664 matches
-
stabili o legătură directă între interesele strategice de gen, conștientizarea lor de către femei și dorința acestora de a acționa în vederea plasării lor pe agenda politică. b) Interesele strategice pot intra în conflict cu cele practice, iar xe "Molyneux"Molyneux propune politizarea acestor interese practice și transformarea lor în interese strategice cu care femeile să se poată identifica. Soluția ar putea determina și apariția unei legături între feministele din mediulacademic, cărora li s-a reproșat izolarea într-un turn defildeș, departe de
Gen și interese politice by Oana Băluță, Alina Dragolea, Alice Iancu () [Corola-publishinghouse/Science/1990_a_3315]
-
însuși semnul mirării) sau la faptul că, după unele informații, nu toată populația a părăsit vechea Dacie 243. Prin astfel de formulări, cititorul era obișnuit cu relativitatea cunoașterii istorice, pusă însă pe seama insuficienței informației, nu a înverșunărilor polemice sau a politizărilor deplasate. Prezentând "descălecarea Țării Românești", de exemplu, autorul atrăgea atenția că este o poveste populară, înscrisă târziu în cronici și că "mai mulți istorici contemporani au pus la îndoială realitatea legendei populare. Dar iată că azi ne răzgândim și-i
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
sau despre modalitățile de a le eluda. Unele au fost, de altfel, subiecte sugerate chiar de către cei intervievați. Ei au ținut să puncteze clar aspecte conforme cu descrierea-standard a epocii 133, în ciuda eforturilor cercetătorului de a evita stereotipurile 134 istoriografice ("politizare", "înregimentare", "ateism", "delațiune", "represiune", "uniformizare" ș.a.). Cu toate aceste ancorări periodice în canonul curent, discuțiile au oferit un material deosebit de consistent despre istoria care nu se învață, de obicei, la școală. Politică și dirigenție Primele generații de elevi ai școlii
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
sau chiar ludic, foarte activ în cazul posterității lui Ștefan cel Mare, conservă popularitatea unui personaj sau a unui eveniment istoric; iar absența lui foarte vizibilă în istoria școlară a regimului comunist, face loc narațiunilor apocrife. În acest ultim caz, politizarea manualelor este contracarată de proliferarea memoriilor individuale, a tradițiilor de familie, a producțiilor mediatice sau artistice: ele întrețin o pluralitate adesea conflictuală a reprezentărilor identitare. Pornind de la istoria de manual, cercetarea noastră a ajuns la o sumă de istorii școlare
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
de SSI, nu a luat măsurile necesare, fiind neîncrezător în posibilitatea derulării lor; SSI a acționat ca o instituție a statului și nu ca o structură dependentă de un anume regim politic; se poate dovedi că totdeauna a fost împotriva politizării activității sale informative, indiferent de unde veneau presiunile”. Documentele valorificate în cursul ultimilor ani au relevat, în ce grad Biroul II și, îndeosebi, atașații militari acreditați în capitalele europene au examinat cu obiectivitate stadiul evoluțiilor evenimentelor militare și capacitatea de rezistență
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
relațiile inter-instituționale sunt caracterizate atât prin cooperare cât și printr-o concurență între organizații care trebuie să demonstreze permanent relevanța lor. * În al treilea rând, unele parteneriate sunt reflecții ale separării Nord-Sud care caracterizează sistemul internațional și, prin urmare accentuează politizarea relațiilor inter-instituționale. * În al patrulea rând, dacă cooperarea inter-instituțională și repartizarea sarcinilor s-au dezvoltat, în parte, pe baza avantajelor comparative afișate de către fiecare organizație, atunci aproape toate instituțiile aspiră să cuprindă întregul spectru al activităților de gestionare a crizelor
Parlamentarismul în societatea internațională by Gabriel-Liviu Ispas () [Corola-publishinghouse/Science/1020_a_2528]
-
