2,783 matches
-
martie 2013 Toate Articolele Autorului m-am trezit de dimineață ca să-mi iau urzici din piață o vânzătoare șugubeață mi-a zâmbit prin strungăreață și mi-a cerut să-i dau în plus pentru poeții ce s-au dus de pomană o rachie că trage greu pe terezie bruma mea de poezie Referință Bibliografică: pentru poeții ce s-au dus / George Safir : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 811, Anul III, 21 martie 2013. Drepturi de Autor: Copyright © 2013 George Safir
PENTRU POEŢII CE S-AU DUS de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 811 din 21 martie 2013 by http://confluente.ro/Pentru_poetii_ce_s_au_dus_george_safir_1363856739.html [Corola-blog/BlogPost/349107_a_350436]
-
cernite și acea atmosferă dimprejur care plutește la înmormântări, oprind ritmul inimii și împrăștiind neîncrederea în viitor, dezvăluiau întrucâtva tremurarea sufletului Nadiei. Nici lumânările de ceară nu s-au împrăștiat fără număr, nici cerșetorii nu au năvălit în ceată, nici pomenile stradale nu au oglindit bairamul, nici damigenele cu vin la poarta cimitirului nu au preschimbat înmormântarea într-o secvență de ritual arhaic, pentru că și în această privință, decența și liniștea au configurat caracterul raportat la suferința umană, nu la exhibiții
NADIA COMĂNECI. GIMNASTA BALERINĂ de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1047 din 12 noiembrie 2013 by http://confluente.ro/Nadia_comaneci_gimnasta_bale_aurel_v_zgheran_1384291707.html [Corola-blog/BlogPost/347232_a_348561]
-
ce se impun! Prin urmare părintele a dormit împăcat fiindcă, uite, grație lui, se evitase o vărsare de sânge și cine știe ce alte păcate atât de obișnuite în timpul zaverelor... Clopotarul, urcă în turnul clopotniței, deschise o sticlă de rachiu primit la pomana de ieri și își continuă partea secretă a planului, cea pe care nu putea să o dezvăluie nici sub tortură. Deci! Venirea regelui, un hodorog cu un picior în groapă, va fi una mai mult simbolică deoarece avea de gând
GLODEXIT de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 2012 din 04 iulie 2016 by http://confluente.ro/mihai_batog_bujenita_1467651449.html [Corola-blog/BlogPost/370654_a_371983]
-
cu banii de tren. Nu mai plec acasă de Crăciun! În camera alăturată locuiește o țigancă cu fiul ei. Sâmbăta, când colega cea rea plecă la țară la rude, vecina îmi bate încet la ușă. „V-am adus ceva de pomană” , spune de fiecare dată, punându-mi pe masă castronul cu varză cu carne din cap de porc și o jumătate de pâine albă. Se așează pe pat, fără s-o poftesc, zâmbește: „Măncați cât e caldă, domnișoară!” Nu pleacă până ce
HAINA ROȘIE DE CATIFEA de DORINA STOICA în ediţia nr. 1415 din 15 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/dorina_stoica_1416086054.html [Corola-blog/BlogPost/371656_a_372985]
-
poate doar mi s-a părut). E invidioasă! M-am bucurat, așa cum numai o femeie știe să se bucure de necazul alteia. Victorioasă, fericită am plecat spre gazda de la capătul tramvaiului unu sa-mi duc haina multiubită și să mănânc pomana vecinei. A doua zi, dis-de-dimineață în stația de tramvai (era sfârșit de cincinal și de lună, deci se lucra duminica), dintre toate hainele roșii nici una nu era ca a mea. Femeile mă priveau cu invidie, iar bărbații îmi zâmbeau (mai
HAINA ROȘIE DE CATIFEA de DORINA STOICA în ediţia nr. 1415 din 15 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/dorina_stoica_1416086054.html [Corola-blog/BlogPost/371656_a_372985]
-
