388 matches
-
jderi, veverițe, șoareci de pădure, pajure, vulturi pleșuvi, ciufi de pădure, huhureze, ulii, ciocănitori pestrițe, pițigoi, cinteze, codobaturi, gaițe, coțofene, cuci, dumbrăvenci, porumbei și sitari. Stepa are o faună alcătuită mai ales din rozătoare, dintre care cel mai reprezentativ este popândăul. Mai apar: hârciogul, șoarecii de câmp și cățeii-pământului. Animalele mai mari sunt: lupul, vulpea, viezurele, dihorul de stepă, dihorul pătat. Dintre păsări se întâlnesc: ciocârlia de câmp, ciocârlia mare, prepelița, graurul, dumbrăveanca, cioara, stăncuța ș.a.m.d. Dintre reptile apar
Geografia Republicii Moldova () [Corola-website/Science/298793_a_300122]
-
găndacei și păianjeni Și următorul atac britanic de trei zile mai târziu a fost un succes voltametria cu stripping anodic depune întâi metalele pe electrodul de aur prin aplicarea unui potențial vulpea mănâncă probabil cele mai multe mici mamifere șoareci de câmp popândăi castori lemingi veverițe iepuri etc cei mai mulți membri ai acestui infraordin locuiesc la tropice și subtropice îndeosebi în pădurile umede a refăcut clădirile și sub pretextul inființării unui muzeu al tipografiei încet încet așezământul a fost repopulat la modele diesel antena
colectie de fraze din wikipedia in limba romana [Corola-website/Science/92305_a_92800]
-
Păsările răpitoare își au și ele reprezentanții lor: șorecarul mare ("Buteo rufinus"), acvila sudică ("Aquila rapax orientalis"), șorecarul încălțat ("Buteo lagopus") și eretele alb ("Circous macrourus"). Așa cum este firesc, mamiferele caracteristice stepei rămân rozătoarele. Cele mai răspândite și vătămătoare sunt popândăul ("Citellus citellus") și hârciogul ("Cricetus cricetus"), a căror arie de răspândire coincide cu arealul agriculturii intensive. Alte rozătoare de stepă sunt grivanul ("Mesosocricetus newtoni"), șoarecele de câmp ("Microtus arvalis"), orbetele sau cățelul pământului ("Spalex leucodon"), în sudul țării și "Spalax
Stepă () [Corola-website/Science/303177_a_304506]
-
alcătuită din: stejar, frasin, carpen, arțar, etc. Pe malul Oltului întâlnim pădurile de luncă și zăvoaiele. Varietatea reliefului și a vegetației a determinat existența unui însemnat număr de animale și pasari ca: mistrețul, căprioara, vulpea, iepurele, hârciogul, șoarecele de câmp, popândăul, dihorul, viezurele etc. Pe lângă animale, o mare varietate de păsări încântă văzul și auzul călătorului, printre care amintim: privighetoarea, ciocârlia, vrabia, sticletele, turturica, ciocănitoarea, coțofana, fazanul, etc. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Sprâncenata se ridică la de locuitori
Comuna Sprâncenata, Olt () [Corola-website/Science/302019_a_303348]
-
de 500-700 mm. Vegetația se caracterizează printr-o multitudine de specii stepice, combinate cu păduri, specifice etajului de silvostepă, iar din punct de vedere faunistic peisajul se întregește cu speciile specifice acestui etaj vegetativ, adică: rozătoare (șoarecele de câmp, hârciogul, popândăul etc.), păsări (vrabia, guguștiucul, fazanul, potârnichea), specii de pești etc. Tipurile de sol întâlnite sunt, mai ales, cele din categoriile molisolurilor și argiluvisolurilor, adică cernoziomurile și solurile argiloiluviale ( existente în luncile apelor curgătoare). Numărul locuitorilor localității se află undeva în jurul
Comuna Ștefan cel Mare, Argeș () [Corola-website/Science/302056_a_303385]
-
cuprinde specii puține: iepurele de câmp, lupul, căprioara și mistrețul. În pădurea Brebu au fost crescuți fazani; dropia nu s-a mai văzut de ani de zile, în schimb prepelițele și potârnichiile populează lanurile. Rozătoarele, cum ar fi dihori, șobolani, popândăi, șoareci de camp sunt destul de numeroase. Dintre păsări, cele mai răspândite sunt cele care provoacă pagube semănăturilor: ciori, grauri, vrăbii, turturele. Cele mai îndrăgite sunt rândunelele care se întorc la cuiburile lor, în apropierea Paștelui. Conform recensământului efectuat în 2011
Florica, Buzău () [Corola-website/Science/310272_a_311601]
-
de pădure ( Asio otus) etc. Dintre mamifere putem aminti căprioara ( Capreolus capreolus), mistrețul (Sus scrofa), vulpea ( Canis vulpes), iepurele de câmp ( Lepus europaeus), dihorul (Mustela putorius) - în păduri. Pe terenurile arabile și pășuni sunt caracteristice o serie de rozătoare ca: popândăul (Citellus citellus), hârciogul ( Cricetus cricetus), șoarecele de câmp ( Microtus arvalis), ariciul, șoarecele comun ( Buteo buteo) schimbat iarna de șorecarul încălțat ( Buteo Lagopus). Dintre amfibieni putem aminti broasca râioasă brună ( Bufo bufo) și broasca râioasă verde ( Bufo viridis). Conform recensământului efectuat
Comuna Beltiug, Satu Mare () [Corola-website/Science/310724_a_312053]
-
graminee, clopoței, garofițe, iar printre pietrele dezgolite cresc arbuști de măceș, drăcilă, păducel, corn, porumbar. Acolo unde stratul de roci este mai mare apare coada șoarecelui. Din animalele sălbatice se întîlnesc: dihorele de stepă, dihorele de pădure, vulpea, iepurele sălbatic, popîndăul comun, popîndăul pătat, veverița, șoarecele gulerat, șoarecele de cîmp și șoarecele de pădure.
