347 matches
-
întemnițarea" autorilor lor, ci prin excludere, marginalizare, deposedare și descalificare, chiar și atac la persoană. Excludere de la opinia publică, de la sistemul media, de la "prim-plan", de la dialog autentic. Marginalizare prin șansele reduse de a mai ocupa o funcție în instituțiile politizate ale statului, care sunt împotriva societății. Deposedare "de putere", "de valoare" prin intervenția intelocraților care combat respectiva cunoaștere, "o descalifică" în ochii opiniei publice sub masca "nocivității ei pentru societate". De altfel, ceea ce este cu adevărat nociv pentru o societate
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
falsificat. O cunoaștere istorică este adevărată dacă poate fi falsificată, ar spune Popper. Istoriile empirice (de fapte și evenimente) pot fi intrumentalizate, pentru că sunt întemeiate pe serii de prezentări a unor informații empirico-descriptive. Din acest considerent, Foucault a studiat arhivele politizate moderne. Nu adevărul spuselor acelor arhive, ci modul cum acele enunțuri ale specialiștilor și experților construiesc un adevăr despre om prin discursuri-instrumente; adevăr ce este luat ca atare de o întreagă societate. Discursul e o coajă 160, spunea Foucault. Ceea ce
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
prelucrată de puterea-cunoaștere a zilelor de ieri și de azi. Sistemele de învățământ moderne sunt contrare unei piețe libere a ideilor, atât timp cât acestea reprezintă instrumente ale îndoctrinării pentru diverse regimuri social-politice, partide politice, aflate la conducerea statului. În consecință, sistemele politizate au funcțiile descrise de Foucault: 1) ritualizarea și formalizarea vorbirii; 2) fixarea rolurilor și "calificarea" subiecțiilor vorbitori; 3) formarea grupurilor doctrinare; 4) distribuția unor cunoașteri îndoctrinante. Pe lângă aceste funcții, aș mai adauga și altele: 1) producerea adevărului de către specialiști; 2
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
acelora proferate de Platon. Aceste utilizări foucauldiene sunt: 1) o atitudine parodică și bufonă a tratării trecutului istoric; 2) disocierea sistematică a propriei noastre identități; 3) sacrificarea subiectului cunoașterii prin destructurarea lui în profunzime pentru a-i evidenția funcțiile (politice/politizate) și formularea unor contra-ponderi la intelocrație. În viziunea lui Nietzsche, pentru această cunoaștere de tip istoric, însetată după un... adevăr suprem, "niciun sacrificiu nu este prea mare"202. Însă Foucault nu face jocul iluzionist al căutării unui adevăr inaccesibil și
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
care afirmă: „Carnavalul era periculos din punct de vedere social, demistificator din punct de vedere semiotic și lipsit de respect din punct de vedere cultural - chiar dacă el confirma adesea autoritatea, refăcea relațiile sociale și nu a fost decât foarte rar politizat sau progresist”. Încercând depășirea acestor polarități, Mihail Bahtin (1974), urmat și de unii antropologi, precum Roberto Da Matta (1991), a propus o viziune a carnavalului ca sinteză a artei și a vieții, a negării și afirmării ordinii, a sacrului și
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
populară, este introdusă în straturi sociale largi prin educație publică. Funcția sa esențială este răspândirea Luminilor. Cartea devine instrumentul fundamental de popularizare, motiv pentru care tiparul joacă un rol foarte important în acest scop. Cartea este tot mai ideologizată și politizată. Ideea de literatură este investită cu o forță activă, devine o putere considerabilă în stat și societate. Cea mai importantă idee-forță a epocii este laicitatea militantă, cultura ia în secolul Luminilor un caracter profund profan. Disocierea sacru/profan devine curentă
LITERATURA ȘI JOCURILE EI O abordare hermeneutică a ideii de literatură by Elena Isai () [Corola-publishinghouse/Science/1632_a_2909]
-
alte noi exigențe. "În consecință, fiind siguri de modernitatea acțiunii lor, responsabilii din Pax ai HBM au abandonat cadrul filantropic și au venit cu o abordare combativă, mai adaptată raporturilor cu o clasă muncitoare tot mai organizată și tot mai politizată."29. La rândul ei, municipalitatea din Bobigny a început să-și dea osteneala să-i ajute pe muncitori să beneficieze de avantajele legislației "burgheze", fără să mai caute să-i organizeze în soviet. Acest caz ilustrează modestia implicării statului în
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
