1,079 matches
-
din producția anuală, ca urmare a apariției unor probleme la sistemul de frânare. Volkswagen, cel mai important producător auto din Europa, a precizat că de pe piața germană vor fi retrase 27.000 de automobile, cele mai afectate fiind tipurile VW Polo și Lupo, produse în perioada 1998-1999. Testele făcute pe termen lung asupra sistemului de frânare, au evidențiat faptul că, în cazuri extreme, șoferul trebuie să apese foarte puternic pedala de frână pentru a opri automobilul. Firma germană apreciază că, pe lângă
Managementul calității by Roșca Petru, Nan Costică, Gribincea Alexandru, Stroe Cosmin () [Corola-publishinghouse/Science/1648_a_3150]
-
diferențelor și variațiilor schimbului ce se iveau între diferite centre". Primele bilete de bancă au apărut în China, în secolul al IX-lea d.Hr.627 Victor Jinga descrie mecanismul lor de funcționare sub formă de "monedă volantă"628. "Marco Polo povestește că oricine le refuza era pasibil de pedeapsa cu moartea"629. Caracterul obligatoriu al acestor bilete de bancă pe care îl subliniază Marco Polo ne poate duce cu gândul chiar la existența unui grad mai sofisticat de circulație al
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
627 Victor Jinga descrie mecanismul lor de funcționare sub formă de "monedă volantă"628. "Marco Polo povestește că oricine le refuza era pasibil de pedeapsa cu moartea"629. Caracterul obligatoriu al acestor bilete de bancă pe care îl subliniază Marco Polo ne poate duce cu gândul chiar la existența unui grad mai sofisticat de circulație al acestor bilete, asemănător cu cel al bancnotei, în care statul se implică și-i obligă pe cetățenii său să le accepte. "În Europa, apariția biletului
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
este una care ține cont de momente și evenimente speciale care au impus o circulație monetară de tip convențional. Iată textul: Cine a inventat moneda de hârtie? Nu se știe. Era cunoscută în China din vremuri străvechi și călătorul Marco Polo a descris-o în secolul al XVI-lea. Antichitatea ne-a lăsat multe exemple de monede, dacă nu de hârtie, cel puțin de piele sau de o valoare pur convențională, care se numeau monede Obsidionales, pentru că se emiteau de obicei
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
exotic pentru cel care privea, din afară, manifestările culturii observate. În acest sens, autorul citat arată că tradiția colecțiilor anecdotice, nereflectate de obiceiuri exotice, reprezintă o constantă a etnocentrismului occidental, din Antichitate (Herodot, Tacit), prin Evul Mediu și Renaștere (Marco Polo sau Johan Boemus), până la misionarii, călătorii și jurnaliștii epocii coloniale și postcoloniale. Dincolo Însă de aceste diferențe de nuanță, conceptul de obicei poate fi folosit (conform tradiției din cercetarea folclorului) drept sinonim pentru ritual sau ceremonie. La modul cel mai
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
ar putea recomanda, Wilde propune Împărțirea elementelor bibliotecii colective În trei categorii. Prima ar consta În cărțile de citit, categorie În care Wilde plasează scrisorile lui Cicero, Suetonius, viețile pictorilor a lui Vasari, autobiografia lui Benvenuto Cellini, John Mandeville, Marco Polo, Memoriile lui Saint-Simon, Mommsen și istoria Greciei a lui Grote. Cea de-a doua categorie, la fel de Întinsă, ar cuprinde cărțile care merită să fie recitite, ca Platon și Keats. În „domeniul poeziei”, Wilde adaugă „maeștrii, nu menestreii”, În cel al
Cum vorbim despre cărțile pe care nu le-am citit by Pierre Bayard () [Corola-publishinghouse/Science/2314_a_3639]
-
