956 matches
-
slavi Patria și meleagul natal. Scriu pentru și despre voi, Oameni, care-mi sunteți dragi și scumpi, pe care vă iubesc așa, cum î-mi iubesc Mama, Limba, si Vatra srămoșească... În limba mea... În limba mea zâmbește codrul cu ponoare, În limba mea izvoarelor mă vreau. În limba mea-mi șoptesc podișuri și ogoare, În limba mea și-a mamei visele mă iau... Să plâng nu pot deloc în limbi străine, Iar de vorbesc în ele tot gândesc în ea
POEZII LIMBII NOASTRE CEA ROMÂNĂ de IACOB CAZACU ISTRATI în ediţia nr. 2071 din 01 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/376459_a_377788]
-
Mii de ropote se-aud, Si cu ele toat-aduc, Nevinovăție! Aleargă și sar într-una Și s-ascund s-apoi s-aduna Zarva lor e mare, Dar cînd jocul se destramă, Farmecul dispare! Ghicitoare, Știu o floare,mirositoare, Înflorita în ponoare, Cu petale albaștrii, Precum ochii de copii. Întreb cine stie oare, Care e această floare? Poate tu ai ști mai bine, Să îmi spui cicoare cine-i? Fabula În grădina, o sulfina, Ține sfat cu o neghina: -Spune, soro, de ce
POEZII DIN VOLUMUL ,, PRIETENII COPILARIEI (`1992) PARTEA A II A de TELA MOCANU în ediţia nr. 2351 din 08 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/375899_a_377228]
-
spre râpa din apropiere Și-n hăuri, plin de sânge, se aruncă, Urmat de ciurda-i care cu el piere, Zdrobindu-se-n căderi, din stâncă-n stâncă... Un vultur apăru din patru vânturi: De sus, plonjă și el peste ponoare. Privighetorile-au tăcut din cânturi Și-n nori se-ascunse-atunci mâhnitul soare. CERBUL DIN CARPAȚI (simbol al poporului român) Bolnav, stă Cerbul Carpatin și zace Printre răzleții brazi din codrul defrișat. El geme-ncet având priviri posace Și nu mai este
POEME CU CERBI de CRISTIAN PETRU BĂLAN în ediţia nr. 2228 din 05 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/375190_a_376519]
-
de vânt pe liziera, în schimb vară apucăm ades călare pe acolo, fiindcă aveam facilitatea de a umblă ocrotit de umbra copacilor. La vreo trei kilometri de unde ne aflăm, drumul se bifurca, o ramificație urca spre munte, ajungând până la schitul Ponoarele, iar cealaltă cobora spre satul Baloteștilor, lângă care dăinuia din vechime curtea familiei Muște. De la înălțimea delușorului pe care urcasem, în pofida temerilor mele, fără mare dificultate, grație căilor puternici, cu nările expirând șuvoaie lungi de aburi, admiraserăm imaginea văii lăsate
TANTE AURORE de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 217 din 05 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/372782_a_374111]
-
pe noteHarababurăCrizăCe de rateuriPe piața muncii șomerCerșind o pâineBruiajSălcii pletoaseLa marginea laculuiBabe clevetind... XXIII. GOGOȘI, de George Nicolae Podișor , publicat în Ediția nr. 416 din 20 februarie 2012. Statui cu soclu Vrabia scapă găinaț Pe foaia de bloc Pupitru Peste ponoare Și umbra unui greier Are orchestră Aversă Nor de lăcuste Migrații în livadă Plouă cu aripi Ascuțitoare Vara la polog Reflexele râului Ascut o coasă Gogoși Ce viermișori uzi Pe aleea duzilor Își țes mătasea ? Delicatesă Amfore pline Pe mare
GEORGE NICOLAE PODIŞOR [Corola-blog/BlogPost/373072_a_374401]
-
al Uniunii Ziariștilor Profesioniști din România, cu o bogată activitate literară ... XXX. FIEF, de George Nicolae Podișor , publicat în Ediția nr. 409 din 13 februarie 2012. Crucea de piatră Joc de genuflexiuni Iad cu pauze. Greier Zi însorită Zorele pe ponoare Lustruind viori Orb O pâlpâire... Vino în casă iubito Închide-mi pleoapa Iele Ușă batantă Cine trece prag uitând Să treacă umbra ? Fief Ocnaș în cuvânt În esențe lumina Se cuibărește Religie Taifas cu lutul- Iisus învârtind roata Și vestind
