835 matches
-
În situațiile financiare (Arens et al., 2012, pp. 223-226ă. În faza de revizuire finală a misiunii de responsabilul de audit, procedurile analitice sunt utilizate pentru a confirma concluziile formulate de auditori cu privire la imaginea fidelă oferită de situațiile financiare ale firmeiclient (Porter et al., 2003, pp. 230-232ă. În această etapă, procedurile sunt aplicate cu precădere asupra bilanțului, contului de profit și pierdere, situației fluxurilor de trezorerie și asupra notelor la situațiile financiare. Dintre procedurile de audit aplicate se pot enumera analizele de
Riscul de fraudă by Ioan-Bogdan ROBU () [Corola-publishinghouse/Science/205_a_255]
-
trend și analiza ratelor financiare. Procedurile analitice pot contribui efectiv la eficientizarea misiunii și ușurarea muncii auditorului, prin suportul pe care-l pot oferi acestuia Începând cu faza de acceptare și cunoaștere a clientului și până la evaluarea finală a misiunii (Porter et al., 2003, pp. 229-230ă. Cu ajutorul procedurilor analitice se pot identifica punctele riscante ale afacerii, tranzacțiile și conturile care pot fi supuse fraudelor și erorilor, se pot evalua evenimentele care pot afecta semnificativ poziția și performanța financiară a clientului și
Riscul de fraudă by Ioan-Bogdan ROBU () [Corola-publishinghouse/Science/205_a_255]
-
examinate În profunzime pe parcursul misiunii de audit financiar (Arens și Loebbecke, 2006, p. 230ă. Indicatorii economico-financiari utilizați cel mai des În evaluarea riscului de fraudă sunt ratele de solvabilitate-lichiditate, ratele de rotație și de durată, de Îndatorare și de profitabilitate (Porter et al., 2003, pp. 230-232; Hayes et al., 2005, p. 328; Messier et al., 2008, pp. 177-180; ACFE, 2011, pp. 1.330-1.333; Arens et al., 2012, p. 230ă. În condițiile În care valorile unor rate financiare prezintă variații semnificative
Riscul de fraudă by Ioan-Bogdan ROBU () [Corola-publishinghouse/Science/205_a_255]
-
mintea unui personaj, ci intrarea în aceasta la momentul nepotrivit cu scopuri nepotrivite"520. Booth se contrazice într-o notă de subsol (care probabil a fost adăugată mai tîrziu), cu un comentariu pozitiv la povestirea scurtă a lui Katherine Anne Porter The Jilting of Granny Weatherall, în care conștiința personajului principal este prezentată pînă în momentul morții. Este mai probabil ca declinul lui Porter "să fie literal și realist în limbajul eroinei" și să constituie diferența reală dintre cele două scene
by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]
-
probabil a fost adăugată mai tîrziu), cu un comentariu pozitiv la povestirea scurtă a lui Katherine Anne Porter The Jilting of Granny Weatherall, în care conștiința personajului principal este prezentată pînă în momentul morții. Este mai probabil ca declinul lui Porter "să fie literal și realist în limbajul eroinei" și să constituie diferența reală dintre cele două scene ale morții 521. O comparație a ultimelor fragmente care redau conștiința domnișoarei Else, citate ca epigraf al acestei secțiuni, cu cele ale lui
by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]
-
redau conștiința domnișoarei Else, citate ca epigraf al acestei secțiuni, cu cele ale lui Malone din Malone Dies de Beckett, dezvăluie faptul că procedeul lui Schintzler se poate compara mai mult cu scena lui Beckett decît cu cea a lui Porter: [...] sau vreau să spun lumină, lumină niciodată acolo el nu va niciodată totul acolo nu mai522 Ca personaje, Fräulein Else și Malone nu au nimic în comun. Forma monologului interior, care prezintă moartea acestora, le face pe cele două personaje
by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]
-