scurte stabilesc, printre altele, nivelul compromisului atins de intelectuali. Mihai Dinu Gheorghiu înaintează ideea că "Exilul este abordat în mod curent din două perspective interdependente: politică și intelectuală"112. Exilul românesc este alcătuit în mare parte din elita care refuză politizarea culturală, deci intelectualul se opune unui anumit tip de politică. Din acest punct de vedere, există trei categorii de exilați: cei pentru care exilul reprezintă, în noul context, o miză politică, cei pentru care exilul înseamnă libertate de creație și
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
p. 307. 230 J. M. Bochenski, Ce este autoritatea ? Introducere în logica autorității, Humanitas, București, 1992, p. 18-19. 231 Este edificatoare în acest sens modalitatea de prezentare și de introducere în instituții a cacografiei cu â și cu sunt, prin politizare, minciună și agresiune. 232 J. M. Bochenski, op. cit., p. 20. 233 J. M. Bochenski, op. cit., p. 104. 234 Există slujitori ai catedrei, de exemplu, care, din incultură și din servilism, pronunță [sunt] în loc de [sînt]. 235 Din păcate, în cazul românilor
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
fi urmărit activarea sau reactivarea unei memorii de solidaritate în suferință. În prezent, Holocaustul însuși sfârșește prin a prevala, fiind transformat într-un eveniment fondator și de nedepășit. Dar în primii ani de după război, înainte de fondarea statului Israel și de politizarea ulterioară a memoriei genocidului, modelul de revitalizare a amintirii marilor masacre, atunci când suferința evreilor era la apogeu, funcționa încă, într-un fel de liturgizare în cadru secular. Creând o continuitate între trecut și prezent, este solicitată din nou o memorie
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
un efort de istoricizare. Se putea susține de acum inteligibilitatea, cel puțin istorică, a catastrofei, eveniment ce putea fi supus unei analize critice. Dar istoricizarea inițiată la sfârșitul anilor 1960 a fost urmată puțin mai târziu de o tendință de politizare a discursului despre genocid și de exploatare a lui în scopuri care-i erau străine. În fapt, această istoricizare îi atinge prea puțin pe cei care-și însușesc Holocaustul ca religie și crezul lui, datoria memoriei. Cum s-a întâmplat
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
este în măsură să-i universalizeze mesajul. Nu o memorie cu funcționare "narcisistă". Sanctificarea și narcisizarea au disociat acest genocid de celelalte catastrofe cunoscute de umanitate de-a lungul parcursului ei. Această izolare, dorită de cei care elaborau instituționalizarea și politizarea Holocaustului, implică și pericole. Unul dintre cele mai notabile, frecvent astăzi, inclusiv în Franța, este ceea ce Micahel Marrus, marele istoric canadian a cărui carte Vichy et les Juifs (1981), scrisă împreună cu Robert Paxton, a pus Franța față în față cu
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
parte a percepțiilor și credințelor comune privind războiul financiar contra terorismului, iar în august 2004 a apărut și raportul Comisiei asupra evenimentelor din 11 Septembrie, care a demonstrat că atentatele au avut nevoie de foarte puțini bani și a condamnat politizarea informațiilor și a investigațiilor privind finanțarea terorismului. Raportul a demistificat și ideea că averea personală a lui Bin Laden constituie principala sursă a al Qaida. Astfel s-a clătinat legenda "unuia dintre cei mai bogați teroriști ai lumii, un nomad
[Corola-publishinghouse/Science/1490_a_2788]
-
anilor ’80. „Utopia neoliberală”, după cum numește Bourdieuxe "Bourdieu, P." (1998) transformarea economiei liberale tradiționale într-una orientată strict înspre piață, cu disprețul pe care îl promovează față de valorile solidarității colective și a caracteristicilor naționale, a sporit 9 - dacă nu nivelul politizării generale a mișcării feministe - nesiguranța feministelor de toate rangurile. „Reacția violentă” a neoliberalilor (Faludixe "Faludi, Susan", 1991) împotriva realizărilor încă marginale în cele mai multe cazuri și adesea simbolice în domeniul egalității politice și economice între sexe din țările occidentale capitaliste a
