948 matches
-
My stoimy stale, pewnie, jako mury grodu. Czarna ziemio, pochłoń tego, kto zdrajcą narodu! Rusă Bosniacă Hej Slaveni, jošte živi Riječ naših djedova Dok za nărod srce bije Njihovih sinova Živi, živi duh slavenski Živjet će vjekov'ma Zălud prijeti ponor pakla Zălud vatra groma Nek se sada i nad nama Burom sve raznese Stijena puca, dub se lama Zemlja nek se trese Mi stojimo postojano Kano klisurine Proklet bio izdajica Svoje domovine! Sârbă Croată Hej Slaveni, jošte živi Riječ naših
Hej Sloveni () [Corola-website/Science/317102_a_318431]
-
Zemlja nek se trese Mi stojimo postojano Kano klisurine Proklet bio izdajica Svoje domovine! Sârbă Croată Hej Slaveni, jošte živi Riječ naših djedova Dok za nărod srce bije Njihovih sinova Živi, živi duh slavenski Živjet će vjekov'ma 'Zălud prijeti ponor pakla 'Zălud vatra groma Nek se sada i nad nama Burom sve raznese Stijena puca, dub se lomi Zemlja nek se trese Mi stojimo postojano Kano klisurine Proklet bio izdajica Svoje domovine! Macedoneană Bulgară Ucraineană <poem> Hei, Slavi! Încă trăiește
Hej Sloveni () [Corola-website/Science/317102_a_318431]
-
Ponor (în maghiară: "Nagyponor") este o comună în județul Alba, Transilvania, România, formată din satele După Deal, Geogel, Măcărești, Ponor (reședința), Valea Bucurului și Vale în Jos. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Ponor se ridică la de locuitori, în
Comuna Ponor, Alba () [Corola-website/Science/310095_a_311424]
-
Ponor (în maghiară: "Nagyponor") este o comună în județul Alba, Transilvania, România, formată din satele După Deal, Geogel, Măcărești, Ponor (reședința), Valea Bucurului și Vale în Jos. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Ponor se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (96,3%). Pentru 3
Comuna Ponor, Alba () [Corola-website/Science/310095_a_311424]
-
Ponor (în maghiară: "Nagyponor") este o comună în județul Alba, Transilvania, România, formată din satele După Deal, Geogel, Măcărești, Ponor (reședința), Valea Bucurului și Vale în Jos. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Ponor se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (96,3%). Pentru 3,52% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor
Comuna Ponor, Alba () [Corola-website/Science/310095_a_311424]
-
prezentate în bibliografie la poziția (5) au descoperit obiecte din epoca bronzului și a fierului, urme ale așezărilor omenești din acea perioadă în peste 50 de sate din Țara Hațegului, fiind nominalizate satul Livadia și localitățile din apropiere Baru, Pui, Ponor și Râu Bărbat. Cercetările arheologice și istorice au găsit vestigii ale civilizației din epoca dacică, urme ale confruntărilor militare daco-romane și a stăpânirii romane în Dacia (5a). Istoricul Radu Popa în lucrările sale “Cetățile din Țara Hațegului (1972) și “Începuturile
Livadia, Hunedoara () [Corola-website/Science/300552_a_301881]
-
cetății Salașul de Sus. În lucrarea editată de un colectiv condus de Hristache R. (5b) se fac referiri la agricultura din perioada romană practicată în satele din zonă sau despre urme ale vilelor rustice găsite (la Râu Alb și Ohaba Ponor). De asemenea în lucrarea scrisă de I.Lazăr (5) sunt analizate formele de organizare ale populației daco-romane care s-au constituit după retragerea stăpânirii romane (274 d.Hr.), mai ales în secolele de la sfârșitul mileniului I și începutul mileniului II
Livadia, Hunedoara () [Corola-website/Science/300552_a_301881]
-
