1,013 matches
-
dintre voi, trebuie fără întîrziere să își primească Episcopii dați de Dumnezeu, pentru a elimina eretica simonie și, în conformitate cu autoritatea canoanelor, Episcopii să fie desemnați de voi, urmînd procedura normală și apoi consacrați prin harul Spiritului." Cam pe vremea aceea, Pontiful Nicolae I, puternic apărător al canoanelor, nu s-a temut să vorbească cu mare demnitate în diferite ocazii, împotriva abuzului produs de interferența puterii laice în alegerea Episcopilor. Un exemplu poate fi întîlnit în scrisoarea către Episcopii din teritoriile lui
Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
-
locul Episcopului decedat. Nu este nici o îndoială că dispozițiile divine și judecata vor confirma ceea ce a fost îndeplinit într-o manieră atît de legiuită și reglementară de către Biserica lui Dumnezeu; aceste lucruri sînt stabilite de Conciliile Părinților și prin decretele Pontifilor Scaunului apostolic și sînt susținute încă de la început de Biserica lui Cristos." Ca dovadă a acestei doctrine vin cuvintele Sfîntului Ciprian, care într-o scrisoare adresată lui Antonian vorbește despre alegerea Sfîntului Corneliu și scrie astfel: "Episcopul se alege prin
Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
-
care acești oameni au ajuns la disperare atunci cînd au auzit faptul că Henric se împăcase cu Papa; atunci s-au folosit de cele mai cumplite mijloace pentru a-l face să recadă în prăpastie, rupînd din nou legăturile cu Pontiful și cu Biserica 221. 100. Mai este necesară vreo altă probă că drepturile imperiale nu erau obiectul acelor nefericite și lungi lupte? Să urmărim ce s-a întîmplat un secol mai tîrziu între Henric al V-lea și Pascal al
Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
-
secole, fiindcă acea înălțime a gîndului ridică preoția creștină pe culmi, deasupra tuturor încercărilor pămîntești și o învrednicește prin cuvîntul lui Dumnezeu. În același timp, acest citat din Pascal al II-lea poate demonstra cît de bine au cunoscut suveranii Pontifi adevărul, despre care am tot vorbit, că servitutea și corupția Clerului au izvorît din implicarea acestuia în treburile lumești. Pe scurt, Papa, printr-un act de mărinimie fără seamăn, propune ca să renunțe Clerul la feude și la toate onorurile seculare
Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
-
singura vină a Papilor în aceste lupte, care nu se iartă. Se umple atunci lumea de strigăte: insultă împotriva maiestății tronurilor! Ambițioasă uzurpare a drepturilor lor! Acesta este spiritul nedreptății și de adîncă minciună care a domnit în declarațiile împotriva Pontifilor romani; și se poate spune că a influențat secolul trecut; aceasta a fost cauza acelui zel aprig de susținere a demnității monarhilor în vremuri în care se face totul pentru ca ei să dispară de pe fața pămîntului!! Și nici monarhii nu
Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
-
rezultat din onorabila în-scăunare a lui Anselm, nu a putut să-l corupă pe Arhiepiscop sau să obțină de la el darurile pe care le dădeau Episcopii la învestitură. După încheierea disputei cu Anselm, o nouă misiune diplomatică a fost trimisă Pontifului, trei Episcopi care să vorbească în numele regelui și doi monahi, în cel al primatului. S-au întors fără a fi obținut nimic. În prezența Episcopilor și a nobililor trimiși de rege, au fost citite scrisorile Papei către Anselm, pline de
Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
-
forța brută de care dispunea Clerul corupt? Trebuia ca urmașii Sfîntului Petru să-și piardă curajul din cauza dificultăților cu care se confruntau sau să nu se mai îngrijească de însănătoșirea muribundei Biserici care le fusese încredințată? Ar fi putut suveranii Pontifi să dea dovadă de o asemenea lașitate? Nu trebuia mai degrabă ca aceștia, prin măreție de suflet și prin spirit de sacrificiu, să înceapă acea lucrare despre care credința în cuvîntul lui Cristos le spunea că în cele din urmă
Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
-
sociale. Totuși, considerațiile de acest fel sînt dincolo de capacitatea de înțelegere a unor minți meschine care îi judecă pe marii conducători ai națiunilor creștine chemați de Providență să întreprindă reformarea omenirii. 103. Îi întreb pe istoricii care sînt inamici ai Pontifilor, pe scriitori protestanți; îi întreb pe Hume și Robertson, iar aceștia n-au cum să nu recunoască faptul că "regenerarea societății omenești ajunsă la maximă degradare și a Bisericii coincide cu epoca Pontificatului lui Grigore al VII-lea"229. Era
Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
-