Climăuții de Jos, Șoldănești () [Corola-website/Science/305213_a_306542]
-
garofițe, iar printre pietrele dezgolite cresc arbuști de măceș, drăcilă, păducel, corn, porumbar. Acolo unde stratul de roci este mai mare apare coada șoarecelui. Din animalele sălbatice se întîlnesc: dihorele de stepă, dihorele de pădure, vulpea, iepurele sălbatic, popîndăul comun, popîndăul pătat, veverița, șoarecele gulerat, șoarecele de cîmp și șoarecele de pădure.
Climăuții de Jos, Șoldănești () [Corola-website/Science/305213_a_306542]
-
ex.) în arelele: Făgărașu Nou Daieni, Babadag-Sarichioi și Beștepe-Sarinasuf. Areale largi de răspândire are nevăstuica și dihorul comun.Foarte rar se întâlnește dihorul galben. Dintre rozătoare, întâlnim: chițcanul comun, șoarecele de câmp, șoarecele gulerat, șoarecele de pădure, șobolanul de câmp, popândăul, șoarecele de mișuna, iar la Malcoci a fost identificat șoarecele săritor de stepa, orbetele mic, hamsterul dobrogean, cârtita. Păsări un numar forate mare de specii: ghionoaiele, ciocănitoarele, ciuful de pădure, pițigoii, silviile, cinteza, florintele, sticletele, câneparul, sturzul cântător, uliul păsărar
Munții Măcin () [Corola-website/Science/306314_a_307643]
-
aureus"), cerb ("Cervus elaphus"), căprior ("Capreolus capreolus"), vulpe ("Vulpes vulpes"), râs ("Lynx lynx"), pisică sălbatică ("Felis silvestris"), jderul de piatră ("Martes foina"), jderul de copac ("Martes martes"), hamster românesc ("Mesocricetus newtoni"), dihor pătat ("Vormela peregusna"), dihor de stepă ("Mustela eversmannii"), popândău european ("Spermophilus citellus"), iepure de câmp ("Lepus europaeus"), chițcan de gradină ("Crocidura suaveolens"), liliac mare cu potcoavă ("Rhinolophus ferrumequinum"); Prezența ecosistemelor terestre (păduri, tufărișuri, pajiști, stâncării) și a celor acvatice (lacuri și bălți aflate în apropierea lanțului muntos) asigură condiții
Parcul Național Munții Măcinului () [Corola-website/Science/313456_a_314785]
-
cu stuf, papură, rogoz și adesea cu pâlcuri de sălcii, plopi și arini. În Delta Dunării predomină vegetația de mlaștină. Fauna României este în special repartizată în funcție de vegetație. Astfel, pentru etajul stepei și silvostepei sunt specifice următoarele specii: iepurele, hârciogul, popândăul, fazanul, dropia, prepelița, crapul, carasul, știuca, șalăul, somnul; pentru etajul pădurilor de foioase (stejar și fag): mistrețul, lupul, vulpea, mreana, ciocănitoarea, cinteza; pentru etajul pădurilor de conifere: păstrăvul, lostrița, râsul, cerbul, iar specifice faunei alpine sunt caprele negre și vulturii
România () [Corola-website/Science/296520_a_297849]
-
distinge unele specii de animale ca: "căprioara, mistrețul, vulpea, bursucul, veveriță, jderul" sau pisica sălbatică și specii de păsări ca "coțofana, pupăza, privighetoarea, mierla." În zonele de stepă se găsesc și următoarele specii de rozătoare: "șoarecele de câmp, hârciogul, iepurele, popândăul", de păsări: "ciocârlia, prepelița, potârnichea, și mai rar, dropia" și alte animale precum "bursucul "și" vulpea". Lacurile și bălțile sunt populate mai ales de "gâște, rațe sălbatice "și" lebede". În mediul acvatic și anume în râurile și lacurile din țară
Republica Moldova () [Corola-website/Science/296551_a_297880]
-
variată, cu numeroase specii endemice, ca elanul sau vulpea roșie.Pădurea de foioase se caracterizează prin specii de animale precum cerbul, căprioara, mistrețul, ciocănitoarea, gaița, cucul, cocoșul de pădure. Specifică prin elemente faunistice, este stepa, tipică pentru mulțimea rozătoarelor ca popândăul, hârciogul, iepurele și răpitoare ca lupul, vulpea sau viezurele. Dintre păsări poti fi menționate: dropia, ciocârlia, prepelița, cocorul. În stepele caspice foarte aride sunt întâlnite antilopa saiga. Fauna alpină proprice munților înalți, cuprinde relicte glaciare, antilopa de munte europeană, capra