putea să alerg de-a lungul plajei În fiecare zi... Mă și imaginez, sexy și Îmbietoare Într-un bikini sumar, Împingînd un cărucior pentru jogging, pe o plajă albă și strălucitoare din Caraibe. Iar Luke o să fie bronzat, În tricoul polo, și-o să bea un punch cu rom. S-ar putea apuca de surfing, și-ar putea pune iar biluțe În păr... — Nu mă mai prinzi cu biluțe-n păr, Îmi Întrerupe Luke gîndurile. Ce creepy! Cum naiba a... A, ok. E
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
două doamne mai Înaintate În vîrstă, care au trecut prin această experiență și ne pot Împărtăși din Înțelepciunea lor. — Sigur că da, dragă! Vă spunem tot ce doriți să știți. Mama scoate un pachet de bomboane de mentă. — Vrea cineva Polo? Îmi iau creionul, apoi Îl las jos din nou. Trebuie neapărat să-i scriu rapid un sms lui Jess și să aflu ce se Întîmplă. Îmi scot mobilul, Îi găsesc numărul și-i scriu un mesaj. Doamne, Jess!! Ești cu
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
Ruffini, Milano, 1979; Subconștientul Veneției, București, 1984; Thalassa, I-II, Milano - New York, 1993-1994. Ediții: Petru Comarnescu, Chipurile și priveliștile Europei, I-II, Cluj-Napoca, 1980; Iosif Constantin Drăgan, Prin Europa, I-IV, București, 1990-1993. Traduceri: A. T. Serstevens, Cartea lui Marco Polo sau Descoperirea Lumii, București, 1972 (în colaborare cu Gheorghe Edmond Gussi); P. Gimferrer, Fortuny, București, 1988. Repere bibliografice: Dimitrie Bălan, „Amar”, O, 1963, 11; Aura Pană, „Amar”, IL, 1963, 12; G. Dimisianu, „Desen după natură”, GL, 1966, 43; Marin Mincu
FILIP-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286998_a_288327]
-
Vulpescu, introd. Ștefan Aug. Doinaș, Cluj-Napoca, 1986. Traduceri: Sütő András, Un leagăn pe cer. Pagini de jurnal, pref. Titus Popovici, București, 1972; Jurek Becker, Iacob mincinosul, Cluj-Napoca, 1974 (în colaborare cu Iva Paraschiv); Willi Meinck, Uluitoarele aventuri ale lui Marco Polo, I-II, Cluj-Napoca, 1986 (în colaborare cu Ileana Foișoreanu). Repere bibliografice: Constantin, Despre poeți, 211-213; Ciobanu, Panoramic, 203-205; Felea, Secțiuni, 208-210, 376-381; Iorgulescu, Rondul, 143-147; Cristea, Domeniul, 336-340; Ungheanu, Arhipelag, 162-166; Culcer, Citind, 162-165, 193-195; Regman, Colocvial, 51-60; Tudor-Anton, Ipostaze
GUGA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287380_a_288709]
-
publică articole despre personalități românești și relațiile lor cu America, despre cultura română în America: Dan Grigorescu, Cănd românii descoperă America. Un ambasador al culturii americane - despre Petre Comarnescu, Virgil Cândea, Cultura română în muzeele americane, Alexandru Balaci, Un Marco Polo român, Maya Simionescu, Omagiu lui George Emil Palade, Sabina Ispas, Documente ale spiritualității românești în arhivele de folclor din America, Radu Varia, Brâncuși în America ș.a. Ion Comșa alcătuiește Cronologia relațiilor diplomatice româno-americane, iar numărul 7-8/2003 cuprinde răspunsuri la
REVISTA ROMANO-AMERICANA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289258_a_290587]
-
Lahore În iunie 1844, Împreună cu alți ofițeri și colaboratori străini, din pricina bănuielilor exagerate și contraproductive ale acestui Jalla Pandit, cf. J.-M. Lafont, La présence française, pp. 438-446. 229. Cuvântul „idol” poate surprinde; Însă trebuie să ne reamintim că Marco Polo credea, bunăoară, că idolatria Își are originea În Kashmir, de unde s-a răspândit În toată Asia; iar de aici pornește o lungă serie de ipoteze și dezbateri despre idolatria asiatică, ce străbate Întregul discurs orientalist din secolul al XIV-lea
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
la 12 ianuarie 1892 a fost arbitrat, cum era firesc, de însuși Naismith J.. Mingea a fost pusă în joc prin aruncare de la centru, echipele fiind aliniate față în față la capetele terenului, pe liniile celor două coșuri (ca la polo). Fiecare echipă era alcătuită din 9 jucători, deoarece grupa era alcătuită din 18 studenți. Jocul a plăcut, fiind apoi practicat de un număr tot mai mare de studenții din Springfield. Baschetul feminin, a început prin imitație, într-o școală învecinată
