909 matches
-
și solvitului. Dizolvarea polimerilor este precedată de îmbibare. Îmbibarea (sau umflarea) reprezintă pătrunderea moleculelor solventului în polimer și este însoțită de creșterea masei și volumului acestuia. Fenomenul de umflare trebuie diferențiat de absorbția de lichide și vapori în corpurile solide poroase, care constă în umplerea golurilor sau porilor acestora fără modificare de volum: îmbibarea implică schimbarea volumului polimerului și totodată schimbarea structurii acestuia. Stratul superficial îmbibat al polimerilor în stare sticloasă este compus din patru substraturi cu concentrații de polimer și
Chimie fizică : principii şi experimente by Maria Vasilescu, Adrian Florin Şpac, Daniela Zavastin, Simona Gherman () [Corola-publishinghouse/Science/729_a_1303]
-
și vaporilor (pe interfața S/G) sau a substanțelor din soluție (interfața S/L) datorită interacțiunilor moleculare ce apar ca urmare a forțelor superficiale necompensate. Această adsorbție depinde atât de caracteristicile adsorbantului (natura și caracterul suprafeței sale, tipul de suprafață - poroasă sau neporoasă, etc), cât și de natura și mărimea moleculelor substanței adsorbite (adsorbantului), la temperatură și presiune date. Referindu-ne la adsorbția unei substanțe dizolvate într-un lichid pur, deci la adsorbția din soluție (pe adsorbanți solizi), coeficientul de adsorbție
Chimie fizică : principii şi experimente by Maria Vasilescu, Adrian Florin Şpac, Daniela Zavastin, Simona Gherman () [Corola-publishinghouse/Science/729_a_1303]
-
factor de calitate, redând natura și intensitatea fenomenului. Partea experimentală Se va studia adsorbția acidului acetic pe cărbune, având ca obiectiv: * trasarea izotermei de adsorbție; * determinarea constantelor a și n din ecuația lui Freundlich. Drept adsorbant se folosește un cărbune poros, cu conținut mic de impurități, activat la temperatura de 900°C. Dintr-o soluție de acid acetic 1 N, se prepară cinci soluții (la balon cotat de 100 mL), prin amestecarea volumelor indicate în tabelul 38: Experimentul este constituit din
Chimie fizică : principii şi experimente by Maria Vasilescu, Adrian Florin Şpac, Daniela Zavastin, Simona Gherman () [Corola-publishinghouse/Science/729_a_1303]
-
în timp sau de sfârșit ca punctul suprem la care poate ajunge o activitate (culme, perfecțiune). Acestea sunt cele patru linii semantice ale radicalului *perpe care le reținem pentru analiza noastră. Este și limita aici (peras), și parcursul între limite (poros), resimțit ca depășire a unui obstacol și ca pășire dincolo (peran), și este, în sfârșit, experimentarea (peira) limitei, „încercarea“ ei, care îmbrățișează toate celelalte momente și le trimite pe toate la idee. Să numim sistemul de relații care se nasc
Despre limitã by Gabriel Liiceanu () [Corola-publishinghouse/Science/583_a_1233]
-
ia forma lui „dincolo“ și care în felul acesta creează strădania atingerii. În felul acesta, atingerea limitei (peras), care acum se confundă cu „dincolo“ (peran), devine în cel mai înalt grad o „încercare“ (peira), un experimentum plin de pericula, iar poros, mișcarea către limita vizată și totodată drumul ca substrat material al acestei mișcări, devine strategia depășirii obstacolului care desparte de limită și o transformă în „dincolo“, în obiect al încercării, al limitei de atins. Trebuie să reținem că în scenariul
Despre limitã by Gabriel Liiceanu () [Corola-publishinghouse/Science/583_a_1233]
-
și alilice, așa cum se vede din Schema 1 Comportamentul specific al polimerizării radicalice reticulante a monomerilor polinesaturați ș17,18ț precum și structurile rețelelor care se formează în urma separării, în cazul când se utilizează un mediu porogen, a evidențiat faptul că proprietățile poroase ale polimerilor reticulați depind de tipul momomerilor, de cantitatea și calitatea porogenului [19, 20 ] Prin tehnica polimerizării în suspensie, se prepară polimeri reticulați sub formă de perle, utilizați ca precursori în sinteza schimbătorilor de ioni ș21-23ț precum și ca materiale de