agrară și locuitorii din sat care au luat parte la primul război mondial au fost împroprietăriți cu un iugăr de pământ începând de la țigani și apoi chiar și la cei mai înstăriți. Pământul a fost luat de la magnații unguri din Ponor - ca Törok Arpad (fost proprietar în epoca maghiară)și de la Bezeredi Mihai și Tamași Margit, iar din hotarul comunei Pui de la magnatul Naloți Geza, iar din Râubărbat, de la magnatul ungur Hențoan, căpitan în Budapesta. Alte evenimente: În timpul primului război mondial
Livadia, Hunedoara () [Corola-website/Science/300552_a_301881]
-
știința mea sunt singurele existente. Tatăl meu Turcu Petru Ponoran a fost țăran, cu șase clase primare la școala maghiară (din timpul imperiului austro-ungar) și a trăit între anii 1895-1977. Porecla Ponoran se trăgea de la originea tatălui său din satul Ponor, o localitate situată la 2 km de Livadia. Tata a fost ceea ce se cheamă țăran înțelept, autodidact în ceea ce privește însușirea unor noțiuni și date administrative (administrație comunală, de primărie, de cadastru, despre date topografice ale satului și asupra proprietăților sătenilor). A
Livadia, Hunedoara () [Corola-website/Science/300552_a_301881]
-
din Mehedinți", Ed. MJM, Craiova, 2003; -"Repere etnologice mehedințene," Ed. MJM, Craiova, 2006; -"Tezaur folcloric „Izvorașul”. Balade și cântece din Mehedinți -"folclor literar, Editura Prier, Drobeta Turnu Severin, 2008; -"Nunta în Mehedinți," Ed. Fundației „Scrisul Românesc”, Craiova, 2010; -"Liliac de la Ponoare," în colaborare cu Pavel Ciobanu și Ilie Mărțuică, C.J.C.P. Mehedinți, Drobeta Turnu Severin, 2000; -"Momârlanii din Valea Jiului. - "Album etnografic (în colaborare cu Dumitru Gălățan- Jieț), Editura Autograf MJM, Craiova, 2008; -"Interferențe eco și etnoculturale transfrontaliere, România-Serbia - "Album didactic (în colaborare
Isidor Chicet () [Corola-website/Science/333238_a_334567]
-
De menționat că caracteristica principală a alunecărilor din hîrtoape ca în cazul dat este convergentă ele îndreptîndu-se din toate părțile spre axa principală a acestor forme de relief. În multe cazuri sectoarele cu alunecări de amploare sunt numite de către localnici “ponoare” mai ales în raioanele centrale ale Codrilor -Nisporeni, Călărași, Strășeni și Hîncesti. Termenul dat cît și expresia “s-a ponorît coasta” în localitățile numite sunt așa de răspîndite încît ar merita o circulație mai largă în literatura de specialitate. În urma
Raionul Nisporeni () [Corola-website/Science/297500_a_298829]
-
este o arie protejată de interes național situată pe raza Parcului natural Grădiștea Muncelului-Cioclovina. Situată pe valea pârâului Ponor, satul Ohaba-Ponor, la baza abruptului Fruntea Mare. Primii exploratori ai porțiunilor de la intrarea peșterii au fost T. Ionescu și F. Schadler în 1929. Ulterior, I. Gherman a străbatut aproximativ 700 m în interior cu ajutorul unei bărci, publicând descrierea traseului în
Peștera Șura Mare () [Corola-website/Science/313780_a_315109]
-
sifon, speologi de la cluburile "Focul Viu" București și "Cristal" Oradea ajung, în decembrie 1983, la uriașa cascadă finală. Deschiderea peșterii, monumentală, de aproape 40 m înălțime și 12 m lățime la bază, rivalizează cu intrările din mult mai cunoscutele Cetățile Ponorului sau Peștera Huda lui Papară. Peștera are o galeria activă, unică, de 3.143 m lungime, care este greu de parcurs întrucât zonele uscate alternează cu lacuri, cascade și baricade de bolovani imenși care fac înaintarea un calvar. Prima sală
Peștera Șura Mare () [Corola-website/Science/313780_a_315109]
