353 matches
-
cu umilință ca prin mijlocirea și meritele sale să putem ajunge în compania sa. Să ne îngăduie aceasta Cel care este binecuvântat în vecii vecilor. Amin. Dată la Perugia, la 19 iulie 1228, în cel de-al doilea an al pontificatului nostru. 9. Bula «Quo elongati» a lui Grigore al IX-lea Grigore episcop, slujitorul slujitorilor lui Dumnezeu, preaiubiților fii, ministrului general, miniștrilor provinciali și custozilor, și altor frați ai Ordinului Fraților Minori, [transmitem] sănătate și binecuvântare apostolică. 1. Cu cât
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
făcând însă mereu mănăstirile mai sus numitelor surori închise, nu-i este îngăduit nimănui să intre în ele, în afară de cazul unei permisiuni speciale din partea Scaunului Apostolic. Dată la Anagni, la 28 septembrie 1230, în cel de-al patrulea an al pontificatului nostru. 10. Bula «Ordinem Vestrum» a lui Inocențiu al IV-lea Preaiubiților fii, generalului, provincialilor, custozilor și altor frați ai Ordinului Fraților Minori, sănătate și binecuvântare apostolică. Deoarece urmărim Ordinul vostru cu binecunoscuta afecțiune, și de aceea îi dorim din
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
vreunul se va gândi să o facă, să știe că își va atrage mânia lui Dumnezeu cel atotputernic și a fericiților săi apostoli Petru și Paul. Dată la Lyon, la 14 noiembrie [1245], în cel de-al treilea an al pontificatului nostru. 11. Bula «Etsi animarum» a lui Inocențiu al IV-lea Tuturor preaiubiților fii religioși, de orice profesiune sau din oricare ordin, la care va ajunge această scrisoare. 1. Chiar dacă, urmărind mântuirea sufletelor, călăuziți fiind de dragoste și o prealabilă
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
prin intermediul cenzurii ecleziastice, la respectarea tuturor normelor prescrise, fără posibilitate de apel și fără a se putea prevala împotriva lor de niciun indult sau privilegiu apostolic. Dată la Napoli, la 22 noiembrie [1254], în cel de-al doisprezecelea an al pontificatului nostru. 12. Bula «Nec insolitum» a lui Alexandru al IV-lea Alexandru, slujitorul slujitorilor lui Dumnezeu, tuturor venerabililor frați arhiepiscopi și episcopi, preaiubiților fii abați, priori, decani, arhidiaconi, arhipreoți și altor prelați ai bisericilor și tuturor persoanelor ecleziastice, atât diecezane
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
s-a stabilit prin intermediul acelor scrisori sau din cauza poruncilor, a preceptelor sau a sentinței, conținute în ele, din moment ce de-acum înainte nu mai au niciun efect sau putere juridică. Dată la Napoli, la 22 decembrie 1254, în primul an al pontificatului nostru.