(Co)polimerizarea radicalică reticulantă a monomerilor vinilici polifuncţionali. In: (Co)polimeri reticulaţi obţinuti prin polimerizare în suspensie by Cristina Doina Vlad, Silvia Vasiliu () [Corola-publishinghouse/Science/743_a_1453]
-
a polimerizării reticulante radicalice a monomerilor alilici ș41ț precum și referiri la proprietățile microstructurale ale rețelelor sintetizate (branșări, reticulări, gelifieri) [42, 43]. În scopul obținerii de adsorbanți pentru un număr mare de aplicații și răspunzând dorinței de diversificare a structurilor reticulate poroase sub formă de perle, în cele ce urmează se va face referire la sinteza si caracterizarea de particule pe bază de poli(dialilmaleat) (poli(DAM)). Astfel, a fost investigat efectul monomerului trifuncțional, dialilmaleatul asupra proprietăților structurale ale polimerului obținut prin
(Co)polimerizarea radicalică reticulantă a monomerilor vinilici polifuncţionali. In: (Co)polimeri reticulaţi obţinuti prin polimerizare în suspensie by Cristina Doina Vlad, Silvia Vasiliu () [Corola-publishinghouse/Science/743_a_1453]
-
o comparație între spectrul polimerului preparat în prezența și în absența agentului porogen (Figura 4a, respectiv 4b) , arată că nu există deosebiri structurale între produșii reticulați obținuți. Sintezele efectuate în prezența mediilor porogene duc la obținerea de polimeri cu structură poroasă care variază în funcție de concentrația monomerului și calitatea mediului porogen. În scopul studierii influenței diluției monomerului funcțional, s-au preparat două serii de polimeri sub formă de perle, utilizând drept medii porogene diferite cantități de ciclohexanol și acetatul de nbutil. Din
(Co)polimerizarea radicalică reticulantă a monomerilor vinilici polifuncţionali. In: (Co)polimeri reticulaţi obţinuti prin polimerizare în suspensie by Cristina Doina Vlad, Silvia Vasiliu () [Corola-publishinghouse/Science/743_a_1453]
-
nbutil. Din Figura 5 se observă că densitatea aparentă a poli(DAM) depinde de cantitatea de porogen utilizat în sinteză, fiind semnalate importante diferențe între valorile densităților aparente ale probelor obținute în prezența celor doi porogeni ( Cy și nBA) . Structura poroasă se schimbă în funcție de calitatea termodinamică a porogenului, parametrul de solubilitate, δ, fiind definitoriu. Amestecul inițial de reacție este caracterizat printr-o valoare a parametrului de solubilitate, δam care se modifică pe parcursul avansării reacției de polimerizare, prin schimbarea raportului monomer/porogen
(Co)polimerizarea radicalică reticulantă a monomerilor vinilici polifuncţionali. In: (Co)polimeri reticulaţi obţinuti prin polimerizare în suspensie by Cristina Doina Vlad, Silvia Vasiliu () [Corola-publishinghouse/Science/743_a_1453]
-
procesul polimerizării reticulante, conduce la structuri mai dense (cu densitate de reticulare mai mare) decât atunci când se utilizează acetatul de nbutil. Concluzii Prin polimerizarea în suspensie a dialilmaleatului, în prezență de ciclohexanol sau acetat de n-butil, se obțin perle poroase , cu un randament bun cu dimensiuni cuprinse între 0,315 și 1 mm. Structura poroasă a perlelor a fost pusă în evidență prin metode specifice de caracterizare. Rolul cantității și calității termodinamice a mediilor porogene utilizate este esențial pentru crearea
(Co)polimerizarea radicalică reticulantă a monomerilor vinilici polifuncţionali. In: (Co)polimeri reticulaţi obţinuti prin polimerizare în suspensie by Cristina Doina Vlad, Silvia Vasiliu () [Corola-publishinghouse/Science/743_a_1453]
-