GEORGE NICOLAE PODIŞOR [Corola-blog/BlogPost/373072_a_374401]
-
Poezie > Cantec > SATUL MEU Autor: Iacob Cazacu Istrati Publicat în: Ediția nr. 2303 din 21 aprilie 2017 Toate Articolele Autorului Satul meu, grădină-n floare, Nu-ai în lume - asemănare, Grădinar din viță crasă-i Satul meu, vatră duioasă. În Ponoare pe coline Auzi cântece străbune, În satul cu nemurele Unde-s dorurile mele. Satule, tu astăzi ești Făt-Frumosul din povești, Ai alături o mireasă Pădurea verde, aleasă. La Colun și în Hârtop Săltăm horele cu foc, Cosânzene, Feți-Frumoși, Viță veche
SATUL MEU de IACOB CAZACU ISTRATI în ediţia nr. 2303 din 21 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/376253_a_377582]
-
E MAMA CEA BUNĂ..., de Curelciuc Bombonica , publicat în Ediția nr. 1704 din 31 august 2015. Limba română e mama cea bună Care îmi cântă de jale și dor; Vorbele ei se adună-n cunună Și înfloresc pe al țării ponor. Limba română e floarea câmpiei Roșie ca focul ori galbenă-n grâu Sau albăstrie pe marginea iei... Limba e freamăt ori șopot de râu. Limba-i miracolul ce ne-nconjoară, Muzica sferelor ce ne surâd, Limba e cântec suav de
CURELCIUC BOMBONICA [Corola-blog/BlogPost/379611_a_380940]
-
Ce se înalță pe-al minții întins. Toți ne-am născut să vorbim astă limbă, ... Citește mai mult Limba română e mama cea bunăCare îmi cântă de jale și dor; Vorbele ei se adună-n cununăși înfloresc pe al țării ponor.Limba română e floarea câmpieiRoșie ca focul ori galbenă-n grâuSau albăstrie pe marginea iei...Limba e freamăt ori șopot de râu.Limba-i miracolul ce ne-nconjoară, Muzica sferelor ce ne surâd,Limba e cântec suav de vioarăși veselia
CURELCIUC BOMBONICA [Corola-blog/BlogPost/379611_a_380940]
-
alt) Nu vine, nu! Nu vine, nu Și îl aștepți zadarnic tu. Sprinceana ta la ce încrunți? Întoarce fața de la munți. IONEL Marie scumpă! Nu-n zadar Tu te-ai uitat spre munții mari. Se rătăcise-un mielușel Pe un ponor de stînce goale, Pe pajiște l-am dus pe el L-am pus la sânul mamei sale. Pân-la mireasă, vede-ntîi Ciobanul bun De oi și miei. COR DE PĂSTORI Pân la mireasă vede-ntîi Ciobanul bun de oi și miei. COR
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
strâns, Cu voi și puterea-mi În piept s-au stins. {EminescuOpVIII 384} La zâmbetul verei Voi fi-veți reci; Din liniștea morții Nu-nviu în veci. CORUL SPIRITELOR NEGUREI Tot mai sus plutim, ca gândul, Cercul nostru întinzîndu-l Din adîncele ponoare Pîn'la culmile-n ninsoare, Ca un fum. Dintre brazi ieșim ca visuri, Pribegim pe largi abisuri, Nu trezim din somn pe munte - Trist copil cu griji pe frunte, Dormi acum! Dormi cum doarme-ntreaga fire. Când nălucile-n plutire
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
Marie scumpă, nu-n zădar Ai ridicat tu ochii mari! Se rătăcise-un mielușel Pe un părete gol de stâncă, Eu l-am scăpat, l-am dus pe el La pajiștea din valea-adîncă. 2260 Se rătăcise-un mielușel Pe un ponor de stînce goale, Pe pajiște l-am dus pe el, {EminescuOpVIII 408} L-am pus la sânul mamei sale. Pîn' la mireasă, vede-ntîi Ciobanul bun De oi și miei. COR DE PĂSTORI Pîn' la mireasă, vede-ntîi Ciobanul bun de oi
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
mai sus, mai sus plutim noi, Cercuri albe tot lărgim noi, Din adânci spărturi de munte Pîn' la vârf de stânci cărunte Crește-un fum. c Tot mai sus, mai sus plutim noi, Cercuri albe tot lărgim noi, Din adâncile ponoare Pîn' la vârfuri cu ninsoare Ca un fum. Tot mai sus plutim, ca gândul, Cercul nostru tot lărgindu-l, Din adîncele ponoare Pîn' la culmile-n ninsoare Ca un fum. Ca de brazi frumoase visuri Pribegind pin largi abisuri Nu