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
Imperiului Roman în Occident Către 496 Victoria lui Clovis asupra alamanilor la Tolbiac Botezul lui Clovis 506 Victoria lui Clovis asupra vizigoților la Vouillé 533-563 Recucerirea Occidentului de către Justinian Către 537 Modelul Sf. Bendict 590 Sf. Colomban în Galia 590-604 Pontificatul lui Grigore cel Mare 594 Moartea lui Grigore din Tours 610 Începutul învățăturii lui Mahomed 622 Hegira 632 Moartea lui Mahomed 634 Începutul cuceririi arabe 653 Stabilirea textului Coranului 711 Cucerirea Spaniei de către arabi 714 Carol Martel, primar al Palatului
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
I asupra ungurilor la Lechfeld 962 Otton I, împărat 989 Primul conciliu de pace la Charroux 1027 Armistițiul lui Dumnezeu 1054 Ruptura dintre Roma și Constantinopol 1066 Cucerirea Angliei de către ducele Normandiei Vilhelm Cuceritorul 1070 Mișcarea comunală din Mans 1073-1085 Pontificatul lui Grigore al VII-lea 1095 Conciliul din Clermont: proclamarea primei cruciade de către papa Urbain al II-lea 1098 Întemeierea orașului Cîteaux 1099-1100 Prima cruciadă. Cucerirea Ierusalimului Către 1100 Cîntecul lui Roland 1100 Înființarea regatului latin din Ierusalim Începutul literaturii
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
împărat 1163 Începerea construcției catedralei Notre-Dame de Paris 1174 Privilegii pentru tîrgurile din Champagne 1180 Moara de vînt 1182 Chrétien de Troyes: Perceval 1187 Cucerirea Ierusalimului de către Saladin 1189-1192 Cruciada a III-a 1189-1199 Richard Inimă-de-Leu, rege al Angliei 1198-1216 Pontificatul lui Inocențiu al III-lea Sfîrșitul sec. XII Busola în Europa 1204 Cruciada a IV-a. Cucerirea Constantinopolului 1204 Cucerirea Normandiei de către Filip August 1204 Constituirea Imperiului latin din Constantinopol 1209-1213 Cruciada contra albigenzilor 1212-1250 Frederic al II-lea, împărat
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
de Anjou, fratele lui Ludovic cel Sfînt, rege al Siciliei 1270 Cruciada a VIII-a. Moartea lui Ludovic cel Sfînt în Tunis 1275-1280 Romanul Trandafirului de Jean de Meung 1291 Mamelucii cuceresc Saint-Jean-d'Acre Sfîrșitul statelor latine din Orient 1294-1303 Pontificatul lui Bonifaciu al VIII-lea 1297 Canonizarea Sfîntului Ludovic 1302 Prima adunare a stărilor Înfrîngerea de la Courtrai în fața flamanzilor 1303 Atentatul de la Anagni 1307 Arestarea templierilor 1309-1377 Papalitatea de la Avignon 1309 Viața Sfîntului Ludovic de Joinville 1312-1314 Dante: Divina Comedie
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
compoziții create între secolele XVI și XVII, însă acestea sunt numite, pe drept cuvânt, pseudogregoriene, deoarece resimt prezența tonalismului iar desfășurarea melodică este departe de etosul caracteristic perioadei de aur a compoziției gregoriene. 3.1 Opera lui Grigore I Sub pontificatul acestuia (590-604), cântul liturgic roman a luat o formă tipică, s-a definit și conturat tot mai bine, de atunci numele său devenind o referință ideală pentru întreaga producție ulterioară. În secolul trecut s-a discutat mult despre opera lui
Repere istorice în muzica sacră şi documente magisteriale by Cristian Dumea () [Corola-publishinghouse/Science/101006_a_102298]
-
formă tipică, s-a definit și conturat tot mai bine, de atunci numele său devenind o referință ideală pentru întreaga producție ulterioară. În secolul trecut s-a discutat mult despre opera lui Grigore I. Ceea ce putem spune este că, în timpul pontificatului său, datorită voinței și sub direcțiunea sa, muzicieni capabili din punct de vedere tehnic au reorganizat cântul liturgic al bisericii din Roma, cântul roman vechi. Această muncă a constat îndeosebi în codificarea și compilarea melodiilor existente, dar și în modificarea
Repere istorice în muzica sacră şi documente magisteriale by Cristian Dumea () [Corola-publishinghouse/Science/101006_a_102298]
-