atunci când se utilizează acetatul de nbutil. Concluzii Prin polimerizarea în suspensie a dialilmaleatului, în prezență de ciclohexanol sau acetat de n-butil, se obțin perle poroase , cu un randament bun cu dimensiuni cuprinse între 0,315 și 1 mm. Structura poroasă a perlelor a fost pusă în evidență prin metode specifice de caracterizare. Rolul cantității și calității termodinamice a mediilor porogene utilizate este esențial pentru crearea porozității. În funcție de parametrul de solubilitate al mediului porogen, structurile obținute se diferențiază prin modul de
(Co)polimerizarea radicalică reticulantă a monomerilor vinilici polifuncţionali. In: (Co)polimeri reticulaţi obţinuti prin polimerizare în suspensie by Cristina Doina Vlad, Silvia Vasiliu () [Corola-publishinghouse/Science/743_a_1453]
-
caracterizării de suporturi macromoleculare reticulate pe bază de copolimeri piridinici sau acrilici (11-20). Metoda folosită pentru sinteza particulelor sferice polimerice este reacția de polimerizare în suspensie care prezintă o serie de avantaje: costuri mici ale separării, posibilitatea obținerii unor materiale poroase și obținerea unei structuri interne prestabilite. Există două tipuri de reacții de polimerizare în suspensie și anume, (i) a fazei organice în faza apoasă (21-23) și (ii) a fazei apoase în faza organică (în literatura de specialitate aceasta metodă este
Suporturi polimerice reticulate viniltoluen: divinilbenzen Suporturi polimerice reticulate viniltoluen: divinilbenze. In: (Co)polimeri reticulaţi obţinuti prin polimerizare în suspensie by Violeta Neagu () [Corola-publishinghouse/Science/743_a_1452]
-
rețeaua polimerică conferă o morfologie specifică structurii copolimerilor, morfologie care determină destinația/domeniul de folosire a produselor respective, s-a acceptat pentru definirea porozității utilizarea nomenclaturii consacrate sorbenților și catalizatorilor (34). Conform acestei nomenclaturi, există trei tipuri de structuri morfologice poroase: structuri morfologice cu porozitate de tip gel sau de umflare care se evidențiază numai în starea umflată a copolimerilor, iar raza medie a porilor este mai mică dec=t 50 Å; structuri morfologice microporoase formate de așa numiții pori tranziționali
Suporturi polimerice reticulate viniltoluen: divinilbenzen Suporturi polimerice reticulate viniltoluen: divinilbenze. In: (Co)polimeri reticulaţi obţinuti prin polimerizare în suspensie by Violeta Neagu () [Corola-publishinghouse/Science/743_a_1452]
-
acest motiv ei sunt larg folosiți ca sorbenți macromoleculare specifici (43-51). În ultimele două decade structurile morfologice de tip gel ale copolimerilor reticulați au fost înlocuite de cele cu porozitate permanentă datorită proprietăților superioare. Structurile morfologice ale acestor particule sferice poroase sunt puternic dependente de condițiile de sinteză ale copolimerilor, grad de reticulare și/sau cantitatea și calitatea termodinamică a agenților porogeni. 2. Copolimeri reticulați viniltoluen:divinilbenzen În general, pentru a obține schimbători de ioni se folosesc ca suporturi macromoleculare copolimeri
Suporturi polimerice reticulate viniltoluen: divinilbenzen Suporturi polimerice reticulate viniltoluen: divinilbenze. In: (Co)polimeri reticulaţi obţinuti prin polimerizare în suspensie by Violeta Neagu () [Corola-publishinghouse/Science/743_a_1452]
-
acesta din urmă folosit ca agent de reticulare în diferite rapoarte de masă. Reacția s-a desfășurat în prezența peroxidului de benzoil ca inițiator al reacției de polimerizare. Mediile inerte folosite cu scopul obținerii de structuri cu morfologie de tip poros au fost n-heptan, toluen, amestec n-heptan/toluen în diferite rapoarte volumice, n-butanol si poli(viniltoluen) liniar (PVT) cu mase moleculare medii diferite. În timpul procesului de copolimerizare apar reacții concurente cum ar, copolimerizarea monomerilor vinilici emulsionați în mediul