Pentru că este singurul partid care m-a atras; aceasta pentru că PSD este un partid comunist sau mă rog, cu puternice reminiscențe comuniste, iar PNL era mult prea angrenat în jaful economic din ultimii ani, iar cele trei miliarde de euro pomeni electorale aruncate de PNL care au grăbit declanșarea crizei financiare în România, nu puteau să constituie o atracție pentru mine; în afară de aceasta, am pus condiția că PD-L să nu folosească nici un fel de vehicul de mită electorală în județul
IULIAN URBAN SE LUPTA PENTRU O SPECIE NOUA DE PARLAMENTAR. INTERVIU CU SENATORUL DE ILFOV de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 125 din 05 mai 2011 by http://confluente.ro/Iulian_urban_se_lupta_pentru_o_specie_noua_de_parlamentar_interviu_cu_senatorul_de_ilfov.html [Corola-blog/BlogPost/344253_a_345582]
-
birocratice, dar și reducerea taxelor fiscale? - Da, și spun această nu neapărat pentru că Boc este și președintele PD-L, ci pentru că ele sunt singurele supape pe care le avem la îndemână să eliminăm tot ce a făcut rău fostul guvern; pomenile electorale de trei miliarde de euro risipite de fostul guvern în campania electorală au amplificat problemele noastre și nu în ultimul rând, trebuie spus faptul că asistăm și la o criză de încredere majoră în economia națională pentru că am trecut
IULIAN URBAN SE LUPTA PENTRU O SPECIE NOUA DE PARLAMENTAR. INTERVIU CU SENATORUL DE ILFOV de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 125 din 05 mai 2011 by http://confluente.ro/Iulian_urban_se_lupta_pentru_o_specie_noua_de_parlamentar_interviu_cu_senatorul_de_ilfov.html [Corola-blog/BlogPost/344253_a_345582]
-
și vor mai fi sub soarele Vetrei Străbune. Și atunci? Cum să ne ciopârțim Pădurea? Cum să ne ucidem Codrul în sânul căruia ne-am născut cu toții? Cum să o înstrăinăm străinilor, care o căsăpesc? Cum să o dăruim de pomană dușmanilor permanenți ai Neamului? Nici măcar să o vindem nu suntem în stare... „Mă uitam la pădurea deasă... copaci lungi și subțiri... efortul acestei vegetații, spune Iustinian Chira-Episcopul de Maramureș, de a se ridica spre lumină, spre centrul universului. Întotdeauna merge
RĂSPLATĂ PENTRU TRĂDARE de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1839 din 13 ianuarie 2016 by http://confluente.ro/gheorghe_constantin_nistoroiu_1452674802.html [Corola-blog/BlogPost/370452_a_371781]
-
bunicii săi, personaje dramatice în românul “ Un ocean de deșert,“ ce se constituie într-o frescă a societății românești dintr-un secol întunecat, carte care descrie râul în istorie, românul fiind o pagină despre România în timpul ciumei roșii. După creștineasca pomană, scriitorii prezenți au dăruit cărți Bibliotecii comunale. A doua zi, la Drăgășani, a avut loc o mică ședința cu scriitorii din localitate: Teodor Barbu, Marian Bărăscu, Emil Istocescu, profesorul și compozitorul Ion Ciaușu, etc. unde s-au discutat probleme culturale
SFINŢIREA MONUMENTULUI RIDICAT ÎN MEMORIA PERSONAJELOR DIN ROMANUL UN OCEAN DE DEŞERT DE AL.FLORIN ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1351 din 12 septembrie 2014 by http://confluente.ro/al_florin_tene_1410504998.html [Corola-blog/BlogPost/376377_a_377706]
-
Johannis ? Declararea lui Johannis incompatibil este ultima speranță a pesedeilor din Comitetul Central, structuri naționale, județene și comunale să scape de pușcării! De ce le e frică nu scapă ! Dilema 3. O problemă foarte grea pentru noi, românii! Alegem: MUNCA sau POMANA? ONOAREA sau ȘMECHERIA? DEMNITATEA sau NECINSTEA? SOLUȚIA ! Ocupați intersecțiile! Votați, Ponta! E singurul care asigură venituri fără muncă! Nu ezitați! Hoția salvează România! * Toate bune!?! Ai nevoie de o informație? Mică, mică? O rezolvăm împreună. Trimite mai departe! Mulțumiri! Să