decât să facă și mai stranie persistența Bisericii Catolice într-o practică neconformă, după cât se pare, cuvântului Evangheliilor. Abia odată cu al XXI-lea conciliu ecumenic de la Vatican (Conciliul II Vatican), întrunit de papa Ioan al XXIII-lea și continuat în timpul pontificatului lui Paul al VI-lea (conciliul s-a ținut între 1962-1965), Biserica Romană a reintrodus accesul tuturor la potir, fără a preciza de altminteri limitele. Potirul s-a transformat și el de-a lungul timpului. Timp de aproape un mileniu
Civilizatia vinului by Jean-François Gautier [Corola-publishinghouse/Science/915_a_2423]
-
Giuseppe Chiaudano și modelul ziarului catolic / 52 I.1.3. Instituții și acțiuni de unificare a presei catolice / 57 I.2. Istoricul doctrinei Bisericii Catolice și a viziunii sale asupra mijloacelor de comunicare / 60 I.2.1. Intervențiile Magisteriului până la pontificatul Papei Pius X / 62 I.2.2. Syllabus și Conciliul Vatican I / 66 I.2.3. Intervențiile Magisteriului în prima jumătate a secolului al XX-lea / 68 I.3. Presa în Spania, Italia și Franța / 74 I.3.1. Spania
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
ajuns la finalul evoluției intervențiilor în domeniul presei. Mai departe urmărim evoluția cronologică a intervențiilor Magisterului în domeniul comunicării și exemplificăm prin raportarea la documentele Bisericii adoptate de papalitate în decursul timpului. Prima secvență a acestui subcapitol Intervențiile Magisteriului până la pontificatul Papei Pius X reprezintă o întoarcere în timp, încă de la primele intervenții pontificale referitoare la difuzarea cărților și a tipăriturilor, până la Papa Pius al X lea. Un rol aparte în această evoluție istorică îl consacrăm documentului adoptat în urma Conciliului Vatican
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
tot mai numeroase și cu referire directă la aspecte nu doar teologice, ci și etice și sociale 51. Papa Pius XI a dezvoltat un alt concept: cel al regalității lui Cristos, care a stat la baza evoluției Bisericii în perioada pontificatului său. Teza regalității lui Cristos a cunoscut o conceptualizare sub aspect teologico-juridic, exprimată în enciclica Quas primas 52. Ideea de bază a conceptului era aceea că adevăratul rege trebuia considerat Cristos (nu doar în sens metaforic, ci și în sens
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
și răspândirea cărților cu teme religioase și morale. Dezvoltarea substanțială a mijloacelor media în secolele al XIX-lea și al XX-lea a determinat Magisteriul Pontifical să le acorde o mai mare atenție 104. I.2.1. Intervențiile Magisteriului până la pontificatul Papei Pius X Documentele menționate anterior au fost fundamentale pentru Magisteriul Bisericii, de aceea considerăm necesară abordarea lor în contextul istoric, unde capătă substanțialitate. Înaintea Conciliului de la Trento, odată cu inventarea tiparului, Papii în special Papa Leon X (1513-1521) și Papa
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
se îndrepta comunicarea; ei au avut numeroase intervenții în acest domeniu 105. Papa Clement XIII (1758-1769) a explicat în enciclica Christianae Reipublicae salus 106 că era necesară combaterea cărților potrivnice credinței și moralei, deoarece "clătinau fundamentul civilizației creștine"107. În timpul pontificatului Papei Grigore XVI (1831-1846), presa avea influență asupra societății. Sf. Părinte a apărat drepturile Bisericii în contextul în care comunicarea liberă a ideilor era permisă mai multor organisme și partide, însă nu și instituției pe care o reprezenta. În scrisoarea
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
pamfletare și de cărți decât de publicații în sens strict, pentru că le considera asemănătoare cărților; în consecință, s-a adresat ziariștilor, intelectualilor și scriitorilor, în egală măsură. El privea libertatea presei ca fiind echivalentă libertății de publicare a cărților 110. Pontificatul Papei Pius IX (1846-1878) a fost marcat de neajunsurile secularizării și de pierderea Statelor Papale odată cu unificarea Italiei. Vaticanul a monitorizat difuziunea cărților dăunătoare spiritului. În enciclica Nostis et nobiscum 111 Papa a caracterizat mijloacele de comunicare ca fiind propagatoare
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
