinescu, Victor Ciorbea și alții. Consider însă că imenesele datorii morale pe care și le-au creat prin politicianismul atroce de care au dat dovadă ar trebui să îi împiedice a se dori, din nou, „moașele națiunii”, cum se amuzau să se știe porecliți. Au făcut destul rău nu doar imaginii, ci chiar fibrei societății civile spre a avea
ABSURDISTAN - o tragedie cu ieșire la mare by Dorin Tudoran [Corola-publishinghouse/Journalistic/1857_a_3182]
-
în pâine, câștigătorii s-au dovedit o trupă de diletanți țâfnoși. În sânul Alianței Civice s-a încins lupta între „politici” și „civici” terminată într-o baltă de sânge fratricid în care murea imaginea societății civile ca alternativă la mizeria politicianismului. Premieri bizari au adus Palatul Victoria sub pragul ridicolului. Convenția a devenit sinonimă cu sportul înjunghierilor reciproce între guvernanți. Șefa departamentului de știri al televiziunii naționale venea în papuci la Cotroceni spre a afla de la dna Petre ce intră și
ABSURDISTAN - o tragedie cu ieșire la mare by Dorin Tudoran [Corola-publishinghouse/Journalistic/1857_a_3182]
-
mediu de afaceri autohton conștient de importanța responsabilității morale și a aderenței la bunăstarea comunității este dificil să ne păstrăm optimismul în ceea ce privește dezvoltarea echilibrată a țării. IMM-urile românești, prin număr și prin puterea economică, ar putea să ecologizeze moral politicianismul, și să se implice în capacitarea societății civile. Pe de altă parte, după ce gestionezi peste 12 ore/zi probleme urgente într-un IMM românesc, este dificil să devii lider social responsabil vizionând seara (în cel mai bun caz) programul TV
Globalizare etică. Responsabilitate socială corporativă by AURICA BRIŞCARU [Corola-publishinghouse/Science/951_a_2459]
-
lor într-o altă localitate, instaurînd centralismul excesiv, nespecific Europei civilizate și deosebit de nefast provinciei pe care o reprezentau. În aceste condiții, ceea ce se realizase prin influența benefică a spiritului germanic, în zonele devenite provinciale, a fost copleșit prin instaurarea politicianismului și birocrației excesive. De aceea, atitudinea diferită, sub mai multe aspecte, a lui Mihai Eminescu reprezintă un fenomen semnificativ prin rectitudine intelectuală și prin responsabilitate civică. Geniul național nu a ezitat să incrimineze agresiunea imperialismului rus asupra românilor și a
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
vechi și populare trebuiau îmbogățite și perfecționate sub multe aspecte, încît el a conceput limba literară ca fiind în același timp o valorificare a tradiției și o inovație în raport cu ea. De asemenea, marele poet a combătut insistent demagogia patriotardă și politicianismul categoriilor sociale care nu-i reprezentau pe români, nici prin origine, nici prin simțire și nici prin aspirațiile europene. Ideile susținute de Curentul istoric-popular au avut o mare audiență și astfel au devenit pedagogia de masă a românilor, avînd ca
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
pe documente și pe argumentare. Antrenați deseori în luptele politice, istoricii români nu au realizat, nici înainte de 1950 și nici după aceea, lucrări de notorietate europeană, în ciuda faptului că li s-au oferit de cele mai multe ori condiții favorizatoare. Marcați de politicianism, ei au devenit, de altfel, după al doilea război mondial, rezona-tori și profitori ai regimului politic, avînd ca principal obiectiv incriminarea perioadei interbelice, pentru ca, după 1990, să susțină că tocmai perioada respectivă a însemnat raiul pe pămînt (pe care cei mai mulți
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
a prezidat unele din cele mai libere alegeri din România. Dar cu astfel de apucături nu puteai fi șef de partid în România, mai ales la anul 1870. A fost una din cele mai interesante și mai demne figuri ale politicianismului român, de aceea n-a fost popular cât a trăit, de aceea nu a rămas popular nici după moarte. Istoria nu înregistrează nici sentimentele, nici virtuțile sufletești, ci numai faptele. Ceilalți conservatori: Gheorghe Cantacuzino, generalul George Manu, Carp, Maiorescu, Theodor
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
Dra Elena Popp, prima femeie avocat, a depus ieri cuvenitul jurământ, fiind înscrisă în Baroul din Iași.” * Dar ce reprezintă dl Iancu Flondor? - se întreabă Bucovina, parcă pentru a răspunde cititorului careși purta pe buze întrebarea. Expansiunea în Bucovina a politicianismului s-a izbit de dârza împotrivire a dlui Iancu Flondor. Două lumi se măsuraseră, lumea de proaspătă propășire, ridicată în mocirla vechiului regat și lumea tradiției românești. Una în zbaterea disperată a agoniei, cealaltă în impresionanta înverșunare a reînvierii. Dl.