TABLETA DE WEEKEND (85): AGENŢI SUB ACOPERIRE de SERGIU GĂBUREAC în ediţia nr. 1395 din 26 octombrie 2014 by http://confluente.ro/sergiu_gabureac_1414279520.html [Corola-blog/BlogPost/379874_a_381203]
-
ce-i geru ... - Dar nu prea se făcea s-o iei fără să ceri voie ... - I-am cerut-o-n gând și-a zis s-o iau ! - Dar rudele ce-au zis ? - Am zis eu pentru ei, să hie de pomană !.... - Nu trebuia să îl dezbraci pe mort ! - El trebuia să îmi dea dea haina cât trăia !... Dreptate de om în necaz, care n-a-ntins niciodată mâna la cerșit. Știam că e dibaci neîntrecut la chiot și îl rugam să
CIUBUCICĂ, DE IOAN MUŢIU de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 316 din 12 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Ciubucica_de_ioan_mutiu.html [Corola-blog/BlogPost/357177_a_358506]
-
noiembrie este cunoscută, în special în Transilvania, ca și ziua de „Luminație“ sau „Ziua Morților“. În fiecare an, mii de credincioși merg la mormântul celor care au trecut în eternitate, aranjează morminte, aprind o lumânare, spun o rugăciune și dau pomană pentru amintirea celor dragi. Istoria acestei zile este una care se întinde pe durata a câteva secole, fiind caracteristică religiei catolice. ZIUA MORȚILOR. „Este o sărbătoare, cu ghilimele de rigoare, venită în Transilvania din spațiul catolic. Este de fapt ziua
1 NOIEMBRIE, ziua morților. Ce fac credincioșii în această zi? OBICEI, vechi de secole by http://uzp.org.ro/1-noiembrie-ziua-mortilor-ce-fac-credinciosii-in-aceasta-zi-obicei-vechi-de-secole/ [Corola-blog/BlogPost/92716_a_94008]
-
decorează cu flori, cadouri și lumânări. La casele oamenilor, sunt realizate altare cu fotografii ale tuturor morților din familie, fiind oferite feluri de mâncare și fructe preferate ale răposaților, împreună cu lucrurile personale ale acestora. Acest obicei se numește ofrenda sau pomană. ZIUA MORȚILOR nu ar trebui să fie înfricoșătoare, ci sfântă. Este o zi în care toți cei care au pierdut persoane dragi și le amintesc cu drag. Se presupune a fi o zi sfântă, în care spiritele care vin pe
1 NOIEMBRIE, ziua morților. Ce fac credincioșii în această zi? OBICEI, vechi de secole by http://uzp.org.ro/1-noiembrie-ziua-mortilor-ce-fac-credinciosii-in-aceasta-zi-obicei-vechi-de-secole/ [Corola-blog/BlogPost/92716_a_94008]
-
care au pierdut persoane dragi și le amintesc cu drag. Se presupune a fi o zi sfântă, în care spiritele care vin pe pamant sunt binevenite și amintite. Se crede că dacă spiritele coborâte pe pament nu sunt mulțumite de pomenile făcute pentru cei decedați, acestea se întorc nefericite, fără binecuvântarea familiei. Prin urmare, mulți oameni urmează ritualurile acestui festival cu mare seriozitate. Mult timp și mulți bani se cheltuiesc pe decorații și pomenile făcute pentru a satisface sufletele morților. Se
1 NOIEMBRIE, ziua morților. Ce fac credincioșii în această zi? OBICEI, vechi de secole by http://uzp.org.ro/1-noiembrie-ziua-mortilor-ce-fac-credinciosii-in-aceasta-zi-obicei-vechi-de-secole/ [Corola-blog/BlogPost/92716_a_94008]
-
coborâte pe pament nu sunt mulțumite de pomenile făcute pentru cei decedați, acestea se întorc nefericite, fără binecuvântarea familiei. Prin urmare, mulți oameni urmează ritualurile acestui festival cu mare seriozitate. Mult timp și mulți bani se cheltuiesc pe decorații și pomenile făcute pentru a satisface sufletele morților. Se crede că sufletele morților vor vizita altarul și vor consuma bunătățile. Desigur, alimentele nu sunt cu adevarat mâncate, ci esență este consumată de către spirite. Aceeași mâncare este apoi consumată de către toți membrii familiei