Europa () [Corola-website/Science/296626_a_297955]
-
Eurasiei până la bazinul mediteranean. Numeroase specii sunt considerate monumente ale naturii, fiind ocrotite de lege (floarea de colț, bulbucii de munte, papucul doamnei, etc). Fauna cinegetica este bogată (cocosul de munte, acvila țipătoare, corbul, cerbul, ursul, mistrețul, râsul la munte, popândăul la șes). În lacurile și râurile Vrancei găsim păstrăvul, molanul, boișteanul, miholtul etc., cele 20 de fonduri de pescuit în apele de munte însumând aproximativ 250 km. Există în Vrancea 16 rezervații naturale cu o suprafață de 2862 ha din
Județul Vrancea () [Corola-website/Science/296670_a_297999]
-
fluviul Dunărea. Alte râuri sunt: Argeș, Dâmbovița, Neajlov, Câlnău, Cocioc, Sabar, Pasărea, Parapanca. Lacuri: Comana Aici se găsesc viețuitoarele specifice zonei de stepă și silvostepă precum orbetele, prepelița, ciocârlia, potârnichea, turturica, șopârla, gușterul, greieri, lăcuste, iepuri, dihorul, șoarecele de câmp, popândăul, dropia, vulpea, rațe, gâște, berze, lișițe, cocostârci, vidra, nurca, știuca, plătica, somn, caras, crap, biban, caracuda, roșioara. Se află pe locul doi în clasamentul celor mai lungi râuri din Europa. Dunărea izvorăște din Munții Pădurea Neagră din Germania și se
Județul Giurgiu () [Corola-website/Science/296659_a_297988]
-
speciilor rare pentru flora României amintim următoarele: Rumex Kerneri, Euphorbia vegetalis, Sedum caespitosum, Trifolium angulatum, Trifolium angustifolium, Lidernia procumbens, Succisella inflexa, Cirisum branchycephalum, Sparganium minimum, Hysciamus albus. Fauna se încadrează și ea în specificul silvostepei și se caracterizează prin prezența popândăului, prepeliței, fazanului de câmpie, șopârlei cenușii, sturzului etc. În păduri trăiesc mistrețul și cerbul. Fauna subacvatică din apele Mureșului cuprinde crapul, mreana, somnul etc. Conform recensământului efectuat în 2011, populația municipiului Arad se ridică la de locuitori, în scădere față de
Arad () [Corola-website/Science/296931_a_298260]
-
maturi trifoi, măzăriche, tufisuri de porumbari, vișini de stepă, migdal pitic, răsură etc. Silvostepa este formată din stejarul pufos, stejarul brumariu, stejarul pedunculat, ulm, păr, păducel, măceș, lemn câinesc, porumbar, smiger, soc, mur. Fauna este reprezentată prin șoarece de câmp, popândău, iepure, prepeliță, potârniche, graur, ciocârlie, dumbrăveancă, cioară de semănătură, porumbel, prigorie, vrabie, guguștiuc, lăcustă, cosași, greieri. Solurile predominante în zona localității Pogoanele sunt cernoziomurile, acestea fiind cele mai fertile soluri din România. Cele mai răspândite sunt cernoziomurile levigate, urmate spre
Pogoanele () [Corola-website/Science/297097_a_298426]
-
la „Orizont", „Tribuna", „Steaua", „Astra", „Vatra", „Familia" și „România literară". La 22 mai 1950 poetul este arestat de către securitatea comunistă, pe motive politice, fiind încarcerat timp de aproape trei ani în „lagărul morții“ de la Capul Midia. Acolo va scrie „Balada popândăului“, pusă pe muzică de către compozitorul Dizmacec pe care îl cântă deținuții. Alături de el se aflau încarcerați prințul Sturza, generalul Leonard Mociulschi, Corneliu Coposu etc. După eliberarea din lagăr i se interzice pentru multă vreme publicarea și rămâne în domiciliu forțat
Vasile Copilu-Cheatră () [Corola-website/Science/321568_a_322897]
-