BAZELE GENERALE ALE BASCHETULUI. In: BAZELE GENERALE ALE BASCHETULUI by CĂTĂLIN CIOCAN () [Corola-publishinghouse/Science/360_a_642]
-
limbaj! Profesorul trebuie sa aibă rolul unui prieten mai mare care îl va învăța pe copii un joc atractiv si frumos. Orice manifestare in forța va îndepărta copilul! Daca este posibil se vor folosi mingi mai mici (ca cele de polo pe apa) si panouri cu inele mai joase (2,70 metri); Jocul de antrenament desfășurat pe reprize de 5-10 minute trebuie sa înceapă cu însușirea unor reguli simple cum ar fi: • nu alerga cu mingea in mana ! • nu împinge sau
BAZELE GENERALE ALE BASCHETULUI. In: BAZELE GENERALE ALE BASCHETULUI by CĂTĂLIN CIOCAN () [Corola-publishinghouse/Science/360_a_642]
-
București, 1968; Arta icoanelor pe sticlă de la Nicula, pref. A. E. Baconsky, București, 1969; Studii de folclor și artă populară, București, 1970; Flaut pentru o frumoasă, București, 1971; Istoria literaturii române, I-II, Târgu Mureș, 1971; De vorbă cu Marco Polo, București, 1974; Trec printre oameni, București, 1978; Mănăstirea Nicula (în colaborare cu arhimandritul Cleopa Nanu), Cluj-Napoca, 1985; De ziua inimii noastre, îngr. Constantin Mohanu, pref. Șerban Cioculescu, Craiova, 1987. Ediții: Ion Pop-Reteganul, Amintirile unui școlar de altădată, introd. edit., București
POPESCU-12. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288933_a_290262]
-
probabil, cu ajutorul unor traducători. Relația cu cartea lui Martini există, dar M. l-a citit pe iezuitul italian în selecția făcută de J. Nieuhoff, autor care și-a adunat știrile din tot ce însemna atunci sinologia europeană, începând cu Marco Polo („Marcu Pavel venețianul”, îl numește solul). Martinius Martini e folosit și prin intermediul compunerilor primite de la Krijanici și, probabil, de la Verbiest. Lângă secvențele împrumutate din cărți sunt așezate - într-o „țesătură” căreia trebuie să i se recunoască originalitatea - știri care proveneau
MILESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288140_a_289469]
-
nuvele Audacia (1963) și Minuni la Mărgărit (1965), cărora li se adaugă biografiile romanțate Omul din lună (Mikluho Maklai) (1959), Ua-Naasse, cântecul libertății. Viața lui Toussaint Louverture (1964), Lusitanii. Vasco da Gama și descoperirea drumului spre Indii (1967) și Marco Polo - messer Milione (1984), precum și romanele Măgura Vulpii (1968), Soarele târziu (1975) și Firul neîntrerupt (1988). În primul său roman, Fapt divers, P. atacă un subiect dificil, cu posibile lezări ale moralei curente. Rugată de cel pe care l-a iubit
PETRESCU-7. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288786_a_290115]
-
centru pe Vasco da Gama, pe călătorul rus Mikluho Maklai ori pe revoluționarul Toussaint Louverture, limbajul acestora, „adaptat” nivelului de înțelegere al copiilor și adolescenților, scoțând și mai mult în evidență tezismul. O reușită va înregistra P. abia în Marco Polo - messer Milione, unde plăcerea evocării peisajelor orientale face în mare măsură uitată existența modelului. În cazul nuvelelor SF Audacia și Minuni la Mărgărit, destinate aceluiași public, acțiunea se desfășoară în România „construcției socialiste”, iar idealizarea epocii „noi” anulează efectul multor
PETRESCU-7. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288786_a_290115]
-