1 NOIEMBRIE, ziua morților. Ce fac credincioșii în această zi? OBICEI, vechi de secole by http://uzp.org.ro/1-noiembrie-ziua-mortilor-ce-fac-credinciosii-in-aceasta-zi-obicei-vechi-de-secole/ [Corola-blog/BlogPost/92716_a_94008]
-
bucătărie, așa că porni cu pas șovăitor în direcția lor. Bătu scurt în ușa semideschisă și făcu câțiva pași în față. Îngheță, cu ochii măriți. Părintele, preoteasa și încă doi oameni stăteau în jurul mesei, închinând cupe cu vin și cinstind din pomana unui porc. Preoteasa sări în picioare, ca și când ar fi văzut o nălucă: - Mătușă Saveta! Femeia se întoarse anevoios pe călcâie și ieși cu sufletul greu. Erau în Postul Mare, era Ajunul Crăciunului! Părintele mânca de dulce! „Să faci ce zice
AJUNUL CRĂCIUNULUI de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1440 din 10 decembrie 2014 by http://confluente.ro/mihaela_alexandra_rascu_1418185276.html [Corola-blog/BlogPost/363279_a_364608]
-
babelor. Peste focuri sar copiii, veselia să se nască Să plece frigul în grabă, pămîntul să se-ncălzească, Și tot azi se-ascute plugul, pregătindu-l de arat Se încheie ciclul lunii pogoară lumina-n sat. Bunele frămîntă coace*, ge pomană să le deie De sufletul celor morți, iar bărbații or să beie, Numa” doară patruzeci, de pahare cu vin, mici Și-o să mînce toată lumea, unși cu miere, mucenici! Cîrceie - lanț scurt, gros, cu zală pentru prins lemne mari; bobotaie - foc
PATRUZECI DE SFINȚI de CORNELIA NEAGA în ediţia nr. 2260 din 09 martie 2017 by http://confluente.ro/cornelia_neaga_1489067119.html [Corola-blog/BlogPost/368784_a_370113]
-
-mi spună. Atunci imaginația mea de copil a căutat o explicație, care mi-a venit la fel de repede ca și răspunsul lui la întrebarea mea: bunăvoința mea de a hrăni câinii vagabonzi va fi primită de Dumnezeu, așa cum era primită și pomană mamaiei Susana pentru morții ei, și ca răsplată ceream o minune să întârzie intrarea la școală cel puțin până în primăvară. Începând de a doua zi, în fiecare dimineață furam untură din borcanul adus de la țară plin de jumări și bucăți
GLORIE COPILĂRIEI VI de MIHAELA ARBID STOICA în ediţia nr. 479 din 23 aprilie 2012 by http://confluente.ro/Glorie_copilariei_vi_mihaela_arbid_stoica_1335189729.html [Corola-blog/BlogPost/357090_a_358419]
-
a reușit, mai spre primăvară, să se miște, în cârje, s-a reprofilat și a început o carieră de succes instalându-se pe treptele bisericii și povestindu-și viața în versuri elegiace de mare impact emoțional. Ce-i drept printre pomenile primite de la babe mai dobândea și picioare în burtă de la unii ranchiunoși care dădeau dovada că memoria le funcționa numai la răutăți, dar se obișnuise și nu purta pică nimănui. Părintele Sfatcu, om înțelept și foarte realist, intuind potențialul de
COSTEL, OMUL BIONIC de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1061 din 26 noiembrie 2013 by http://confluente.ro/Costel_omul_bionic_mihai_batog_bujenita_1385460007.html [Corola-blog/BlogPost/346938_a_348267]
-
curtat prin rânduri De morminte-n devenire. Visător în pragul serii Rupt de sine și de moarte, Surghiunit în miezul verii De năluci nebune foarte. Prins în dansul unor iele Ce iubire vag emană, Bice șficuind pe piele Sentimente de pomană. Vinovat mi-s pentru toate Câte mie mi se-ntâmplă, Voi iubi în viață poate O femeie cât mai simplă. Așteptarea mă omoară Gândul dor îmi face silă, Zilele sunt grea povară Zeii reci n-au nici o milă. Îmi doresc
MEA CULPA de LIVIU PIRTAC în ediţia nr. 1549 din 29 martie 2015 by http://confluente.ro/liviu_pirtac_1427639078.html [Corola-blog/BlogPost/377169_a_378498]