Suporturi polimerice reticulate viniltoluen: divinilbenzen Suporturi polimerice reticulate viniltoluen: divinilbenze. In: (Co)polimeri reticulaţi obţinuti prin polimerizare în suspensie by Violeta Neagu () [Corola-publishinghouse/Science/743_a_1452]
-
a cărui valoare crește ușor cu creșterea gradului de reticulare p=nă la cantitatea de 30% DVB după care răm=ne constantă. Variația lui QT furnizează informații cu privire la starea de tranziție a copolimerilor de la structuri de tip gel la structuri poroase, a trecerii de la o structură expandată, cu capacitate mare de rețienere a toluenului la o structură poroasă cu faze discontinui. Valorile QT sunt date de o însumare a trei contribuții și anume, reținerea datorată expansiunii porilor ca urmare a flexibilității
Suporturi polimerice reticulate viniltoluen: divinilbenzen Suporturi polimerice reticulate viniltoluen: divinilbenze. In: (Co)polimeri reticulaţi obţinuti prin polimerizare în suspensie by Violeta Neagu () [Corola-publishinghouse/Science/743_a_1452]
-
după care răm=ne constantă. Variația lui QT furnizează informații cu privire la starea de tranziție a copolimerilor de la structuri de tip gel la structuri poroase, a trecerii de la o structură expandată, cu capacitate mare de rețienere a toluenului la o structură poroasă cu faze discontinui. Valorile QT sunt date de o însumare a trei contribuții și anume, reținerea datorată expansiunii porilor ca urmare a flexibilității lanțurilor macromoleculare de viniltoluen, reținerea fizică ca urmare a umplerii porilor și umflarea nucleelor de copolimerizare (Figura
Suporturi polimerice reticulate viniltoluen: divinilbenzen Suporturi polimerice reticulate viniltoluen: divinilbenze. In: (Co)polimeri reticulaţi obţinuti prin polimerizare în suspensie by Violeta Neagu () [Corola-publishinghouse/Science/743_a_1452]
-
cu același grad de reticulare s-a studiat influența tipului de agent porogen folosit în timpul sintezei și a cantității acestuia asupra caracteristicilor morfologice (Tabel 3). Datele prezentate în Tabelul 3 evidențiază faptul că toți copolimerii sintetizați nu au o structură poroasă (valorile densității specifice sunt apropiate de cele ale densității aparente). Toate probele obținute în prezența unor agenți porogeni au valori mai ridicate ale coeficientului de reținere toluen dec=t în cazul copolimerului sintetizat în absența acestora. Toți acesti solvenți folosiți
Suporturi polimerice reticulate viniltoluen: divinilbenzen Suporturi polimerice reticulate viniltoluen: divinilbenze. In: (Co)polimeri reticulaţi obţinuti prin polimerizare în suspensie by Violeta Neagu () [Corola-publishinghouse/Science/743_a_1452]
-
-1 (structură imidică); 2970 cm -1 (grup alifatic în legături nou formate). Influența condițiilor de preparare a polimerilor reticulați asupra caracteristicilor produșilor obținuți sub formă de perle a fost pusă în evidență de câteva caracteristici specifice polimerilor cu structură permanent poroase, așa după cum se observă în Introducerea diluantului produce câteva efecte speciale asupra proprietăților copolimerilor sintetizați. Astfel, creșterea cantității de diluant (scăderea fg), duce la creșterea probabilității reacției de ciclizare și implicit la scăderea reacțiilor de reticulare. Diferențele care apar între
(Co)polimeri maleimidici reticula]i. In: (Co)polimeri reticulaţi obţinuti prin polimerizare în suspensie by Camelia Hulubei, Cristina Doina Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/743_a_1454]
-
porozitate se obține la proba Co-4 la care s-a utilizat un amestec de medii inerte alcătuit din dioxan:toluen â 1:1 În acest caz, diferența dintre parametrul de solubilitate al amestecului diluant este destul de mare permițând crearea structurii poroase /37/. Aceeași probă, posedă valoarea cea mai 161 mare a mărimii Mc,(tabelul 7), mărime ce trebuie corelată cu calitatea termodinamică a porogenului și caracterizează ansamblul rețelei tridimensionale a polimerului. Valorile Mc, (masa moleculară medie dintre două reticulări) pentru polimerii