-
gresiile de Strâmtură dau stabilitate terenului. Ele sunt relativ dure și se folosesc chiar ca materiale de construcție. Peste aceste structuri geologice s-au depus formațiuni aluvionare de terasă. Relieful comunei prezintă numeroase curiozități, între care și gresiile, marnele și ponoarele în formă de pâlnie săpate de apă în zonele calcaroase, acestea fiind o atracție deosebită pentru iubitorii naturii. În acest sens, interesantă este Valea Șoimului care este bogată în dolomit alb stratificat, calcare închise la culoare dispuse în plăci și
Comuna Negreni, Cluj () [Corola-website/Science/300343_a_301672]
-
strat de ocru roșu. Cultura musteriană este atestată în întregul teritoriu al României actuale. Au fost descoperite numeroase unelte din creme și din cuarțit în așezări din peșteri sau terase. De asemenea, erau utilizate și unelte din os. La Ohabă Ponor s-au descoperit urme osteologice fosile ale omului. S-au găsit complexe de locuire și adăposturi-paravan, în formă de arc, pentru protecția împotriva vânturilor, de 2 metri înălțime, ridicate din oase lungi și crengi, acoperite cu piei de animale și
Preistoria pe teritoriul României () [Corola-website/Science/314605_a_315934]
-
Alba (96%) și Cluj (4%). Aria naturală se întinde în extremitatea nordică a județului Alba (pe teritoriile administrative ale orașelor Aiud și Zlatna și pe cele ale comunelor Bucium, Cricău, Galda de Jos, Ighiu, Întregalde, Livezile, Meteș, Mirăslău, Mogoș, Ocoliș, Ponor, Poșaga, Râmeț, Rimetea, Sălciua și Stremț) și în cea sudică a județului Cluj, pe teritoriile comunelor Băișoara, Iara și Moldovenești. Situl este străbătut de drumul național DN75 care leagă municipiul Turda de orașul Câmpeni. Instituirea regimului de arie naturală protejată
Trascău () [Corola-website/Science/334750_a_336079]
-
Cheile Runcului, Cheile Pociovaliștei, Cheile Ampoiței, Cheile Găldiței și Turcului, Iezerul Ighiel, Laricetul de la Vidolm, Pârâul Bobii, Pădurea Sloboda, Poienile cu narcise de la Tecșești, Poiana cu narcise de la Negrileasa, Piatra Cetii, Peștera Huda lui Papară, Șesul Craiului - Scărița-Belioara și Vânătările Ponorului. Situl de importanță comunitară „Trascău” se află în administrarea "Grupului de Acțiune Locală Munții Metaliferi, Trascău, Muntele Mare" (GAL MMTMM). Unul din obiectivele acestei asociații este cel de reconstrucție ecologică și conservare a biodiversității ariilor naturale protejate din zonă. Munții
Trascău () [Corola-website/Science/334750_a_336079]
-
Siloșului, Râmețului, Runcului, Pociovaliștei, Găldiței, Turcului"), defilee ("Hășdatelor, Turenilor, Pietroasei, Răchitișului"), doline, lapiezuri, uvale, platouri ("Ciumerna, Piatra Cetii"), depresiuni ("Poiana Galdei, Poiana Aiudului, Trascău"); Fenomene endocarstice: peșteri ("Gaura lui Stroe, Liliecilor, Poiana Ascunsă, La Tău, Huda lui Papură, Scărița-Belioara, Vânătările Ponorului, Gaura Calului") și avene ("Avenul din Piatra Cetii, Avenul de sub Pietruța"). Aceste forme de relief sunt dezvoltate în cea mai mare parte pe masive calcaroase mezozoice în alternanță cu conglomerate și gresii, roci eruptive (ofiolite întâlnite în defileele "Răchitișului", "Pietroasei
Trascău () [Corola-website/Science/334750_a_336079]
-
