1,140 matches
-
reunește patru analize semnate de specialiști în domeniul științelor sociale și politice. Deși având experiențe și orientări ideologice diferite, la care se adaugă faptul că fac parte din generații diferite, doi sociologi (Zoltan Rostaș și Mihai Dinu Gheorghiu) și doi politologi (Sorin Bocancea și Daniel Șandru) reușesc, prin textele lor (ce abordează, de asemenea, subiecte diferite, dar plasate contextual în perioada regimului comunist) să creioneze o imagine de ansamblu cu privire la raporturile pe care intelectualii și, implicit, variatele zone în care aceștia
[Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
opresiv ce a funcționat în România între 1948 și 1989. În capitolul pe care îl semnează, Sorin Bocancea ia în discuție modul în care a fost proiectată prin presă, în perioada instaurării comunismului românesc, categoria "muncitorului intelectual". În acest sens, politologul operează o analiză de conținut a articolelor publicate în ziarul Scînteia în faza imediat următoare apariției sale ca publicație al cărei scop era să traseze liniile directoare întrevăzute, pentru întreaga societate, de reprezentanții noului regim. În baza acestei analize interpretative
[Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
celor "buni" și de afurisire a celorlalți, considerați "răi". Și astfel, subliniază Daniel Șandru, intelectualii au pus în mișcare au pus în mișcare un mecanism al fascinației fundamentate pe ură. De clasă, la stânga, de rasă, la dreapta. Analiza interpretativă a politologului ieșean vizează, dincolo de încercarea de clarificare a semnificațiilor unor concepte precum "ideologie" și "intelectual", identificarea unor tipuri specifice de raportare a intelectualilor la ideologie. Circumscrie, în acest sens, fără intenția de a le compara, un mod de raportare propagandistică, așa cum
[Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
ai regimului Gheorghiu-Dej și începutul guvernării Nicolae Ceaușescu care poate fi pusă sub semnul "comunismului național"47, un "comunism național" etnicist și stalinist. Termenul acesta de comunism național poate genera însă confuzii (fiind o etichetă considerată de unii istorici și politologi mai degrabă valabilă pentru Iugoslavia, nu pentru regimul de la București care - după 1971/1974 - s-a radicalizat într-o direcție descrisă adeseori ca neostalinistă; Ianoși își dă seama de această realitate politică și semantică, deopotrivă, și utilizează conceptul de "comunism
[Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
democratizare ce întâmpină, și astăzi, suficiente obstacole. În acest cadru, intelectualii reprezentativi ai postcomunismului românesc și-au asumat statutul de "judecători ai tuturor lucrurilor" și, proiectând o "luptă" pe tipare ideologice maniheiste între anticomunism și comunism (deși, după cum apreciază anumiți politologi, "(...) în România, anticomunismul este, cu precădere, o construcție postcomunistă"31), au susținut apariția unui mit fondator al postcomunismului, cel al "paradisului interbelic", printr-o reconectare simbolică a prezentului la trecut, de natură să purifice societatea de răul comunist 32. Este
[Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
uită prea ușor că a fost configurat în siajul marxismului. Consider că nuanțările conceptuale sunt necesare, în condițiile în care, și astăzi, în spațiul public românesc sunt colportate, uneori chiar la niveluri intelectuale ridicate, confuzii semantice deloc flatante. Or, dacă politologul Giovanni Sartori avea dreptate atunci când susținea că o proastă înțelegere a conceptelor despre politică determină o proastă funcționalitate a politicii, este posibil și ca înțelegerea însăși a politicii să fie afectată de neînțelegerea conceptelor. Din această perspectivă, exercițiul sistematic de
[Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
București, 1976; dar și Karl Marx, Fr. Engels, V.I. Lenin, Despre dialectică, vol. I-II, texte alese, sistematizate și comentate de Ion Ianoși, Editura Minerva, București, 1978. 46 Ion Ianoși, Internaționala mea..., pp. 407 și urm. 47 Unii istorici și politologi folosesc - cum am anticipat - sintagma de stalinism național, echivalentă cu cea de național stalinism. 48 Ion Ianoși, Internaționala mea..., p. 543. 49 Ibidem, pp. 204-205. Interesante sunt și considerațiile lui Michel Aucouturier: "Reconstituirea unui mediu intelectual, artistic și literar autonom
[Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
politici este Michael Freeden, mai cu seamă prin lucrarea Ideologies and Political Theory: A Conceptual Approach, Clarendon Press, Oxford, 1996 și prin editarea consecventă a revistei de teorie politică Journal of Political Ideologies. 17 Daniel Șandru, op. cit., p. 21. 18 Politologul Sorin Bocancea apreciază că asocierea dintre cele două concepte este permisă dacă acceptăm ideea că "propaganda îi rezolvă ideologiei nevoia de simplificare necesară determinării masei să întreprindă o anumită acțiune" ("Propaganda. The ideology in action", în European Journal of Science
[Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
precum filosofia politică, antropologia, istoria, sociologia, psihologia socială etc. Necesitatea circumscrierii unui obiect propriu de studiu, condiție esențială a formării și existenței oricărei științe, face ca discursurile centrate pe această dimensiune să accentueze deosebirile existente între diferitele discipline științifice 8. Politologul britanic David Robertson susține că știința politică este studiul naturii, distribuției și dinamicii puterii, la nivel național sau internațional sau la nivele mai mici. Tehnicile acestei discipline pleacă de la analize matematice și statistice ale unor date obiective (majoritatea găsite în
Euroarmata şi apărarea României. Analiză de epistemologie constructivistă privind politica de securitate şi apărare comună a Uniunii Europene by Constantin Manolache [Corola-publishinghouse/Administrative/1432_a_2674]
-
Teoria politică se concretizează în idei și reprezentări politice, sistematizări filosofice și ideologice, reconstrucții de ordin empiric ale faptelor și fenomenelor politice, exprimate în discipline de științe politice, cum ar fi: sociologie politică, filosofie politică, antropologie, relații internaționale, politici publice. Politologii au sintetizat observațiile empirice și au dedus linii directoare care au dus la formarea marilor teorii ale gândirii politice axate pe modele, concepții și reflecții teoretice referitoare la politică 10. Diferențele dintre politică și politic au fost larg dezbătute în
Euroarmata şi apărarea României. Analiză de epistemologie constructivistă privind politica de securitate şi apărare comună a Uniunii Europene by Constantin Manolache [Corola-publishinghouse/Administrative/1432_a_2674]
-
de inițiativă parlamentară, o propunere de document comunitar; deputații au dreptul de a consulta toate dosarele pe care le deține P.E.; intervențiile orale fac obiectul interpretărilor simultane în toate celelalte limbi oficiale. Aceste prevederi se înscriu de fapt, în ceea ce politologii americani, Jim Kouzes și Barry Posner, au afirmat despre acțiunile și comportamentele implicate în activitatea de leadership. În acest demers, ei au descoperit cinci acțiuni fundamentale: a) înfruntarea proceselor (identificarea oportunităților și asumarea unor riscuri); b) construirea unei viziuni colective
Euroarmata şi apărarea României. Analiză de epistemologie constructivistă privind politica de securitate şi apărare comună a Uniunii Europene by Constantin Manolache [Corola-publishinghouse/Administrative/1432_a_2674]
-
și ce este valoros în probleme de politică externă. Relațiile dintre putere și interes național sunt privite în mod diferit atât de către obiectiviști, cât și de subiectiviști. Obiectiviștii văd prin interes național justețea politicii externe a unui stat. De pildă, politologul american Hans Morgenthau arăta că "interesul național este standardul după care acțiunea politică trebuie judecată și direcționată, iar obiectivele politicii externe trebuie definite în raport cu acesta"12. El recunoștea faptul că tipul de interes care determină acțiunea politică într-o perioadă
Euroarmata şi apărarea României. Analiză de epistemologie constructivistă privind politica de securitate şi apărare comună a Uniunii Europene by Constantin Manolache [Corola-publishinghouse/Administrative/1432_a_2674]
-