coincide cu epoca Pontificatului lui Grigore al VII-lea"229. Era de ajuns să privești obiectiv ca să îți poți da seama că această coincidență nu a fost întîmplătoare și că ea se explică prin acele fapte umane și sublime ale Pontifului, împotriva cărora s-au ridicat vocile istoricilor; efectele pe termen lung ale acțiunilor lui Grigore au fost benefice și pentru societatea civilă, și pentru Biserică, căci bunăstarea celei dintîi este în strînsă legătură cu cea din urmă; în fapt, nu
Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
-
să lase, în cele din urmă, ca moștenire succesorilor săi principiile evidente și precise pe care le-a elaborat, unicele în măsură să conducă guvernarea combătută de Biserică? Cum, dacă nu prin sfat divin, putea apărea acea lungă serie de Pontifi care i-au urmat lui Grigore, ca Victor al III-lea, Urban al II-lea, Pascal al II-lea, Gelasiu al II-lea, Callixt al II-lea, împărtășiți din spiritul puternic și drept al acelui mare părinte și învățător care
Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
-
s-a dorit mai puțin, ci doar o continuare a eforturilor, o perseverență aproape obstinată în virtutea acelorași principii, care să dureze mai mult decît viața unui om, o predicare neobosită și curajoasă, în adevăr înfăptuită de inima apostolică a multor Pontifi care au urmat și care dădeau impresia că același Pontif ar fi fost nemuritor în toți aceștia, după cum și pontificatul era unic, așa încît a putut sfărîma prejudecățile, a putut stăpîni patimile și a făcut să pătrundă pînă și în
Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
-
eforturilor, o perseverență aproape obstinată în virtutea acelorași principii, care să dureze mai mult decît viața unui om, o predicare neobosită și curajoasă, în adevăr înfăptuită de inima apostolică a multor Pontifi care au urmat și care dădeau impresia că același Pontif ar fi fost nemuritor în toți aceștia, după cum și pontificatul era unic, așa încît a putut sfărîma prejudecățile, a putut stăpîni patimile și a făcut să pătrundă pînă și în inima suveranilor forța lentă a rațiunii, aducîndu-i la Cristos, în
Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
-
rezervărilor, grațiile expectative și annatele au fost primite ca o mană din Cer de către Franța care le provocase, iar în 1438 au trecut la bine cunoscuta sancțiune pragmatică. Germania a imitat exemplul acesta mai ales după 1439; și apoi, suveranii Pontifi au cedat din ce în ce mai mult și au apărut discordiile cu concordatele lui Eugeniu al IV-lea și Nicolae al V-lea din anii 1446 și 1448238. Abuzul era de data aceasta de partea Bisericii; trebuie să mărturisim că suveranii Pontifi înșiși
Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
-
suveranii Pontifi au cedat din ce în ce mai mult și au apărut discordiile cu concordatele lui Eugeniu al IV-lea și Nicolae al V-lea din anii 1446 și 1448238. Abuzul era de data aceasta de partea Bisericii; trebuie să mărturisim că suveranii Pontifi înșiși au acceptat cu naivitate. Și astfel, afacerea rezervărilor s-a sfîrșit într-un fel care a cauzat Scaunului apostolic multă umilință, cînd mai înainte se înălțase glorios prin triumful repurtat prin afacerea învestiturilor. 106. Dar ceea ce este mai deplorabil
Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
-
nou puterii laice o mare parte a acelei prețioase libertăți a alegerilor și secole întregi de lupte și adînci neînțelegeri dinte Biserică și lume au fost date de o parte ca lipsite de interes. 108. Dacă puterea de fapt a Pontifilor romani a atins, după cum spuneam, culmea, după încheierea afacerii învestiturilor, nici nu se gîndea pe atunci la pierderea puterii principilor temporari. Nobilimea, cu ocazia acelor discordii, se ridicase împotriva lor și, pe ici pe colo, se eliberase de tot, formînd
Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
-
fost continuată cu perseverență, pînă ce Francisc I și Carol al V-lea au încheiat întemeierea acelei mari opere care dădea suveranității din Europa o nouă formă și o nouă natură. Cu acești din urmă suverani au trebuit să trateze Pontifii din secolul al XVI-lea; iar rezultatul unor astfel de tratative a fost în așa fel încît s-a găsit necesar să abandoneze în mîna lor încă o dată o parte a libertății alegerilor, deci a numirii în scaunele episcopale, Sfîntului
Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
-
găsit necesar să abandoneze în mîna lor încă o dată o parte a libertății alegerilor, deci a numirii în scaunele episcopale, Sfîntului Scaun fiindu-i rezervată numai confirmarea. Acest tip de disciplină, ce altceva este decît împărțirea rezervărilor între suverani și Pontifi? Și această disciplină este cea care conduce și care va adînci neîncetat una dintre cele mai cumplite și jalnice plăgi ale crucificatei Mirese a lui Cristos. 109. Și nu toată lumea observă acest lucru: se pare că, nefiind cedată puterii temporare
Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
-
este cea care conduce și care va adînci neîncetat una dintre cele mai cumplite și jalnice plăgi ale crucificatei Mirese a lui Cristos. 109. Și nu toată lumea observă acest lucru: se pare că, nefiind cedată puterii temporare decît numirea, iar Pontifului rămînîndu-i rezervată confirmarea, acest lucru nu va prejudicia prea mult libertatea ecleziastică. Dar acest mod de raționare care este în favoarea prezentei discipline, în timpuri mai bune nu ar însemna oare decît o acoperire a rănii și nu vindecarea ei o
Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
-
o persoană anume ori numea de-a dreptul o persoană după bunul său plac? Și dacă acea simplă manifestare a dorinței suverane era o încercare de uzurpare a alegerilor canonice, unde mai erau alegerile libere, cînd principele numea Episcopii? Iar Pontifii nu puteau face altceva decît să nu acorde confirmarea? Și puteau Pontifii să refuze în toate cazurile confirmarea? Nu; ci numai în cazul în care cel numit comisese un delict foarte grav; și nu întotdeauna acest delict era cunoscut de
Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
-
său plac? Și dacă acea simplă manifestare a dorinței suverane era o încercare de uzurpare a alegerilor canonice, unde mai erau alegerile libere, cînd principele numea Episcopii? Iar Pontifii nu puteau face altceva decît să nu acorde confirmarea? Și puteau Pontifii să refuze în toate cazurile confirmarea? Nu; ci numai în cazul în care cel numit comisese un delict foarte grav; și nu întotdeauna acest delict era cunoscut de Capul Bisericii; și încă nu era de ajuns, delictul trebuia dovedit cu
Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
-
în care cel numit comisese un delict foarte grav; și nu întotdeauna acest delict era cunoscut de Capul Bisericii; și încă nu era de ajuns, delictul trebuia dovedit cu suficiente probe. Și nici asta nu este încă totul, trebuia ca Pontiful, odată ce refuza confirmarea, să nu se teamă că irită prea mult monarhul, să nu se teamă că dă naștere unui rău mai mare în Biserică; și aceasta depindea de temperamentul principilor, de religia lor și chiar și mai mult de
Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
-
religia lor și chiar și mai mult de slujitorii care îi sfătuiau, depindea de întreg complexul împrejurărilor și relațiilor diplomatice în care se afla Sfîntul Scaun. Și cît de ușor îi era unui principe să inculce această temere în sufletul Pontifului? Mai ales în vremuri de lipsă de credință, cînd inimile erau reci, iar ostilitatea, universală împotriva Scaunului apostolic? Unde se găsește în vremurile noastre adevărata libertate, și nu doar una de formă, în alegerea Episcopilor? Ce ar fi spus despre
Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
-
era modul de gîndire al secolului următor, în care Biserica s-a scuturat de jugul împovărător și în care preasfinții și preaputernicii Papi au făcut ca libertatea ecleziastică să strălucească precum soarele. Să vedem ce ar fi spus acei mari Pontifi despre starea noastră, în care nu se mai organizează, în mare parte a națiunilor catolice, alte alegeri episcopale decît cele pe care le fac suveranii; și dacă acestea sînt mizerabile sau fericite. Este de ajuns să luăm în considerare două
Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
-
teritoriului roman, eforturile, prădăluirea, nefericirea celor buni și lipsiți de apărare ce cădeau pradă armatelor barbare dezlănțuite care nu erau conduse, ci incitate de mînia unui împărat ce jurase strîmb, ce se putea obține în cele din urmă de la mărinimosul Pontif? Un privilegiu de învestire a Episcopilor, veniturile episcopale, toiagul și inelul; cu condiția ca acești Episcopi să fie mai întîi aleși după canoane, liber, fără simonie, fără "violență"244 și fără alte condiții care să restrîngă și mai mult privilegiul
Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
-
mai întîi aleși după canoane, liber, fără simonie, fără "violență"244 și fără alte condiții care să restrîngă și mai mult privilegiul. Iar lui Henric i s-a părut o mare reușită faptul că a putut să înșface de la oprimatul Pontif un privilegiu de așa natură. Și, totuși, privilegiul nu conferea împăratului nici puterea de a interveni în alegeri și nici în numire, ci numai aceea de a-și acorda consimțămîntul, de a pune alesul în postul episcopal. Ce s-a
Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]