700 matches
-
politice, drept internațional, istorie, științe economice sau geografie, găsesc în această lucrare informații și metode esențiale pentru studiile pe care le efectuează. Cititorului obișnuit i se oferă o analiză amănunțită, care pune în relief diversitatea geografică, socio culturală, economică și politico-militară a lumii arabe, punându-l astfel la adăpost de receptarea eronată ori deformată a imaginii ei. Pentru toți, cartea se constituie într-o platformă solidă de prelungire a reflecțiilor propuse de autor, către cele mai diverse orizonturi ale frământatei realități
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3038]
-
încurajează științele, artele, medicina. Astronomi, fizicieni, matematicieni, naturaliști imprimă un orizont mai obiectiv vieții, direcționând medicina spre cercetare, experimentare, confruntare de soluții, lăsând mai în urmă filosofarea și preocupându-se mai mult de realitatea funcțională a organismului uman. În edificiul politico-militar al energicului cuceritor și ctitor al cetății repede ajunsă centru important, cultura și civilizația au triumfat. Urmașii lui Alexandru cel Mare au susținut dezvoltarea economică și culturală. Gândirea greacă, migratoare a început să facă minuni în Pergam, Bitinia, Siria, Egipt
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
o structurare pe capitole tematice, abordând subiecte care se încadrează în problematica teoriei relațiilor internaționale și marilor teme ale politicii mondiale. O atenție sporită s-a acordat problemelor de securitate internațională, pornind de la definirea conceptului de securitate, analiza evoluțiilor strategiilor politico-militare, rolul lor în arhitectura postbelică și, desigur, evidențiind rolul alianțelor în securitatea internațională și provocările complexului de securitate european la sfârșitul secolului al XXlea. Problemele de securitate analizate sunt cu atât mai interesante cu cât evidențiem provocările actuale ale securității
Percepții asupra configurației relațiilor internaționale În anii '90 by Spÿridon G. HANTJISSALATAS, Carmen T. ȚUGUI () [Corola-publishinghouse/Administrative/91812_a_92859]
-
național. Devine actor al sistemului internațional. 2. mărimea relativă a statului (teritoriu, populație, economie, componenta militară) 3. influența altor actori decât statele (organizații internaționale, personalități etc.), așa cum se întâmplă în cazul medierii conflictelor. 4. interacțiunile între actorii-state (în cazul alianțelor politico-militare). 5. efortul actorilor din sistem, îndreptat, de obicei, înspre actorii principali, pentru a-i împiedica să devină puteri hegemonice. Între națiuni - ca actori ai vieții internaționale - apar diferite categorii de raporturi, care nu sunt altceva decât o continuare a raporturilor
Percepții asupra configurației relațiilor internaționale În anii '90 by Spÿridon G. HANTJISSALATAS, Carmen T. ȚUGUI () [Corola-publishinghouse/Administrative/91812_a_92859]
-
capul de pod” stabilit în Bosnia de unele țări islamice (Iranul, Malayesia). Structurile europene și transatlantice, abilitate cu monitorizarea aplicării Acordului de la Dayton și respectarea angajamentelor statelor succesoare ale fostei federații iugoslave au manifestat atenție mărită față de evoluțiile de pe scena politico-militară a ex-Iugoslaviei, și, îndeosebi, față de atitudinea sârbilor bosniaci. Autoritățile N.A.T.O. au apreciat drept încurajatoare evoluțiile în poziția sârbilor bosniaci față de Acordul de Pace de la Paris. Faptul că președintele sârb Miloșevici a exercitat presiuni asupra sârbilor bosniaci pentru acceptarea acordului