-
știam (și din văzute și din auzite) însă eminent dascăl cerșea în fața bisericii. Mâna nu era întinsă cum se obișnuiește(!), o ținea în jos lipită de haina ponosită și cu mâneci răsfrânte (că erau prea lungi și nu putea apuca „pomana” sau să-și acopere cine știe ce semne!), o plăsuță colorată de plastic cu inițialele unui brand pe care nu l-am putut citi de la distanță și din care se scurgea în voie fărâmituri de pâine, cozonac, ghemotoace de hârtie zaharisite cu
de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 209 din 28 iulie 2011 by http://confluente.ro/Jurnalul_unui_om_neinsemnat_v_fragmente_.html [Corola-blog/BlogPost/369272_a_370601]
-
a întrebat un pustnic înțelept: - Care este taina armoniei cu toți oamenii? Bătrânul pustnic l-a privit îndelung, s-a gândit o vreme în tăcere și i-a răspuns: - Să dăruiești ceva, fiecărui om întâlnit în cale... - Să dau de pomană?, îndrăzni tânărul. - Să dăruiești un zâmbet, o vorbă bună, o pâine, iubire, compasiune, înțelegere...adică o fărâmă din inima ta!, spuse bătrânul, zâmbind. Cu toate acestea, oamenii sunt tot mai reci și indiferenți la problemele semenilor, ființa umană se îndepărtează
EŞTI CREŞTIN, EŞTI FERICIT! de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 1240 din 24 mai 2014 by http://confluente.ro/Stefan_popa_1400944364.html [Corola-blog/BlogPost/350539_a_351868]
-
abandona soluția actuală de finanțare a cultelor de la buget și de a trece la un sistem inspirat din cel german, bazat pe așa-numitul „impozit bisericesc”. Se spune că ar fi o soluție mai echitabilă, că s-ar evita politizarea, „pomenile electorale” ș.a.m.d. Dar nu este așa simplu: modelul german este întemeiat pe o anumită tradiție, la care s-a ajuns ținând seama de niște realități locale. Pe lângă asta, mai sunt o mulțime de garanții legale, de forme de
„Statul român nu este un stat laic” – despre viziunea Domnului Victor Opaschi – Secretar de Stat pentru Culte, cu privire la raporturilor dintre Stat, Biserică şi Culte religioase, în România contempo by http://uzp.org.ro/statul-roman-nu-este-un-stat-laic-despre-viziunea-domnului-victor-opaschi-secretar-de-stat-pentru-culte-cu-privire-la-raporturilor-dintre-stat-biserica-si-culte/ [Corola-blog/BlogPost/94253_a_95545]
-
Neagu și scurte secvențe, povești nostalgice cu iz de eroism și jertfe inutile, ale bătrânilor, care ajunseseră până la Cotu’ Donului, Sevastopol și Stalingrad, întorși din prizonierat și lagăre în Siberia prin anii ’50, eliberați târziu, când familiile le făcuseră toate pomenile, și când prieteni de la Răsărit făceau legea tătucului Stalin în România, care plătea grele datorii de război, deși, după actul de la 23 august 1944, ar fi trebuit să aibă statutul de învingător, nu de învins!? Pagini însemnate sunt rezervate episoadelor
GHEORGHE ANDREI NEAGU: „ARME ŞI LOPEŢI” de DUMITRU ANGHEL în ediţia nr. 1953 din 06 mai 2016 by http://confluente.ro/dumitru_anghel_1462512864.html [Corola-blog/BlogPost/380691_a_382020]
-
Nu-l cunoașteți pe tata când se enervează ce e-n stare să facă, nimeni nu-i stă în cale când spune el: „De data asta fac o mare tragedie! Îi împușc pe idioții ăștia care ne iau banii de pomană. Dumnezeii mamelor lor!... nu mai scapă niciunul”. Acum... gândiți și dumneavoastră: orice om cu mintea întreagă nu poate să spună că dacă tata împușcă unul dinte cei care ne fură văzând cu ochii și... sunt destui care ne jecmănesc : factura
DRAMA de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 1980 din 02 iunie 2016 by http://confluente.ro/marin_voican_ghioroiu_1464859779.html [Corola-blog/BlogPost/378826_a_380155]