asupra concepțiilor sale scenice în Scrierei despre teatru (1970), este și el foarte marcat de Brecht, în întreaga-i satiră asupra societății contemporane. Vizita bătrânei doamne (1956) i-a asigurat celebritatea în lumea întreagă. Teatrul austriacului Thomas Bernhard (1931-1989), foarte politizat, se situează și el în mișcarea din jurul lui Brecht, cu piese precum Înainte de retragere (1979), ca și cel al germanului Heiner Müller (1929-1995) care abordează în multe din piesele sale problemele economice și sociale ale Germaniei de Est, ca în
by MARIE-CLAUDE HUBERT [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
română era de origine germană. A scris articole, a ținut prelegeri și a publicat o carte despre "Legăturile latine ale familiei regale", accentuînd asupra legăturilor acesteia cu familiile Beauharnis și Murat. Cartea aceasta constituie un bun exemplu de "istorii contemporane" politizate scrise de Iorga. Îi putem considera oare pe Hohenzollerni drept latini? Faptele prezentate de Iorga în studiul său sînt incontestabile, dar impresia pe care încearcă să o creeze nu are nimic științific în ea. Iorga știa că familiile ragale europene
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
ani de zile". L-a asigurat pe Brătianu că nu era timp de politică în împrejurările acelea și că va sprijini orice guvern național, fie el conservator sau liberal 72. Între timp, Iorga își continua activitatea pe linia unei istorii politizate, explicînd și interpretînd aspirațiile naționale ale românilor. Adusese cu el de la București manuscrisul cărții L'Histoire des relations entre la France et les Roumains ca să fie publicată la Iași, unde va scrie și va publica și cartea Histoire des relations
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
ca mediocri" și a reușit să intre în conflict cu ei în mai multe privințe. Următorul Congres Internațional de Istorie s-a ținut la Cambridge (Anglia), în primăvara anului 1930. Conferințele Internaționale de Istorie erau (și sînt și acum) destul de politizate, astfel că Iorga le considera întotdeauna ca fiind importante. Putea oricînd să fie cu asemenea ocazii (în fața reprezentanților profesiei sale) purtătorul de cuvînt al României. În perioada interbelică, Iorga a ținut numeroase conferințe peste hotare. Acestea se încadrau oarecum în
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
istorici). Aceste atacuri erau mai apropiate de gîndirea lui Samuel Johnson, pentru care lumea lui Iorga ar fi fost de neconceput. Literatura și critica literară erau extrem de importante în ochii lui Iorga și inseparabile de naționalismul său cultural, fiind deci politizate. Sămănătorismul era inseparabil de mișcarea literară cu același nume. El își subordona conceptele estetice celor politice ale Sămănătorismului. (Din fericire, acest lucru este mai puțin adevărat în privința istoricului Iorga). Drept urmare, cele mai grave erori pe care le-a comis Iorga
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
ei s-au văzut excluși din viața publică decenii la rând, iar copiii și nepoții lor nu s-au putut angaja În supradimensionatul sector de stat până spre sfârșitul anilor ’70. Procesele și epurările din Grecia au fost așadar flagrant politizate. Dar, Într-un sens, la fel erau și procedurile mai convenționale din vestul Europei. Orice demers judiciar care e consecința directă a unui război sau a unui conflict politic este politic. La procesele lui Pierre Laval sau Philippe Pétain În
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
internă: eseul său din 1946 despre Conștiința culpei. Dar ce i-a marginalizat pe intelectualii vest-germani În primul deceniu postbelic a fost faptul că evitau scrupulos dezbaterile ideologice Într-o perioadă În care dialogul public din Europa Occidentală era intens politizat și polarizat. Britanicii erau și ei la periferia vieții intelectuale europene În acești ani, dar din motive foarte diferite. Argumentele politice care divizau Europa nu erau necunoscute În Regatul Unit - confruntările interbelice despre pacifism, Marea Criză și războiul civil spaniol
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
sprijinul oferit de Partito Socialista Italiano (PSI)5 al lui Pietro Nenni și, nu În ultimul rând, de imensa popularitate a unui lider subtil și Înțelept ca Palmiro Togliatti. Din toate aceste motive, viața intelectuală În Italia postbelică era extrem de politizată și indisociabil legată de problema comunismului. Majoritatea covârșitoare a tinerilor intelectuali italieni, chiar și unii dintre cei mai fervenți simpatizanți ai fascismului, se formaseră În umbra lui Benedetto Croce. Amestecul crocean de idealism hegelian În filosofie și liberalism de secol