Gen, globalizare şi democratizare by Rita Mae Kelly (ed.), Jane H. Bayes (ed.), Mary E. Hawkesworth (ed.), Brigitte Young (ed.) [Corola-publishinghouse/Science/1989_a_3314]
-
și o ilustrare a contradicțiilor globalizării. Femeile sunt angajații preferați ai fabricilor globale, pentru că se presupune că ele sunt mai pasive și se organizează mai greu în uniuni sindicale. Însă experiența exploatării practicate de aceste fabrici este un stimulent pentru politizarea femeilor și pentru lupta lor împotriva unor astfel de condiții de muncă. Se știe însă și că majoritatea succeselor înregistrate în luptele sindicale sunt de scurtă durată, se referă în majoritate la probleme și situații locale și, prin urmare, nu
Gen, globalizare şi democratizare by Rita Mae Kelly (ed.), Jane H. Bayes (ed.), Mary E. Hawkesworth (ed.), Brigitte Young (ed.) [Corola-publishinghouse/Science/1989_a_3314]
-
dobândiri de aptitudini de către toți participanții. După părerea celor care fac parte din mișcările feministe autonome, crearea unui „spațiu democratic” în care femeile să poată învăța și evolua prin participare directă la procesul decizional a fost un element esențial pentru politizarea femeilor, deoarece le-a ajutat să-și cultive aptitudinile prin care să își transforme viața și practicile cotidiene. În timpul etapei de consolidare a democrației, organizațiile nonguvernamentale (ONG), cu un personal format din profesioniști bine pregătiți și finanțate de agenții internaționale
Gen, globalizare şi democratizare by Rita Mae Kelly (ed.), Jane H. Bayes (ed.), Mary E. Hawkesworth (ed.), Brigitte Young (ed.) [Corola-publishinghouse/Science/1989_a_3314]
-
voie să adaug că aplicarea propunerilor pe care mi le-am asumat astăzi va da roade numai dacă ne vom elibera de orice spirit partizan. După 17 ani de la Revoluția din 1989, nici un partid din România nu trebuie să urmărească politizarea actului de condamnare a comunismului. Gestul meu de azi este consecința firească a faptului că ne-am asumat, ca națiune, valorile democratice. În numele acestor valori avem obligația de a prelua din istoria noastră ceea ce vrem și ceea ce nu vrem să
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
responsabilă, în opinia Comisiei Europene, de „frânarea progreselor”, reprezintă în unele ministere o mare parte a angajaților. În plus, salariile mici alefuncționarilor publici determină tinerii să aleagă o carieră în sectorul privat, ele fiind responsabile totodată de corupția și de politizarea din administrația publică. Există un model european de administrație dominant în România? O analiză din perspectiva programelor de twinningtc " Există un model european de administrație dominant în România? O analiză din perspectiva programelor de twinning" Un alt aspect legat de
Management public în România by Mihai Păunescu () [Corola-publishinghouse/Science/2056_a_3381]
-
reprezintă rapoartele Comisiei Europene, se poate spune că obiectivul nu a fost atins. Un alt element esențial al reformei administrației publice din România îl reprezintă încercarea de profesionalizare a administrației publice. În acest sens, depolitizarea aparatului administrativ reprezintă o necesitate. Politizarea excesivă este în mod evident o piedică în calea unei bune funcționări a aparatului administrativ, conducând la schimbări mult prea dese în privința personalului și administrației, ceea ce generează o lipsă de continuitate și promovarea unor funcționari publici neprofesioniști. În ceea ce-i
Management public în România by Mihai Păunescu () [Corola-publishinghouse/Science/2056_a_3381]
-
fost crearea Institutului Național de Administrație, elementul central al proiectului PHARE - RO.0106.02. Potrivit raportului de monitorizare din 2005, activitatea sa prezintă anumite elemente pozitive, înregistrându-se însă o slabă corelare între nevoile reale ale administrației și acțiunile instituției. Politizarea este văzută de cetățean ca o caracteristică evidentă a aparatului administrativ românesc. Conform unui sondaj realizat în 20071, 72% dintre cei intervievați consideră că funcționarii publici sunt vulnerabili la influențe politice, în timp ce 60% cred că recrutarea lor se face pe