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
Crește-un fum. c Tot mai sus, mai sus plutim noi, Cercuri albe tot lărgim noi, Din adâncile ponoare Pîn' la vârfuri cu ninsoare Ca un fum. Tot mai sus plutim, ca gândul, Cercul nostru tot lărgindu-l, Din adîncele ponoare Pîn' la culmile-n ninsoare Ca un fum. Ca de brazi frumoase visuri Pribegind pin largi abisuri Nu-l trezim din somn pe munte. Om mâhnit cu griji pe frunte, Dormi acum! Brazilor le suntem visuri, Pribegim pe largi abisuri
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
numai prerogativa împăratului. Românii cercară mai întîi să surprindă și să ia orașul întărit Pristav din Em, dar nu izbutiră, deci, considerând greutatea și primejdia unei împresurări mai îndelungate, hotărâră a ocoli orașul și a se coborî din-nălțimile și ponoarele Emului la șes. Se aruncară pe neașteptate asupra orașelor grecești (romeice) și a altor localități din poalele munților, prinseră mulți oameni și târâră cu sine o mulțime de vite și altele de ale traiului. Ieșind împăratul Isac contra lor în
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
pentru strâmtorile de munți și de greutatea de-a pătrunde prin vizuinile lor, dar iar fără nici o ispravă nu-i venea să se-ntoarcă. Deci, răzgîndindu-se, se folosi de-o negură deasă ce se lăsase într-una din zile, acoperind ponoarele munților și ascunzătorile alese de dușmani, atacă energic pe neprevăzătorii români, cari nu băgase de samă mișcările lui, dintr-o parte din care nici se așteptau, le băgă spaima-n oase și, c-un atac combinat, așa-i aruncă de
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
din trecutul greu al poporului nostru? Fiece palmă de pământ cultivat e câștigată prin dezrădăcinare de păduri seculare și apărată cu cel mai bun sânge al strămoșilor. Toată munca aceasta e o lungă și penibilă muncă de apropriațiune. Din câteva ponoare de munte ale Carpaților un popor mic la număr, în contra căruia se decretează cruciade ca în contra saracenilor, urât din cauza statorniciei sale în credința străbună, exclus din viața publică a Europei pentru că nu e catolic, smulge palmă cu palmă, ținut după
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
a fost recuperată dintr-un nivel atribuit unei industrii musteriene de tip Quina. Fosilele provin din depozite atribuite ”la Crétacé supérieur”. Poate tocmai din aceste motive, recentă descoperire a unei bivalve în nivelul musterian din peșteră Bordul Mare de la Ohaba Ponor (România) devine destul de interesantă. Studiul geologic și implicațiile de ordin arheologic ale acestei descoperiri vor fi finalizate într-un viitor apropiat. În schimb, descoperiri similare s-au făcut destul de frecvent în așezările atribuite paleoliticului superior de pretutindeni, atribuite lui Homo
BIVALVE FOSILE DIN SPECIA CONGERIA (MYTILOPSIS) SUBCARINATA SUBCARINATA DIN STRATUL EPIGRAVETIAN DE LA POIANA CIREŞULUI (PIATRA NEAMŢ) ŞI SEMNIFICAŢIA LOR SIMBOLICĂ. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Marin Cârciumaru, Iuliana Lazăr, Elena-Cristina-Niţu, Minodora Ţuţuianu-Cârciumaru () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_646]
-
cu circa 100000 de ani)3. În perioada interglaciară amintită, lumea a fost cucerită de primul homo autentic: „Omul de Neanderthal”, Homo sapiens fossilis 4. El a creat cultura musteriană (răspândită în tot spațiul euroatlantic, inclusiv la noi, la Ohaba Ponor, Baia de Fier și în Munții Gorjului). El învăța să făurească topoare de mână cu care vâna mamuți, rinoceri, reni, urși de peșteră și, foarte probabil, semeni. Viața în hoardă îl obligă la asimilarea unor „reguli de conviețuire” care, bineînțeles