Percepții asupra configurației relațiilor internaționale În anii '90 by Spÿridon G. HANTJISSALATAS, Carmen T. ȚUGUI () [Corola-publishinghouse/Administrative/91812_a_92859]
-
care a participat și o delegație română cu statut de delegație asociată. - 3-6 iunie 1993 - domnul Teodor Meleșcanu, ministru de stat, ministrul afacerilor externe al României, a participat la seminarul N.A.T.O. de la Budapesta, privind procesul de luare a deciziilor politico-militare cu tema „Adaptarea la realitatea situației din Europa Centrală în perioada de după terminarea războiului rece”. Domnul Teodor Meleșcanu a ținut o alocuțiune cu tema „Premise și percepții asupra securității în Europa Centrală”. - 7 iunie 1993 - la Bruxelles a avut loc
Percepții asupra configurației relațiilor internaționale În anii '90 by Spÿridon G. HANTJISSALATAS, Carmen T. ȚUGUI () [Corola-publishinghouse/Administrative/91812_a_92859]
-
convorbiri și întâlniri politice, la cel mai înalt nivel. România a încercat să-și facă simțită prezența, afirmându-și un rol activ în spațiul european. Astfel, România a parcurs mai multe etape, în procesul destul de complex al aderării la structurile politico-militare ale N.A.T.O., exprimându-și speranța garantării prin N.A.T.O., a securității naționale și asigurării stabilității în regiune. România și-a exprimat, de la bun început, disponibilitatea totală de a coopera efectiv și dinamic cu N.A.T.O. și statele sale membre
Percepții asupra configurației relațiilor internaționale În anii '90 by Spÿridon G. HANTJISSALATAS, Carmen T. ȚUGUI () [Corola-publishinghouse/Administrative/91812_a_92859]
-
unele dezacorduri, nu are nimic surprinzător. Important de remarcat este existența unei dorințe, la ambele părți, de a soluționa în mod pragmatic aceste conflicte. Atât U.E., cât și S.U.A. sunt conștiente de importanța legăturilor economice și comerciale, a colaborării lor politico-militare în noua conjunctură, pentru a lăsa conflictele să se desfășoare incontrolabil. Sub imperiul noilor schimbări survenite după 1989, s-a impus redefinirea bazelor relațiilor bilaterale cu S.U.A. Relațiile americanocomunitare se desfășoară pe baza reglementărilor din 1990. Prin declarație s-a
Percepții asupra configurației relațiilor internaționale În anii '90 by Spÿridon G. HANTJISSALATAS, Carmen T. ȚUGUI () [Corola-publishinghouse/Administrative/91812_a_92859]
-
unor subvenții era de peste 300 milioane ECU. Țările menționate beneficiau de ajutorul alimentar al U.E., care reprezenta, annual, circa 500 milioane ECU. U.E. dispune de mijloace speciale pentru ajutor de urgență în caz de calamități naturale sau al unor bulversări politico-militare. În vederea promovării unei dezvoltări economice de lungă durată, U.E. susține financiar programe destinate să încurajeze antreprizele comune între agenții comunitari și cei din lumea a treia. Asemenea programe au fost inițiate în domenii precum: energia, știința, tehnologia, promovarea comerțului și
Percepții asupra configurației relațiilor internaționale În anii '90 by Spÿridon G. HANTJISSALATAS, Carmen T. ȚUGUI () [Corola-publishinghouse/Administrative/91812_a_92859]
-
oarecare reviriment începând cu 1984, odată cu schimbarea contextului strategic și evoluția Europei Occidentale în raport cu S.U.A., dar și cu crizele din interiorul C.E.E. privind adâncirea integrării economice. Se ajunge la concluzia că se poate realiza o integrare mai rapidă în domeniul politico-militar (mai ales că, în acest domeniu, interesul opiniei publice crescuse simțitor, relativ, de exemplu, la problema rachetelor cu rază medie de acțiune). Au loc noi întâlniri, negocieri, se adoptă o Declarație la Roma, în 1984, cu privire la dorința statelor membre U.E.