sau Munții Trascăului); astfel: Bazinului hidrografic al râului Arieș (zona de îzvorâre munții Bihorului) cu afluenții: Hășdate, Poșaga, Ocoliș, Ocolișel, Borzești, Valea Iarăi, Valea Racilor, Vidolm, Pietroasa și râul Valea Morilor cu afluenții săi: "Valea Seacă", "Valea Poienii" și "Valea Ponorului"; Bazinul hidrografic al Ampoiului (ce-și adună apele atât din munții Metaliferi cât și din Trascău) cu afluenți: râurile Ampoița, Bucerdea, Trâmpoiele, râul Galați, Valea Mică, Vâltori, Valea Feneșului. Celelalte bazine hidrografice aparțin râurilor: Galda (cu afluenții: Găldița, Mlaca, Cricău
Trascău () [Corola-website/Science/334750_a_336079]
-
neidentificată în teren. Rezervația constitue un important obiectiv turistic, aici se mai poate vizita și ruinele cetății medievale a Trascăului, biserica mănăstirii din Măgina, satul Rimetea și muzeul său etnografic, rezervațiile naturale Cheile Plaiului de lângă satul Izvoarele, Cheile Siloșului, Vânătările Ponorului, Huda lui Papară, Peștera Poarta Zmeilor (Peștera de la Groși) și Piatra Secuiului (a cărei parte nordică mai e numită și Colții Trascăului). Înălțimile Colților Trascăului sunt propice pentru zborul cu parapanta. Ca zonă de decolare este recomandat platoul din extremitatea
Cheile Vălișoarei () [Corola-website/Science/309346_a_310675]
-
mai bun film pentru copii - Harry Potter 3 Cel mai îndrăgit serial Jetix - Spioanele Cea mai bună colecție de cărți pentru copii - Harry Potter Cea mai bună instituție cu activități în favoarea copiilor - Circul Globus București Cel mai popular sportiv - Cătălina Ponor Categoria specială a sponsorului - Votează cerealele tale preferate de la Nestle -Nesquik Cea mai îndrăgită vedetă din România - Teo Trandafir Cel mai bun cântăreț sau cântăreață - Andra Cea mai bună formație din România - Simplu Cel mai îndrăgit actor din România - Florin
Jetix Kids Awards () [Corola-website/Science/311965_a_313294]
-
Alte surse (Apud Lupuț) relatează despre o posibilă incendiere a satului, ca urmare a unei invazii tătare, 1717, ăn în care localitatea își avea vatra în "Vacenii." După acest eveniment, sătul a fost reconstruit, extinzându-se mai spre sud-est, pe la Ponoare până în "Dâmbu Uliții. "Aici s-a construit o biserică și probabil există un cimitir. Despre existența bisericuții în "Dâmbu Uliții " ne relatează Rus Ionuc a lui Irimie și Tuns Vasile a lui Ion a lui Dumitru. Actuala așezare cu noua
Peteritea, Maramureș () [Corola-website/Science/301584_a_302913]
-
au înălțat în anul 1925 un monument din piatră cioplita, pe care l-au amplasat în centrul satului la "Crucile Drumului, "cum numesc ei locul. Lucrarea a fost făcută de cioplitorii în piatră, Rus Ilieș și Nechita Gavril (”Gavriș din Ponoare”). Pe acest monument sunt gravate și numele celor 28 de eroi pe care i-a dat mică comunitate din Peteritea. Iată textul care se poate citi pe fata monumentului: ”"S-a ridicat în 1925 acest monument în amintirea eroilor din
Peteritea, Maramureș () [Corola-website/Science/301584_a_302913]
-
cu teleschi și una dotată cu telescaun ; vară, obiectivele turistice din localitate și din apropiere sunt: Ghețarul Vârtop, Peșteră Coiba Mare, Vârful Bihorul, Vârful Piatră Grăitoare, Vârful Tăul Mare, Cascadă Buciniș, Cascadă Vârciorog, Muzeul Patrahaitești, Groapă Ruginoasa, Ghețarul Scărișoara, Cetățile Ponorului, Izbucul Tăuz, Peșteră Poartă lui Ionele etc.
Arieșeni, Alba () [Corola-website/Science/300144_a_301473]
-
(n. 14 octombrie 1961, satul Ponor, comuna Pui, județul Hunedoara) este un fost fotbalist român de la echipa Corvinul Hunedoara, devenit antrenor de fotbal după încheierea carierei de jucător. A făcut parte din echipa națională de tineret a României, care s-a clasat pe locul 3 la
Romulus Gabor () [Corola-website/Science/307898_a_309227]