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
oastea României liberatoare...” Iar Pamfil Șeicaru concluziona în comentariul „De la Petre P. Carp la dr. Iancu Flondor” din Bucovina nr.45: „Fără menajamente dl. Iancu Flondor a repezit ce i-a căzut întâmplător în mână când a intrat în taverna politicianismului... Putea foarte bine, ca în loc de dl. Al. Constantinescu, dr. I. Flondor să întâlnească alt politician, căci asemănarea între politicieni e surprinzător de mare. Toți seamănă ca niște picături de noroi. Asemănarea așa de pronunțată între Petre P. Carp și dl.
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
încurajatoare: „Asprimile vremii pe care o trăim să aducă folosul unei bune chibzuiri și formarea elanului de încredere în propriile noastre tării.” În spiritul acestei credințe au fost scrise articolele: ”De ce este România săracă?”; „Sfârșitul unei operete prea lungi - căderea politicianismului bucovinean”; „Adunarea clerului ortodox din Bucovina”; „Sărbătorirea domnului profesor Nicolae Iorga la Sorbona” cu ocazia conferirii diplomei și a insignei de doctor honoris cauza la cinci mari savanți, inclusiv profesorului român, prim-ministru și ministru al instrucției; „Conversiunea datoriilor agricole
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
a fost îmbătată de capitularea, în timpul din urmă”... Gazeta publică editorialul „Rostul Partidului Țărănesc”, un partid al căilor de mijloc, între sistemul liberalilor și acțiunile ușuratice și pline de contrazicere a național țărăniștilor.” Desrobirea face referiri la sporirea birurilor, nenorocirea politicianismului, politica externă a statului, situația economică, publicând și știri din țară, reclame comerciale etc. Are - ca toate ziarele - și o foiță la care publică: Memoriul locuitorilor din Ocolul Câmpulung Moldovenesc referitor la menținerea prefecturii locale; Doctorul Lupu și țăranii, Scrisoare
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
-i lipsească de lefuri pe colegii lor mulți și în mizerie din îndepărtatele colțuri ale țării...” Soluția: „Să ne strângem rândurile și prin acțiune să facem să fim auziți și respectați.” General în rezervă dr. A. Maniu semnând articolul „Contra politicianismului” apreciază că „metodele acestei molime politice - politicianismul sunt originea tuturor relelor, a neînțelegerilor și învrăjbirilor între membrii uneia și aceleiași națiuni” că „partidele politice au fost cele care au zădărnicit reformele sociale benefice.” În Renașterea mai semnau: Artemie Nastasi („Armonizarea
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
mulți și în mizerie din îndepărtatele colțuri ale țării...” Soluția: „Să ne strângem rândurile și prin acțiune să facem să fim auziți și respectați.” General în rezervă dr. A. Maniu semnând articolul „Contra politicianismului” apreciază că „metodele acestei molime politice - politicianismul sunt originea tuturor relelor, a neînțelegerilor și învrăjbirilor între membrii uneia și aceleiași națiuni” că „partidele politice au fost cele care au zădărnicit reformele sociale benefice.” În Renașterea mai semnau: Artemie Nastasi („Armonizarea salarială și noua încadrare a funcționarilor publici
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]