KorAP: Find »[drukola/base=populațiune & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...13 14 15 ...23 >

564 matches

Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919

de galbeni, ceea ce ar fi în moneta de azi 8 1/2 milioane de franci, sumă fabuloasă pentru timpul fanarioților; oștirea era de 100000 până la 150000 de oameni. Paul din Aleppo, martor ocular, spune că țara e foarte des populată, populațiune imensă. De la două milioane populația scade sub fanarioți la 175 000 suflete. După opinia "Romînului" boierii sunt de vină și la căderea lui Constantin Brâncoveanu, și anume boierii cei reacționari. Până și copiii știu cauza căderii Domniei române, numai modernul Erodot

Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
veniturilor statului înseamnă însă totdeuna diminuarea veniturilor fiecării economii private. Nu din prisosul producțiunii, ci, la clasele de jos, de-a dreptul din primele necesități, din plata muncii zilnice se percepe darea; mărimea contribuțiilor statului e echivalentă cu mărimea mizeriei populațiunii. De aci se explică de ce rasa română descrește continuu ca număr și degenerează ca constituție fizică. În adevăr de la 1859 - 63 populația sporea cu 31, 6 la sută de la 1864 - 68 " " " 15, 3 " " de la 1869 - 73 " " " 15, 8 " " de la 1874

Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
venit acolo pentru deschiderea de facultăți femeiești. Numai noi, acum în anul 1881, să avem timpul liber pentru a legifera în această materie! Toate celelalte le avem: școalele de meserii pentru fete sunt excelente, viața familiară este din ce în ce mai solidă, numărul populațiunii este în spor; universitatea femeiască ne mai lipsește! Dar ce să ne ocupăm de asemenea construcțiuni cam juvenile! Societatea română, în totalitatea ei are prea multă prudență pentru a se risca în aventuri legislative de felul celor propuse, și impresiunea

Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
privit împroprietărirea lor, înmulțirea cârciumelor și lipsa de credit și de capital. Locuitorii produc foarte puțin, ogoarele lor sunt rău cultivate și mulți dintre dânșii au înstrăinat pământurile ce li s-au dat de - abia acum 15 ani. Fizicește vorbind, populațiunile de la țară au fost și sunt bântuite de boale contagioase. Anghina difterică a distrus o mare parte a generațiunii viitoare. Moralicește vorbind, ele nu au făcut nici un progres în cultură; mulți din ei nu au idee de morală; unii muncesc

Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
moral, nu sunt nici bune, nici rele, cari sunt moralmente indiferente. Dreptul nu mai e cunoscut, nu mai poate fi cunoscut de toată lumea. Raporturile juridice sunt astăzi atât de multiple, atât de deosebite de simplitatea de odinioară a tranzacțiunilor între populațiuni primitive încît cel ce aplică principiile lui trebuie să fie un om învățat, trebuie să se fi ros prin scoli înalte, să fi învățat mai multă carte decât onor. Costinescu bunăoară. Negustorie de principii se poate fără carte, căci nu

Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
fără a o spera. Tonul ce-l țin foile guvernamentale, credința oarbă căreia vor să-i dea naștere, că țara merge foarte bine în toate, ne face din contra a crede că nicicând nepăsarea pentru binele comun și pentru soarta populațiunilor producătoare a acestei țări nu a fost mai mare. Nu invidiem pe nimenea pentru succesele lui diplomatice și politice, buni bucuroși le acordăm oamenilor de la putere închipuirea mare ce și-or fi făcând despre ei înșii în asemenea zile. Crează

Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
de opinii și opoziția ar trebui să stabilească în comun atât ceea ce trebuie să apere din cele existente în contra încercărilor de inovațiune republicană cât și punctele unei reorganizări în adevăr naționale, care să aibă în vedere mai cu seamă interesele populațiunilor autohtone ale țării. [17 mai 1881] ["CÎND REPRODUSESEM... "] Când reprodusesem din "Journal d'Orient" șirurile privitoare la d. D. Brătianu, ziceam că poate să fi cuprinzând o lămurire mai mult asupra adevăratelor cauze de retragere a cabinetului Ioan Brătianu. Acest

Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
producțiunii peste consumațiune. Se va zice că am făcut mari progrese. Să presupunem aceasta fără a o admite. Aceste progrese sunt lipsite de orice merit, căci au costat mult mai mult decât a produs, ba costă însăși viața fizică a populațiunilor. Simulacre, forme goale ale culturei străine fără nici un fel de fond, beșici de săpun cari, plesnind, nimeni n-ar simți lipsa lor decât bugetofagii, iată progresul făcut! Nici instrumentele de muncă agricolă nu s-au îmbunătățit, nici meseriile vechi nu

Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
astă dată fabula nu se adresează numai la conservatori, ci la întreaga opozițiune. Pe lângă această acuzație înfiorătoare sunt floricele ceea ce mai adaogă în urmă numai la adresa partidului conservator, când, răstălmăcind un articol în care se esprimă preocupări patriotice pentru descreșterea populațiunii românești, scoate dintr-însul că noi am fi zicînd: "Jos dar Constituția de la 1866, jos Unirea chiar, trăiască Regulamentul dinainte de 1859, trăiască dezunirea Principatelor! " Această ineptă acuzație adresată partidului conservator, încă o dată, nu e nimic pe lângă acuzația infamă adresată opozițiunii

Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
jidanii, prezentând aproape ultimele convulsiuni ale unui corp care moare. Puținele colțuri de selfgovernment care a putut a se alege în mod liber strigă prin țifre și din gură că starea lucrurilor e nesuferită. Astfel în studiul statistic asupra mișcării populațiunii din orașul și județul Iași pe deceniul 1870 - 1879, de N. A. Alexandrini, secretarul consiliului județean, citim următoarele: În acești zece ani orașul Iași prezintă datele de mai la vale: s-au născut români 10 329; izra [aeliți ] 17 446 au

Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
să existe între România, țară c-un trecut istoric aproape neîntrerupt, și Bulgaria, care răsare acum după cinci sute de ani din adâncă servitute, există totuși o sumă de asemănări cari 'și au cauzele lor firești și lesne de înțeles. Populațiunea din orașele Țării Românești are trei origini deosebite: e sau de peste Olt, sau de dincolo de Carpați sau, în mare parte, de dincolo de Dunăre. Elementele de dincolo de Dunăre, atrase de prin timpul în care, în România, creștinii întregului Orient european găseau

Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
chiar atunci când directorul însuși, d. Flăcoianu, călătorește spre a face cercetări asupra dezastrelor, trenul ucide oameni și derailează. Astfel trebuie să meargă lucrurile în toate țările în cari activitatea publică a statului, toate serviciile ce acesta are a le aduce populațiunii se subordonează intereselor unei societăți anonime și lacome de esploatație, în loc de a se încredința la oameni competenți, cunoscători de exigențele tecnice ale lucrării cu care se însărcinează. Roșii îndeplinesc prin aceasta două scopuri egal de meschine. Pe de o parte

Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
risipi interpretările discordante sau premeditate ce s-au dat de cătră presă relațiunilor guvernului rus în afacerile dinlăuntru ale Bulgariei. [2 iulie 1881] ["CE GENII MATEMATICE... Ce genii matematice mai sunt și la "Romînul"! Față cu fenomenul constant al decreșterii populațiunii române, în toată țara și în Moldova îndeosebi, foaia guvernamentală ne arată triumfând că, sub guvernul liberal, media mortalității în Iași e mai mică și că populația a pierdut cu 236 de români mai puțin în acești din urmă cinci

Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
câștigat jucând cu banii vistieriei chiar. A-și da orbește votul guvernului pentru a se folosi bănește de secretele oficiale, de punga statului chiar, e în cel mai mare grad malonest, dar toți o fac fără jenă. Și masa? Masa populațiunilor din oraș invidiază încă pe fericiții care prin mijloace maloneste ajung, fără cheltuiala de spirit sau muncă, la avere și vază. Dar de la cine câștigă ei? Căci acest trai a unei generații de feneanți trebuie neapărat să se traducă într-

Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
trebuințele lui în muncă foarte rău plătită. Am cunoscut patrioți (în treacăt fie zis, cei mai cruzi și mai lacomi proprietari sau arendași sunt pururea din partidul roșu, tocmai pentru că sunt parveniți și n-au nici o legătură cu pământul și populațiunile), am cunoscut zicem patrioți cari luau ierbărit pentru găini de la țărani, ierbărit calculat în bani și tradus în muncă. Am cunoscut liberali cari pentru pășunea unei oi cereau fruptul de la patru oi. Economicește absurd, dar aceste pretenții absurde se traduceau

Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
fellah din Egipet. Totul e străin acolo afară de mizerie. Numai ea e națională, e egipteană. De aceea o repetăm: "Moldova (și Țara Românească peste 25 ani) e 'n pericol de a deveni prada celei întîi puteri străine care ar garanta populațiunii măcar viața fizică în contra lipitorilor cari o sug și o degradează". "Romînul", ca toți aceia cari luptă cu fraza și firma patriotică contra convingerii noastre patriotice, ne zice să n-avem teamă. Asta nu se va întîmpla. Nu e vorba

Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
de teama noastră; e vorba de realitate și de adevăr. Nici un popor pe lume nu e obligat a fi pururea jertfa oamenilor ei proprii, jertfa Caradalelor pe cari au avut nenorocirea de a-i asimila. De acolo se esplică de ce populațiunile Asiei, cu tot trecutul lor și cu toată mândria națională, au salutat un liberator în Alexandru al Macedoniei; de acolo se esplică de ce Napoleon I a fost la început salutat ca un liberator în multe state ale Germaniei. Popoare condamnate

Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
1881] ["D. MINISTRU PREZIDENT... "] D. ministru prezident al Ungariei, Coloman Tisza, după ce-a căzut în acele colegei electorale pe umerii cărora s-a ridicat la putere, a aflat în urmă un refugiu în ținuturili săcuiești din Transilvania, unde o populațiune puțin cultă și foarte săracă, deci lesne de influențat, îl alege cu oarecare entuziasm. Deci într-un orășel secuiesc, Sîn-giorgiu, marele om de stat și-a espus vederile sale politice privitoare atât la cele dinlăuntru ale Ungariei cât și la

Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
inclină pururea sau a confunda interesul statului cu cel personal al său sau a pretexta o frază ca interes al statului, pentru ca, îndărătul ei, să-și facă treburile. Singura rațiune de stat posibilă este de-a pune în armonie interesele populațiunilor, de-a nu lăsa ca o parte a lor să esploateze sau să apese în mod nerațional pe celelalte părți, într-un stat poliglot rațiunea de stat ar însemna a pune în armonie interesele deosibitelor naționalități. Cum știu a le

Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
colegilor noștri de la "Războiul"-Weiss. în privirile celorlalte ziare aserțiunea noastră rămâne exactă. [25 iulie 1881] ["SPRE RĂSĂRIT, NU SPRE APUS!... Spre răsărit nu spre apus! e titlul unui articol al ziarului "Berliner Boersen-courier " în care propune ca valurile superfluenței populațiunii germane, cari acum se îndreaptă spre America, să emigreze pe viitor în România. Îl reproducem întreg: După ce în articolul nostru din urmă am enumerat motivele cari fac ca concentrarea emigrațiunii germane spre America să fie o pagubă atât pentru Europa

Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
ar fi căutat de lucru în numita țară străină și ar fi aflat câștig, al doilea, mănținere unor relații naționale mai vii cu țara mumă. Elementul german, după toate predispozițiile lui, nu e tocmai înclinat de-a se amalgamiza cu populațiunile din orientul Europei, ci a arătat pîn' acum din contra tendența de a-și păstra caracterul național. O dovadă pentru aceasta sunt sașii din Transilvania cari pîn-în ziua de azi au păstrat în decurs de secole ființa lor germană și

Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
mutare a punctului de gravitație când asupra elementelor instinctiv naționale, când asupra celor instinctiv străine, dar victoria, precum vedem, e momentan a acestor din urmă. Dar care-i semnul prin care se disting acești oameni neasimilați, de proveniență transdanubiană, de populațiunea de rasă? Cerem a se constata aceasta în toate punctele. Noi zicem prin sterilitate fizică și intelectuală. Sunt intelectuali și fizic sterpi, sunt catâri în toată privința. Sau nu produc copii defel sau produc stârpituri menite la o degenerare gradată

Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
desigur Adunarea care la Pesta decide soarta atâtor milioane de oameni. La acestea să gândească oficioșii unguri, nu la hartele etnografice, ba nici măcar la interesele austriace pe Dunăre. Ungurii nici negoț au, nici corăbii pe Dunăre, nici nimic; cestiunile ating populațiunile industriale și comerciale ale Austriei, cari nu sunt maghiare. [31 iulie 1881] ["GOANA ÎN CONTRA OVREILOR... Goana în contra ovreilor este iarăși la ordinea zilei în Rusia. Ba mișcarea antisemitică devine epidemică, întinzîndu-se și înspre Prusia. Este adevărat că mai ales poporul

Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
rezultate pe cari le dă căsătoria între moșnegi și femei tinere: copii închirciți, mărginiți, predispuși spre morbiditate. {EminescuOpXII 273} Daca vom alătura regula aceasta la fenomenele câte ni se prezintă, daca vom considera emigrațiunea anuală pentru cauze de sănătate a populațiunilor orășenești din România și morbiditatea cunoscută a acestor elemente, vom vedea că, în cea mai mare parte cel puțin, încrucișarea de rasă a fost nefericită. Mortalitatea din orașe ne-ar dovedi în fine că această rasă hibridă este menită a

Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
în care toată puterea guvernului central se exercită asupra a o mână de oameni, parte atârnați de buget, parte intimidați, când amenințați, când lingușiți, ne aduce aminte procedările analoge din alte țări, în cari parlamentarismul formează asemenea pretextul pentru exploatarea populațiunii. În Ungaria bunăoară mamelucii guvernului se aleg în comitatele cele mai nemulțumite, locuite de naționalități, deși guvernul e cel mai aprig adversar al naționalităților; în capitala Moldovei se aleg candidați guvernamentali, deși Iașii, amenințați în caracterul lor național prin invazia

Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]