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
de idealism hegelian În filosofie și liberalism de secol al XIX-lea În politică funcționase ca reper etic pentru o Întreagă generație de intelectuali antifasciști, dar părea insuficient În circumstanțele de după război. Italienii se confruntau cu o alternativă brutală: clericalism politizat - alianța dintre Vaticanul conservator (sub Pius al XII-lea) și creștin-democrații sprijiniți de SUA - sau politică marxistă. PCI se diferenția de celelalte partide comuniste, din Est și din Vest, printr-o trăsătură aparte. De la Început fusese condus de intelectuali. Togliatti
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
la inspirația „radicală” și „proletară”: blugi, cămăși cadrilate, dar și bocanci, jachete de culoare Închisă și șepci de piele à la Lenin (sau variante de fetru, amintind de „șepcile Kossuth” purtate de revoluționarii maghiari În secolul al XIX-lea). Modă politizată care nu a „prins” În Marea Britanie, dar care era practic, la sfârșitul deceniului, o uniformă pentru radicalii germani și italieni și discipolii lor din mediul studențesc 7. Straiele hipioților, drapate În stil gitan, intersectau ambele tendințe. Spre deosebire de „Carnaby Street” și
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
numai a lor) de a se elibera de identificarea cu interesul capitalist. Am văzut cum, Într-o variantă denaturată, această idee era și premisa terorismului de stânga. Un alt avatar al ideii a răsărit, În fine, În cercuri mai puțin politizate: adaptând limbajul educației marxiste la teme freudiene, gânditorii postfreudieni autodesemnați subliniau acum necesitatea eliberării - nu pentru clasele sociale, ci pentru subiecții individuali. Au apărut apoi, În vestul Europei și În America de Nord, teoreticieni ai eliberării care urmăreau să scape subiectul uman
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
scandal exploataseră cu succes alfabetizarea de masă, muzica punk din anii ’70 profita de apariția unei piețe muzicale. Etichetată drept contra-cultură, ea parazita În realitate cultura oficială, evocând imagini violente și un limbaj radical În scopuri adesea comerciale. Limbajul fățiș politizat al punk-ului, ca În hitul Anarchy in the UK (1976) al celor de la Sex Pistols, reflecta Încrâncenarea epocii. Dar politica trupelor punk era la fel de unidimensională ca și gama lor muzicală, redusă la trei acorduri și un ritm: efectul depindea de
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
începutul Primului Război Mondial, când suportă o serie de mutații. O mai mare longevitate o are tema în filozofie, iar opul lui Oswald Spengler, Declinul Occidentului (1918-1922), probează rezistența ei. O altă serie de mutații "malefice" suportă discursul critic asupra decadenței, din ce în ce mai politizat și colorat antisemit. În opinia lui Rodolphe Rapetti, simbolismul se definește asemeni decadentismului ca dublă reacție, la naturalism, dar și la formula clasicizantă a parnasianismului, de la care preia o serie de elemente: tema langorii, a unei hipersensibilități informate cultural și
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
În schimb, apare o importanță mai mare a relațiilor cu colegii, practic o „informalizare” a asociaționismului. Estul Europei diferă în mod vizibil. Experiența totalitară mult mai recentă se manifestă din plin. Relațiile sociale formalizate în asociații erau prohibite sau strict politizate și golite de sensul inițial (vezi M. Voicu și B. Voicu, 2003; B. Voicu și M. Voicu, 2003). Relațiile informale erau periculoase din cauza zvonului, în bună parte real, că oricine poate fi informator al poliției secrete, iar orice cuvânt poate
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
La Școala Ardeleană, continuitatea romanilor după retragerea aureliană a legiunilor la sud de Dunăre la 271 e.n. asigură permanența românească pe teritoriul dacic. Prima formulare a tezei continuității civile a romanilor din istoriografia românească apare în umanismul tradiției cronicărești, însă politizată și pusă în slujba luptei de emancipare naționale devine abia la Samuil Micu. Într-o formă aproape inamovibilă, această teză a continuității avea să definească una din structurile cele mai rezistente ale conștiinței identitare și memoriei colective românești. Pus în fața
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]