Pius XI, prin enciclica Rerum omnium (26.I.1923)232, l-a desemnat pe Sfântul Francisc de Sales patron al jurnaliștilor, încurajându-i pe aceștia să apere doctrina creștină. Asociația "Azione Cattolica Italiana" (ACI) a jucat un rol important în pontificatele Papilor Pius XI și Pius XII; ea a sprijinit și a furnizat conducători pentru PPI, deși teoretic se autodefinea ca fiind "apolitică". Potrivit lui Casella, caracterul "nereligios" al PPI a fost motiv de neînțelegeri între acesta și ACI, deoarece concepeau diferit
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
Timp de mai multe decenii, primatul papal a fost înțeles ca jurisdicție, iar infailibilitatea ca afirmare necondiționată a autorității (P. Granfield, "Nascita e declino della societa perfecta", în Concilium, 18, 1982, pp. 955-964, Șerban Turcuș, op. cit., p. 30). 51 În pontificatul papei Pius X, natura monarhică a Bisericii și caracteristica ei de societate inegală formată din două categorii de personae (păstorii și turma), au rămas principiile esențiale ale ecleziologiei, iar măsurile luate de Papă în această perioadă (1903-1914) au fost împotriva
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
Luigi Salvatorelli, La politica della Santa Sede dopo la guerra, Milano, 1937, p. 41. 55 "I diritti di Dio nella societa e la festa liturgica di Cristo Re", în La Civilta Cattolica, 1926, pp. 127-133. 56 Sintetizând, constatăm că până la pontificatul papei Pius XII, autoritatea papală a mizat pe integralismul ecleziastic și pe concepția puterii corelate oficiului papal ca suveranitate. Totuși, Conciliul Vatican I nu a reușit să definească o doctrină clară a Bisericii, referitor la rolul mass-mediei în Biserică și
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
Ibidem, p. 40). 59 Grupul tradiționalist și cel modernist s-au "confruntat" la sfârșitul secolului al XIX-lea și începutul secolului al XX-lea pentru impunerea Suveranului Pontif. Acesta a adoptat și a aplicat viziunea și linia sa de gândire. Pontificatele Papei Pius al IX-lea (1846-1878) și Papei Pius al X-lea (1903-1914) au întreprins o campanie de condamnare a ideilor moderniste prin enciclicile date și prin numirea în poziții foarte importante în ierarhiea pontificală a unor oameni care si-
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
în 1869, care a declarat dogma infailibilității papale. Papa Pius IX a definit și conceptul Neprihănitei Zămisliri a Feciorei Maria, care înseamnă că Maria a fost concepută în afara păcatului primordial. A fost beatificat (declarat fericit). Din punct de vedere politic, pontificatul a coincis cu mișcări revoluționare în Italia și în toată Europa. Inițial Papa Pius IX a fost un liberal, eliberând deținuții politici închiși de predecesorii săi și a propus Romei un cadru constituțional de guvernare. A devenit conservator după unele
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
de curtezane. Una dintre curtezanele celebre din Roma, și cea mai frumoasă, a fost Imperia, născută în Ferrara. Ea a trăit în perioada agitată a dominației familiei Borgia, a și fost încarcerată la ordinul lui Cesare Borgia, și în perioada pontificatului papei Iuliu al II-lea (1503-1513). Seducătoarea curtezană a atras și a menținut interesul papei Alexandru al VI-lea Borgia, bărbaților bogați, influenți și culți prin frumusețe, eleganță, distincție și mod sofisticat de viață. Ambasadorii diferitelor țări o vizitau. Cultivată
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
fie considerat cel dintâi dintre senatori, să câștige mulți bani În mod cinstit, să lase mulți fii, să fie cel mai faimos din tot statul”. Toate aceste lucruri, spunea fiul, Îi izbutiseră lui, și nimănui altcuiva de la Întemeierea Romei 1. Pontificatul tatălui nu apare printre cele mai bune zece lucruri. Averea, virtutea și desăvârșirea pot fi atinse fără religie, rămânând În cadrul tradiției sociale sau al formării filozofice (Lucilius, 1326-1338). Aceste indicații despre situarea religiei În contextul civilizației romane și oscilația funcțiilor
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]