(Co)polimeri maleimidici reticula]i. In: (Co)polimeri reticulaţi obţinuti prin polimerizare în suspensie by Camelia Hulubei, Cristina Doina Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/743_a_1454]
-
de 90C/minut. Curbele degradărilor termice care au loc la polimerii reticulați studiați (figura 9) prezintă trei stadii de descompunere, cu pierderi semnificative de greutate în intervalul 200 — 600C. Degradarea copolimerilor rezultați are loc în trei stadii, indiferent de structura poroasă, diferența constând în valorile de temperatură caracteristice fiecărui stadiu. Primul stadiu de descompunere este atribuit pierderilor de substanțe volatile care sunt prezente în copolimeri. Pierderea în greutate între 2-5% și valoarea medie a energiei de activare este cuprinsă între 24
(Co)polimeri maleimidici reticula]i. In: (Co)polimeri reticulaţi obţinuti prin polimerizare în suspensie by Camelia Hulubei, Cristina Doina Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/743_a_1454]
-
fitosanitare. Depozitarea pesticidelor. - Depozitele de pesticide trebuie amplasate la o anumită distanță de alte dependințe (cel puțin 100 m) și de sursele de apă minim 200 m). - Materialele de construcție, pardoseala, acoperișul nu trebuie să fie inflamabile, să nu fie poroase pentru a nu absorbi vaporii, lichidele eliberate accidental și să poată fi curățate ușor. - Pesticidele se stochează separat, după organismele pe care le combat (fungicide, insecticide și erbicide), dar și în funcție de modul de condiționare (pulberi, produse emulsionabile). - Produsele se ordonează
COMBATEREA INTEGRATĂ A AGENŢILOR PATOGENI by ISABELA ILIŞESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91491_a_93091]
-
cm - înălțimea, 12,4 cm - diametrul gurii și 4,8 cm - diametrul fundului; al doilea obiect de ofrandă este un vas modelat cu mâna (descoperit pe peretele sud-estic al gropii și la picioarele defunctului) realizat din pastă grosieră, cu suprafața poroasă, având buza evazată, gâtul scurt, corpul alungit, umerii bine evidențiați, fundul plat și ușor curbat spre interiorul vasului și înălțimea de 14 cm, diametrul gurii - 11 cm, diametrul maxim al corpului - 12,5 cm, diametrul fundului - 6,5 cm. PALANCA
PREZENŢE SARMATICE ȘI ALANICE TIMPURII ÎN INTERFLUVIUL PRUTO-NISTRIAN by Cezar Furtună () [Corola-publishinghouse/Science/91551_a_107351]
-
atinsă. 9.65 x 104 coulombi este sarcina electrică cauzată de 1 mol al unei specii de electrolit. 5. ELECTROFOREZA Electroforeza este o metodă care are la bază migrarea particulelor încărcate electric într-o soluție sau printr-un suport solid poros (hârtie cromatografică, gel) solubilizate sau dispersate într-o soluție de electrolit și supuse acțiunii unui câmp electric. În metodele 1, 4 și 5 probele rămân nealterate prin analiză. Metodele 2 și 3 sunt datorate electrolizei. I. 1. POTENȚIOMETRIA Principii generale
ANALIZA MEDICAMENTELOR. VOLUMUL 2 by MIHAI IOAN LAZ?R, DOINA LAZ?R, ANDREIA CORCIOV? () [Corola-publishinghouse/Science/83481_a_84806]
-
acționează ca o barieră fizică pentru amestecare. Figura I.1.3.b redă instalația cu o membrană lichidă foarte subțire și cu un timp de răspuns foarte scurt. Soluția probă se separă de electrodul intern printr-un disc de filtru poros saturat cu faza lichidă schimbătoare de ioni. Electrozi enzimă Un asemenea electrod este constituit dintr-un electrod normal de pH acoperit cu un gel ce conține urează. Ureea pătrunde prin gel și este descompusă de enzimă rezultând amoniac. Are loc
ANALIZA MEDICAMENTELOR. VOLUMUL 2 by MIHAI IOAN LAZ?R, DOINA LAZ?R, ANDREIA CORCIOV? () [Corola-publishinghouse/Science/83481_a_84806]