categorii de regimuri politice democratice: prezidențial, semi-prezidențial, parlamentar și directorial. Regimul semi- prezidențial este considerat o "formulă mixtă de guvernare", iar caracterul mixt este privit ca fiind punctul său slab. Problema acestui tip de regim o reprezintă, în opinia lui politologului, majoritățile parlamentare care nu întotdeauna generează stabilitate politică 29. Meritul analizei lui Alexandru Radu este acela de a introduce în literatura românească dedicată regimului semi-prezidențial doi autori de știință politică: Arend Lijphart și Giovanni Sartori. Potrivit lui Lijphart, există doar regimuri
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Administrative/930_a_2438]
-
faze prezidențiale și parlamentare", pentru Sartori șeful executivului oscilează în funcție de cum se schimbă majoritățile parlamentare. În opinia lui Alexandru Radu, această "oscilație a capetelor" este "soluția pentru a bloca conflictul potențial specific oricărei structuri de putere bicefale"32. De asemenea, politologul prezintă și teoria care neagă existența regimului semi-prezidențial ce aparține lui Matthew Shughart și John Carey, aceștia considerând că există în schimb două regimuri care asigură supremația primului-ministru regimul premier-prezidențial sau a președintelui regimul prezidențial-parlamentar33. Alți doi autori care abordează
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Administrative/930_a_2438]
-
Tudor Drăganu, una dintre cele mai complexe analize pe această temă este Giovanni Sartori, care a publicat două articole pe această temă, primul dintre ele fiind tradus în limba română și regăsindu-se în anexa cărții Ingineria constituțională comparată 36. Politologul italian este singurul autor (cu excepția lui Ioan Vida, în doctrina autohtonă) ce susține că regimul politic românesc este parlamentar și nu semi-prezidențial. Argumentele sale se întemeiază pe prevederile Constituției: 1. Funcția de mediator a Președintelui este una specifică regimului parlamentar
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Administrative/930_a_2438]
-
ce ignoră sau modifică fundamental principiile prezidențialismului"5. Rezultă, de aici, și faptul că prezidențialismul pur este dificil de aplicat în afara unor condiții istorice, sociale, culturale și economice precum cele specifice Statelor Unite. Rămâne, ca atare, regimul politic semi-prezidențial, pe care politologi importanți îl consideră operațional pentru democrațiile incipiente. Înainte de toate, acesta oferă posibilitatea de a-i roda pe politicieni în exercițiul alternanței prezidențial-parlamentare (în funcție de suprapunerea majorității ce alege președintele cu majoritatea parlamentară sau de lipsa acesteia). Există, evident, discuții cu privire la limitele
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Administrative/930_a_2438]
-
Sălaj) cu 2.872.850 locuitori, reprezentând 12,7% din totalul populației. 8. Regiunea Centru (Alba, Brașov, Covasna, Harghita, Mureș, Sibiu) cu 2.666.288 locuitori reprezentând 11,8% din totalul populației. Au mai fost și alte planuri de regionalizare: politologul Molnar Gusztv (2001) propunea crearea unor regiuni cu identitate istorică mai bine definită; UDMR (2010) propune crearea a 5 macro-regiuni și 16 regiuni, printre care una care grupa județele Covasna-Harghita-Mureș; Președintele Băsescu propune înlocuirea celor 41 de județe cu 7
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Administrative/930_a_2438]
-
ori pe aceea a drepturilor, de aspectele critice observabile la nivelul sistemului nostru politic, așa cum sunt personalizarea instituțională și deficitul democratic. 1. Referendumul și personalizarea politicii: o evaluare procedurală Într-un eseu admirabil despre "guvernarea oamenilor sau guvernarea legilor"2, politologul italian Norberto Bobbio sublinia primatul cadrului procedural specific statului de drept: actul de guvernare se realizează prin respectarea strictă a legilor, indiferent de oamenii care ocupă vremelnic funcții în aparatul guvernamental. O proiecție normativă ce nu-și găsește corespondent în
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Administrative/930_a_2438]
-