Management public în România by Mihai Păunescu () [Corola-publishinghouse/Science/2056_a_3381]
-
un pas către depolitizarea și profesionalizarea administrației publice. Totodată, introducerea acestei funcții este în concordanță cu necesitățile noului management public. Totuși, este important de remarcat că trebuie văzut în ce manieră va fi implementată această lege. O altă latură a politizării administrației publice se referă la influențele exercitate de politic asupra bugetului autorităților locale. Această problemă rămâne o constantă a administrației românești, din cauza modului în care sunt alcătuite bugetele autorităților locale. O parte semnificativă dintre acestea se constituie din sume repartizate
Management public în România by Mihai Păunescu () [Corola-publishinghouse/Science/2056_a_3381]
-
despre fraudarea voturilor în anul 1946 care a impus guvernul de democrație populară iar despre activitatea Marii Adunări Naționale din timpul dictatorului Ceaușescu cunosc personal o mulțime de aspecte pentru că le-am trăit. 3. se amestecă în activitatea justiției prin politizarea parchetului și prin discutarea activității unor judecători. Activitatea justiției era total subjugată PCR-ului, atât în timpul lui Gheorghiu- Dej cât și a lui Ceaușescu. Partidul comanda, securitatea executa iar justiția era implicată formal, mai mult în divorțuri dar și acolo
NU PUNE, DOAMNE, LACÃT GURII MELE by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/1835_a_3165]
-
cu elementul lingvistic și cu incapacitatea de a pătrunde într-un mod dezinteresat (politic!) o cunoaștere, o idee, un principiu. Acest spirit intelectual taxonomic al mediei postbelice, dincolo de o clasificare veridică à la Hayden White, este un... reflex concret al politizării gândirii și al umanismului modern. Ce fel de umanism modern și contemporan avem? Foucault îl descria ca fiind "dogmatic reprezentat pe fiecare parte a curcubeului politic: stânga, centru, dreapta"15. Astfel vom înțelege că umanismul modern e mai mult un
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
sinelui și a sufletelor/politicilor. Disciplina primește o conotație negativă atunci când variate norme și directive conduc la uniformizare socială și mentală, la efecte de brainwashing și la fenomene de manipulare social-politică, analizate de psihologi, printre care G. Le Bon (1841-1931). Politizarea modernă a disciplinei este echivalentă cu o încorporare a umanului în diverse obiective, scopuri, interese social-politice, astfel încât acest uman să fie îndeajuns de docil și de transformat în structura sa mentală încât să răspundă ordinelor venite din partea factorului politic. Prin
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
și prin ritualizări intelectuale (ale celor care primesc dreptul la cuvânt), avem o cunoaștere oficializată, impusă și recunoscută de majoritatea societății sau de către un anume regim social-politic. Toată această rebeliune a tinerilor sau reacție adversă față de o cunoaștere-putere este efectul politizării instituțiilor, prezentate de media drept civice. Foucault a afirmat în diverse ocazii (cărți, simpozioane, conferințe, interviuri, cursuri etc.) că societatea modernă și contemporană este una disciplinară. Ce înseamnă o societate disciplinară? Ce sunt cunoașterile disciplinare? Societatea noastră devine disciplinară doar
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
și cum aceasta a definit realul. Astfel, realul nu e definit pe baza unor considerente istorice, ci pe baza unor "necesități umane", deopotrivă ale politicienilor și civililor. Definirea politică și politizată a realului ne ajută să înțelegem fenomenul modern al politizării istoriei, devenită disciplină universitară și de instrucție publică tocmai pentru că are în ea acest efect taumaturgic de a-l "orienta pe om" în perspectiva sa existențială. Miza socială a acestor programe politice moderne este de a scrie istoria nu așa cum
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]