mare (80-100 cm, de mărimea unui curcan), cu corpul cafeniu, coada albă, ciocul galben puternic, lung, drept, încovoiat spre vârf și picioare galbene, la fel ca și degetele; unghii negre, mult curbate. Se hrănește cu pești, broaște, șerpi, rațe, iepuri, popândăi, hoituri. Cuibărește în arbori din vecinătatea apelor. ul este corpolent și cu o talie mare, are o silueta masivă caracterizată prin o anvergură mare și o coadă scurtă cuneiformă. Codalbul are o talie mare, 70-90 cm lungime (între curcă și
Codalb () [Corola-website/Science/329006_a_330335]
-
animale, un necrofag ocazional (se hrănește cu hoituri) și pirat, având o gamă largă de pradă în funcție de locație și de sezon. Hrana include pești, broaște, șerpi, păsări (rațe, lișițe etc.), ouăle și puii din cuib; mai puțin frecvent, mamifere (iepuri, popândăi etc); în multe regiuni peștele este probabil cea mai importantă hrană. Hoiturile pot fi deosebit de importante în hrană pe timpul iernii, sau chiar pe tot parcursul anului în anumite regiuni, cum ar fi Scoția, unde lagomorfele sunt, de asemenea, o hrană
Codalb () [Corola-website/Science/329006_a_330335]
-
iasomie ("Jasminus fruticans"), colilie ("Stipa ucrainica") sau armirai sălbatic ("Carduus hamulosus"). Fauna rezervației este una caracteristică zonei de stepă și este reprezentată de mai multe specii (unele endematice) de mamifere, păsări, insecte, reptile și broaște. Mamifere: dihor pătat ("Vormela peregusna"), popândău ("Spermophilus citellus"), șoarece săritor de stepă ("Sicista subtilis"), hamster românesc ("Mesocricetus newtoni"). Păsări și insecte: șorecarul comun ("Buteo buteo"), fluture (din speciile "Lycaena dispar", "Colyas myrmidone"), greier ("Paracaloptenus caloptenoides") Reptile și broaște: șarpele rău ("Coluber caspius"), balaur mare ("Elaphe sauromates
Fântânița - Murfatlar () [Corola-website/Science/326481_a_327810]
-
mai 1992 (privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică). Aria naturală adăpostește un habitat natural de interes comunitar de tip: "Pajiști și mlaștini sărăturate panonice și ponto-sarmatice". Specii faunistice protejate semnalate în arealul rezervației naturale: popândăul european ("Spermophilus citellus"), țestoasa de baltă ("Emys orbicularis"), ivorașul cu burta galbenă ("Bombina variegata"), șopârla de pădure ("Lacerta praticola") și "Elaphe sauromates", o reptilă cunoscută sub denumirea populară de balaur mare. La nivelul ierburilor sunt întâlnite mai multe specii vegetale
Vulcanii Noroioși de la Pâclele Mari () [Corola-website/Science/324277_a_325606]
-
garbiță ("Limodorum abortivum"), buhai ("Listera ovata"), nufăr galben ("Nuphar lutea"), untul-vacii ("Orchis morio"), poroinic ("Orchis tridentata"), peștișoară ("Salvinia natans"), viorele ("Scilla autumnalis") sau ghimpe ("Ruscus aculeatus"). Printre speciile faunistice enumerate în acceași anexă a "Directivei Europene" se află două mamifere: popândăul ("Spermophilus citellus") și liliacul comun ("Myotis myotis"); o reptilă și doi amfibieni: țestoasa de baltă ("Emys orbicularis"), buhaiul de baltă cu burtă roșie ("Bombina bombina") și tritonul cu creastă danubian ("Triturus dobrogicus"); și cinci specii de pești: țigănuș ("Umbra krameri
Parcul Natural Comana () [Corola-website/Science/324326_a_325655]
-
variate, având bioceneza cu rol mare în procesele de pedogeneză. Pe sol și în sol trăiesc animale nevertebrate (viermi, insecte, larve, cochilii), animale vertebrate, rozătoare în special: șoarecele de pământ (Microtus agrestis), șoarecele de câmp (Microtus arvalis), cârtița (Talpa europea), popândăul (Otellus citellus), iepurele de câmp (Lepus europaeus). Animalele cel mai des întâlnite sunt: hârciogul (Cricetus cricetus), vulpea (Vulpes vulpes), lupul (canus lupus). Dintre cele mai întâlnite păsări amintim: grangurul (Oridus oridus), coțofana (Picapica), potârnichia (Cortunix), barza (Ciconium ciconium), pupăza (Upupa
Poiana Mare, Dolj () [Corola-website/Science/325209_a_326538]