statul este neutru față de orice credință religioasă sau ideologie atee"2. 1. Despre solicitarea invocării numelui lui Dumnezeu în Constituție Atunci când am început să mă documentez pentru elaborarea acestei intervenții, am pornit de la "prejudecata" că cei mai mulți (dacă nu chiar toți) politologii, filosofii politici sau specialiștii în drept constituțional care au analizat-o au respins solicitarea introducerii numelui lui Dumnezeu în Constituție. Cercetările preliminare făcute în acest sens mi-au arătat, însă, că m-am înșelat în această privință. Într-adevăr, foarte
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Administrative/930_a_2438]
-
sau specialiștii în drept constituțional care au analizat-o au respins solicitarea introducerii numelui lui Dumnezeu în Constituție. Cercetările preliminare făcute în acest sens mi-au arătat, însă, că m-am înșelat în această privință. Într-adevăr, foarte mulți dintre politologii, filosofii politici sau specialiștii în drept constituțional care s-au pronunțat până acum în privința solicitării în discuție au argumentat, mai mult sau mai puțin pe larg, împotriva ei. Există, însă, se pare, și excepții semnificative. Cel puțin potrivit site-ului
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Administrative/930_a_2438]
-
Universității "Al. I. Cuza" din Iași, a opinat că "nu există nicio regulă care să spună că numele lui Dumnezeu nu poate apărea în Constituție. Câtă vreme invocarea divinității este neutră confesional, cred că este în regulă". Potrivit aceluiași site, politologul Lucian Dîrdală este de acord, susținând că "introducerea în textul constituțional a unor referiri la divinitate este binevenită, în condițiile în care se reflectă un fundament important al identității noastre colective, dar fără ca aceste prevederi să poată legitima politici discriminatorii
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Administrative/930_a_2438]
-
în manualele de istorie, în cadrul unor simpozioane sau alte evenimente speciale. Nu trebuie precizat în Constituție. Este o anomalie ca în secolul XXI să existe astfel de prevederi în Constituția României"8. Opinia citată mai sus a fost exprimată de politologul Daniel Șandru. Am ținut să o invoc aici în special din două temeiuri. Primul este convingerea că ea constituie o opinie corectă, pe care o împărtășesc, ca atare, în totalitate. Al doilea temei este acela că ea exprimă excelent, fie
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Administrative/930_a_2438]
-
pe cei care împărtășesc tradițiile și credințele religioase majoritare. 3. Scurt comentariu despre obligativitatea predării religiei în școală și dreptul la libertatea conștiinței Într-o luare de poziție similară în bună măsură în concluzii cu intervenția de față, profesorul și politologul Ioan Stanomir observa că introducerea obligativității predării religiei în scoală "poate intra în contradicție cu libertatea de conștiință"9. În ce mă privește, cred că profesorul Stanomir a dorit să fie diplomat în acea luare de poziție. Contradicția între obligativitatea
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Administrative/930_a_2438]
-
înțelege!) decât o bază instituțională a democrațiilor. Din nou dat fiind contextul, opțiunea pentru un regim politic de factură prezidențială ar putea altera fragila democrație românească și ar agrava tendința personalizării instituționale. Rămâne, ca atare, regimul politic semi-prezidențial, pe care politologi importanți îl consideră operațional pentru democrațiile incipiente. Înainte de toate, acesta oferă posibilitatea de a-i roda pe politicieni în exercițiul alternanței prezidențial-parlamentare (în funcție de suprapunerea majorității ce alege președintele cu majoritatea parlamentară sau de lipsa acesteia). Există, evident, discuții cu privire la limitele
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Administrative/930_a_2438]
-
E încă un motiv pentru a considera că problema referendumului este una ce trebuie reglată cu maximă finețe în ansamblul nostru constituțional. 2. Referendumul și personalizarea politicii (Daniel Șandru Conf.univ.dr.) Într-un eseu admirabil despre "guvernarea oamenilor sau guvernarea legilor", politologul italian Norberto Bobbio sublinia primatul cadrului procedural specific statului de drept: actul de guvernare se realizează prin respectarea strictă a legilor, indiferent de oamenii care ocupă vremelnic funcții în aparatul guvernamental. O proiecție normativă ce nu-și găsește corespondent în
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Administrative/930_a_2438]