București, 1963; Ua - Naasse, cântecul libertății. Viața lui Toussaint Louverture, pref. Sergiu Verona, București, 1964; Minuni la Mărgărit, București, 1965; Lusitanii. Vasco da Gama și descoperirea drumului spre Indii, București, 1967; Măgura Vulpii, București, 1968; Soarele târziu, București, 1975; Marco Polo - messer Milione, București, 1984; Firul neîntrerupt, București, 1988. Repere bibliografice: Constantinescu, Scrieri, IV, 320-325; Ieronim Șerbu, „Fapt divers”, „Lumea românească”, 1937, 29; Lucian Boz, „Fapt divers”, ADV, 1937, 16 398; Horia Stamatu, „Fapt divers”, BVS, 1937, 148; Mihail Chirnoagă, „Joc
PETRESCU-7. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288786_a_290115]
-
1795), coordonator Ioan Chindriș, pref. Camil Mureșan, postfețe Ioan Chindriș și Eugen Pavel, Roma, 2000; Fr. Chr. Baumeister, Loghica adecă Partea cea cuvântătoare a filosofiei, Buda, 1799, Legile firei, ithica și politica sau Filosofia cea lucrătoare, I-II, Sibiu, 1800; Polo Segneri, Îndreptarea păcătosului, îngr. Iacob Radu, Oradea, [1930]. Repere bibliografice: Ioan Bianu, Viața și activitatea lui Maniu Samuil Micu alias Clain de Sadu, București, 1876; Iacob Radu, Manuscriptele bibliotecii Episcopiei Greco-Catolice Române din Oradea-Mare, București, 1923; Iacob Radu, Doi luceferi
MICU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288108_a_289437]
-
cu o țigară aprinsă Între dinți Într-o manieră patriciană, nu foarte diferită de cea a lui Franklin Roosevelt Însuși, În mocasini Gucci și cu jacheta de tweed deschisă, bătând Într-o nuanță aurie, cu picioarele puternice, de jucător de polo, Încordate din cauza greutății, cără animalul bătrân În buruieni. Înainte de a ieși din nou pe autostradă, s-a oprit la un magazin alimentar ca să mai ia niște bere. Am mai mers cu mașina cam o oră. Scheer a băut multe beri
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
imensă și voluminoasă bluză portocalie. ― O bluză Armani, tastez eu. Jachetă asortată, fustă scurtă și pantofi crem. Trebuie să arăt tare când apar pe sticlă. ― Hmm. Pari genul meu. Eu port vechea mea pereche de Levi’s, o bluză de polo de un albastru pal, marca Ralph Lauren (se potrivește cu ochii mei!!) și adidași. Am la birou un costum pentru întâlniri, dar de cele mai multe ori mă îmbrac chiar normal. ― Și cum este Los Angelesul? ― Îl ador. Îi ador clima, clădirile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2027_a_3352]
-
nisip. E foarte bronzat, are părul blond și ochi zâmbitori și albaștri, iar dinții îi fac pe-ai lui Ben să pară cei ai unei babe - atât de strălucitori, de perfecți, și de plini sunt. Poartă o bluză verde de polo și blugi ponosiți Levi’s, așa cum a spus, iar brațele lui musculoase și puternice sunt acoperite de puf blond. Arată ca într-o reclamă la produsul pentru bărbatul perfect din California. De fapt arată atât de bine, încât pentru o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2027_a_3352]
-
ca Hopkins. Hop merita treaba asta. Era un cafegiu serios. Cel mai serios tip pe care-l cunoscuse. Nu Încruntat, serios doar. Dar asta se Întâmpla cu mult timp În urmă. Hopkins vorbea fără să-și miște buzele. Înainte jucase polo. În Texas făcuse milioane de dolari. Tocmai se Împrumutase de bani pentru a ajunge la Chicago, când primi o telegramă că-i sosise primul câștig. Putea să aștepte să primească banii prin poștă. Dar asta ar fi durat prea mult
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
-
nu avea aspect negru, crănțănitor sau cu opt picioare. De fapt, cine a inventat tăițeii? Întrebă Roxanne. Marlena răspunse senină: —Chinezii, desigur. Moff se plesni peste frunte: —A, desigur. Mereu sunt implicați chinezii. Era să dau vina pe italieni. —Marco Polo a mâncat tăiței prima dată când a ajuns În China, adăugă Marlena. Am văzut un film cu Gary Cooper În rolul lui Marco Polo, spuse Wyatt. Vorbește cu un tip chinez, interpretat de Alan Hale senior, care are o mustață
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2218_a_3543]