Percepții asupra configurației relațiilor internaționale În anii '90 by Spÿridon G. HANTJISSALATAS, Carmen T. ȚUGUI () [Corola-publishinghouse/Administrative/91812_a_92859]
-
acordată o atenție specială consecințelor extinderii N.A.T.O. pentru evoluția C.S.I. și perspectivele relațiilor dintre N.A.T.O. și C.S.I. Sistemul de securitate colectivă conturat în cadrul C.S.I. ar trebui să se transforme într-un sistem colectiv, de apărare conform noilor realități politico-militare din Europa. În anii ’90 se considera că noua structură de securitate din Europa (euro-atlantică) ar putea să includă două elemente esențiale: RusiaN.A.T.O. și țările din Europa Centrală și Răsăriteană. Aceasta ar fi dus la renașterea sistemului
Percepții asupra configurației relațiilor internaționale În anii '90 by Spÿridon G. HANTJISSALATAS, Carmen T. ȚUGUI () [Corola-publishinghouse/Administrative/91812_a_92859]
-
parte, a avut totdeauna o atitudine ambivalentă față de N.A.T.O., cu deplină participare la Alianță. Poziția Germaniei față de N.A.T.O. exprimă temerile unora dintre politicieni cu privire la acțiunile S.U.A., promovând o politică de apărare europeană comună. VI. 1. Evoluții în strategia politico-militară a N.A.T.O. VI. 1.1. N.A.T.O. și etapele evoluției strategiei politico-militare Tratatul de la Washington, semnat la 4 aprilie 1949, nu menționează nici un dușman potențial. Conform prevederilor articolului 5 din Tratat, orice atac asupra unei țări membre a Alianței
Percepții asupra configurației relațiilor internaționale În anii '90 by Spÿridon G. HANTJISSALATAS, Carmen T. ȚUGUI () [Corola-publishinghouse/Administrative/91812_a_92859]
-
la Alianță. Poziția Germaniei față de N.A.T.O. exprimă temerile unora dintre politicieni cu privire la acțiunile S.U.A., promovând o politică de apărare europeană comună. VI. 1. Evoluții în strategia politico-militară a N.A.T.O. VI. 1.1. N.A.T.O. și etapele evoluției strategiei politico-militare Tratatul de la Washington, semnat la 4 aprilie 1949, nu menționează nici un dușman potențial. Conform prevederilor articolului 5 din Tratat, orice atac asupra unei țări membre a Alianței constituie baza legală pentru activitatea obligațiilor membrilor săi. Datorită acestei formulări, Tratatul își
Percepții asupra configurației relațiilor internaționale În anii '90 by Spÿridon G. HANTJISSALATAS, Carmen T. ȚUGUI () [Corola-publishinghouse/Administrative/91812_a_92859]
-
faze incipente. - S-a constituit Consiliul de Cooperare NordAtlantică (C.C.N.A.); s-au definit concepte noi, precum: „prevenirea conflictelor”, „instaurarea păcii”, „menținerea păcii”, impunerea păcii”, „construcția păcii” etc., reguli relative la operațiunile de menținere a păcii. VI. VII. 2. Rolul blocurilor politico-militare în arhitectura postbelică VI. 2.1. Ordinea internațională postbelică În ultima jumătate de secol, economia mondială a parcurs un traseu ce poate fi caracterizat prin evoluții constante de la dezorganizarea și distrugerile provocate de război la „marea creștere” și la predominanța
Percepții asupra configurației relațiilor internaționale În anii '90 by Spÿridon G. HANTJISSALATAS, Carmen T. ȚUGUI () [Corola-publishinghouse/Administrative/91812_a_92859]
-
consolidarea apărării, atât prin „organizarea europeană” și relansarea „solidarității europene”, cât și prin asocierea Statelor Unite cauzei statelor vest-europene, în eventualitatea unei agresiuni sovietice. Echilibrul global-militar, strategic și politic, dintre superputeri a fost menținut prin cursa înarmărilor, prin consolidarea de blocuri politico-militare și de piețe integrate, ca modalități de a proteja cele două sfere de influență, din preajma anilor ’50 și până la sfârșitul anilor ’80. Sistemul internațional, controlat de S.U.A. și U.R.S.S., a intrat în prefaceri „tectonice” în a doua parte a
Percepții asupra configurației relațiilor internaționale În anii '90 by Spÿridon G. HANTJISSALATAS, Carmen T. ȚUGUI () [Corola-publishinghouse/Administrative/91812_a_92859]