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
zeul impetuos și trist,/ Ce port pecetea ca pe-un inel cu ametist/ Pe mâna lin depusă în arhetipul meu./ Oroles tenebrosul, leit haiduc de Pind/ Și Pirus taciturnul, întunecat suind/ Fruntariile Romei ... Priam-bătrânul soare;/ Ei sunt statornicia, albastrele-mi ponoare” (Meteorii). O arheologie blândă, cu aer de fast și demnitate istorică transpare în aceste versuri corecte, cu trimiteri la peisagistica pillatiană sau la stampele solemne ale lui V. Voiculescu. Respiră din ele un vitalism profund, de tip dionisiac, în care
MIHADAS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288111_a_289440]
-
și era în apus. Focul își sălta limbi de pară micuță, Erau flămânzi și tata să cânte s-a pus. Cântecul vorbea despre-un țigan călare Care umplea aerul din pământ până-n cer. Galopa după o rândunică pe muchi și ponoare, Detunând scântei sub copita de fier. Rândunica fugea și țiganul cu dreapta în nouri După ea, în neștire. Cică rândunica se chema fericire... (...) Viața lui se mistuia în kilometri de drum. Pierduți de șir, au rămas să-și înjghebe-o
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
suie împotrivă, ca să cerceteze acele sărituri strâmbe, în trei brânci. - Cu cefolos? Se vedeau subt el, în râpa afundă, câteva linii libere - dungi de omăt, printre bungeturi. Culi trase de la șoldul drept binoclul și cercetă cu el îndelung amândouă repezușurile ponorului și fundul. În fund, subt o poală de brădet tânăr, stăteau patru ciute cu urechile și capetele neclintite. Dincolo de ele, cerbul - cu razele coarnelor proiectate pe păretele alb al malului. Se aflau cam la o mie cinci sute de pași
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
văile se umpleau de o ceață lăptoasă. Cătră amiază așteptam o limpezire. Într-adevăr, soarele se arăta câtva timp, ca să ne amintească existența lui și să ne dea nădejde; dar îndată după aceea prindeau să șușuie brazii și auzeam în ponoare depărtate vuietul furtunii și al ploii. Am așteptat o săptămână să se așeze vremea. După aceea, visând altă epocă tihnită a acelei așezări, m-am coborât iarăși la câmpie. Am ieșit din ploaie și din furtună; am regăsit primăvara la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
pilula, talentul meu acolo unde era și diafragma, și truda mea, iar ele ajungeau la orgasm. Ușor. în brațele mele. Odată. Atunci. Acum mult timp. înainte. Liv. Bea de-aici, Virgil. Apă de izvor. Mănâncă de-aici, Virgil. Fructe din ponor. Odihnește-te, Virgil, taci, De odihnește-te. Dormi. Asta lecuiește. Vinovăție. Greșeala mea. Mea maxima. Scuze c-am vorbit. Scuze c-am mișcat. Scuze c-am trăit. Scuze. în genunchi. Iartă-mă. Liv. Milostiv. Rimează. Sau, și mai bine. Liv
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1986_a_3311]
-
pus o mână pe umăr. A rămas o vreme cu ochii mijiți spre zări. Îi simțeam tremurul brațului... După un timp, a început să recite, cu glas profund: A trecut întâi o boare Pe deasupra viilor, Și-a furat de prin ponoare Puful păpădiilor. Intrând în joc, l-am îngânat: Cu acorduri lungi de liră I-au răspuns fânețele, Toate florile șoptiră, Întorcându-și fețele. A privit la mine cu aceiași ochi calzi. --Să ne așezăm, fiule, și scoate cele cărți din
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]