-
militară a Europei. Principalii învinși în cel de-al doilea război mondial, Japonia și Germania, au revendicat roluri corespunzătoare forței lor economice în sistemul internațional, inclusiv în Consiliul de Securitate. VI. 2.2. Precedente ale creării blocurilor politico- militare Alianțele politico-militare - fenomen cvasipermanent al relațiilor interstatale constituie o componentă esențială a ordinii internaționale, a politicii mondiale. Din epocile moderne și contemporane, politica externă a unei țări gravitează, de regulă, în jurul problematicii alianțelor, fie că e vorba de mari puteri, fie de
Percepții asupra configurației relațiilor internaționale În anii '90 by Spÿridon G. HANTJISSALATAS, Carmen T. ȚUGUI () [Corola-publishinghouse/Administrative/91812_a_92859]
-
rece la scurt timp după încheierea celui de-al doilea război mondial; - consacrarea bipolarismului în sistemul internațional; - apariția armelor nucleare; - ascensiunea spiralată a cursei înarmărilor etc. Consecințele interacțiunii celor patru factori amintiți pot fi considerate: 1. Apariția celor două blocuri politico-militare (N.A.T.O. și Tratatul de la Varșovia), gravitând în jurul celor două superputeri; 2. Instituționalizarea alianțelor prin intermediul unor tratate care prevedeau crearea expresă a unor organizații interguvernamentale; 3. Accentuarea relațiilor centru-periferie întrun mod cu totul deosebit: un singur centru domină fiecare sistem
Percepții asupra configurației relațiilor internaționale În anii '90 by Spÿridon G. HANTJISSALATAS, Carmen T. ȚUGUI () [Corola-publishinghouse/Administrative/91812_a_92859]
-
dacă partenerii săi ar fi egali, ar fi inevitabilă, fără o revizuire a relațiilor și intereselor partenerilor. Tentativa S.U.A. de a angrena partenerii N.A.T.O. în sprijinirea aprovizionării americane a Israelului constituie un exemplu elocvent. VI. 2.3. Concluzii Alianțele politico-militare au constituit o componentă esențială a ordinii internaționale. Alianțele sunt o prioritate în activitatea diplomatică. Conceptul de „alianță” nu este ușor de definit; alianțele au apărut pentru apărarea unui stat de un potențial inamic din vecinătatea geografică. Alianțele au avut
Percepții asupra configurației relațiilor internaționale În anii '90 by Spÿridon G. HANTJISSALATAS, Carmen T. ȚUGUI () [Corola-publishinghouse/Administrative/91812_a_92859]
-
din partea unui terț. Se pot distinge mai multe forme de alianțe: alianța clasică (militară), organizația internațională (presupune punerea în comun a resurselor participanților, mobilizarea puterii cu scopul menținerii ordinii și cooperării); blocurile militare (o formă specială de organizații internaționale). Blocuri politico-militare au existat dintotdeauna; configurația, obiectivele lor s-au modificat foarte mult, contribuind, mai ales în perioada postbelică, la edificarea unei noi arhitecturi a sistemului de securitate internațională. VI. 3. Securitatea Statului în raport cu conceptul de neutralitate VI. 3.1. Introducere Conceptul
Percepții asupra configurației relațiilor internaționale În anii '90 by Spÿridon G. HANTJISSALATAS, Carmen T. ȚUGUI () [Corola-publishinghouse/Administrative/91812_a_92859]
-
secolului al XX-lea, luând în considerație progresul în toate domeniile și în special cel militar, unui stat mic i-ar fi foarte greu să se doteze cu arme sofisticate. Din această cauză, soluția ar fi aderarea la un organism politico-militar de tip N.A.T.O. sau Uniunea Europeană. Aderarea la U.E. ar rezolva și latura economică care tot e o problemă de ordinul securității. VI.3.6. Importanța analizării situației internaționale Exemplul Elveției este unul cu rezultat pozitiv. Dar au fost și
Percepții asupra configurației relațiilor internaționale În anii '90 by Spÿridon G. HANTJISSALATAS, Carmen T. ȚUGUI () [Corola-publishinghouse/Administrative/91812_a_92859]
-
integrarea (economică, politică sau militară), programele de cooperare, organizațiile interguvernamentale de genul O.N.U. și al instituțiilor sale specializate. Printre factorii esențiali care diferențiază alianțele de celelalte modalități de cooperare deja amintite, în special în cazul alianțelor de tip politico-militar, au fost menționați: - existența unuia sau mai multor dușmani reali sau potențiali; - reciprocitatea intereselor - fie cu privire la păstrarea status-quo-ului, fie la expansiunea teritorială, a resurselor strategice etc. - eventualitatea angajării militare și a riscului unui război. Abordarea tradițională a problemei alianțelor pune
Percepții asupra configurației relațiilor internaționale În anii '90 by Spÿridon G. HANTJISSALATAS, Carmen T. ȚUGUI () [Corola-publishinghouse/Administrative/91812_a_92859]
-
cel reprezentat de Uniunea Sovietică, în timp ce câmpul socialist se autopercepea ca o fortăreață asediată. Principalele alianțe militare instituționalizate în această perioadă, cu roluri bine precizate în câmpul securității erau, bineînțeles N.A.T.O. și Pactul de la Varșovia, corespunzătoare celor două blocuri politico-militare. Fiecare din acestea două își exprimau explicit caracterul defensiv în raport cu cealaltă, principala lor caracteristică fiind gruparea în jurul uneia dintre marile superputeri. O problemă frecvent abordată în literatura de specialitate este cea referitoare la evoluția alianțelor în sistemul multipolar, deosebirile față de
Percepții asupra configurației relațiilor internaționale În anii '90 by Spÿridon G. HANTJISSALATAS, Carmen T. ȚUGUI () [Corola-publishinghouse/Administrative/91812_a_92859]
-
național; de aici, expresia de „securitate națională”. Accentul în definirea securității unui stat cade pe definirea conflictului care domină la un moment dat în politica mondială. Odată cu prăbușirea Imperiului Sovietic, conținutul ideii de securitate s-a schimbat foarte mult, confruntarea politico-militară EstVest nu mai era foarte puternică, iar pe arena internațională s-a instalat un conflict ce are în atenție componenta economico-tehnologică. În jurul celor trei centre de putere rămase în lume (S.U.A., Japonia, Europa Occidentală) se formează blocuri economice. Analiștii au
Percepții asupra configurației relațiilor internaționale În anii '90 by Spÿridon G. HANTJISSALATAS, Carmen T. ȚUGUI () [Corola-publishinghouse/Administrative/91812_a_92859]
-
religioasă au fost în atenție multă vreme (Bosnia - locul de ciocnire a grupurilor etnice catolice, ortodoxe și musulmane). Conflictul dominant rămâne și în prezent competiția economică: factorii militari și culturali continuă să acționeze. În zonele geopolitice precum spațiul ex-iugoslav, latura politico-militară o depășește pe cea economică. În cazul României, latura politico-militară a securității a fost legată de cea cultural-etnică. La Răsărit, ne-am confruntat cu problema Moldovei și, implicit, a tendinței Moscovei de refacere a Imperiului Rus, care nu mai are
Percepții asupra configurației relațiilor internaționale În anii '90 by Spÿridon G. HANTJISSALATAS, Carmen T. ȚUGUI () [Corola-publishinghouse/Administrative/91812_a_92859]
-
ciocnire a grupurilor etnice catolice, ortodoxe și musulmane). Conflictul dominant rămâne și în prezent competiția economică: factorii militari și culturali continuă să acționeze. În zonele geopolitice precum spațiul ex-iugoslav, latura politico-militară o depășește pe cea economică. În cazul României, latura politico-militară a securității a fost legată de cea cultural-etnică. La Răsărit, ne-am confruntat cu problema Moldovei și, implicit, a tendinței Moscovei de refacere a Imperiului Rus, care nu mai are șanse, iar la Apus cu politica Ungariei de a crea
Percepții asupra configurației relațiilor internaționale În anii '90 by Spÿridon G. HANTJISSALATAS, Carmen T. ȚUGUI () [Corola-publishinghouse/Administrative/91812_a_92859]