similar. Am arătat în altă parte prin prezentarea făcută de Faulkner pentru moartea lui Hightower că problema perspectivală poate rezulta din acest fel de prezentare, mai precis din tranziția de la perspectiva personală internă la cea auctorială externă 524. Narațiunea lui Porter intitulată The Jilting of Granny Weatherall combină ambele elemente aflate aici în discuție, alternarea referinței la persoanele întîi și a treia și asistența auctorială dată femeii aflate pe moarte. Povestirea despre boala și moartea lui Granny Weatherall este prezentată într-
by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]
-
Journalism and Letters of George Orwell, vol. 4, Harmondsworth 1970. Paltock, Robert, The Life and Adventures of Peter Wilkins (1750), Londra 1973. Pater, Walter, Marius the Epicurean, Londra 1939. Platon, Der Staat, trad. de Karl Vretska, vol. 3, Stuttgart 1958. Porter, Katherine Anne, The Collected Stories of Katherine Anne Porter, New York 1965. Rabelais, François, Pantagruel, Paris 1955. Richardson, Dorothy, Pilgrimage, Londra 1915. Richardson, Samuel, The History of Clarissa Harlowe, Everyman's Library, Londra 1932. Richardson, S., Pamela or, Virtue Rewarded, Londra
by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]
-
1970. Paltock, Robert, The Life and Adventures of Peter Wilkins (1750), Londra 1973. Pater, Walter, Marius the Epicurean, Londra 1939. Platon, Der Staat, trad. de Karl Vretska, vol. 3, Stuttgart 1958. Porter, Katherine Anne, The Collected Stories of Katherine Anne Porter, New York 1965. Rabelais, François, Pantagruel, Paris 1955. Richardson, Dorothy, Pilgrimage, Londra 1915. Richardson, Samuel, The History of Clarissa Harlowe, Everyman's Library, Londra 1932. Richardson, S., Pamela or, Virtue Rewarded, Londra 1801; Pamela, Everyman's Library, Londra 1955. Richardson, S
by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]
-
Pascal, Roy, 54-55, 77, 207, 209, 283-286, 295 Pasolini, Pier Paolo, 184 Pater, Walter, Marius the Epicurean, 116 Petersen, Jürgen H., 85 Petsch, Robert, 21, 112-113 Pfister, Manfred, 25 Pike, Kenneth L., 249 Pinion, F.B., 205 Platon, 113 Republica, 220 Porter, K.A., The Jilting of Granny Weatherall, 334-335, 337 Pouillon, Jean, 33, 90 Propp, Vladimir, 27, 112 Proust, Marcel, 311 Pynchon, Thomas, 32, 108 Raabe, Wilhelm, 184, 298 Rabelais, François, Pantagruel, 75 Raible, W., 27 Rasch, Wolfdietrich, 37 Ray, Gordon
by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]
-
520 Booth, Rhetoric, 61. 521 Ibid. 522 Beckett, Molloy. Malone Dies. The Unnamable, Londra 1959, 289. 523 Lev Tolstoi, Moartea lui Ivan Ilici, trad. Cornelia Clejan, Humanitas, București, 2002, 134-135. 524 Stanzel, Typische Erzählsituationen, 56 ș.u. 525 Katherine Anne Porter, The Collected Stories of Katherine Anne Porter, New York 1965, 89. 526 Vezi William Golding, Pincher Martin, Londra 1956, 201. În comparația pe care o fac între prezentarea personajelor naufragiate din romanul Robinson Crusoe și cea din romanul Pincher Martin, Mark
by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]
-
Beckett, Molloy. Malone Dies. The Unnamable, Londra 1959, 289. 523 Lev Tolstoi, Moartea lui Ivan Ilici, trad. Cornelia Clejan, Humanitas, București, 2002, 134-135. 524 Stanzel, Typische Erzählsituationen, 56 ș.u. 525 Katherine Anne Porter, The Collected Stories of Katherine Anne Porter, New York 1965, 89. 526 Vezi William Golding, Pincher Martin, Londra 1956, 201. În comparația pe care o fac între prezentarea personajelor naufragiate din romanul Robinson Crusoe și cea din romanul Pincher Martin, Mark Kinkead-Weekes și Ian Gregor găsesc un contrast
by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]
-
70 3.3. Aplicație practică 72 Bibliografie 77 4. Analiza mediului înconjurător concurențial 79 4.1. Contextul teoretic al studiului mediului înconjurător concurențial al organizației 79 4.1.1. Delimitarea conceptuală a mediului înconjurător concurențial 79 4.1.2. Modelul Porter cu cinci „forțe” 83 4.1.3. Particularități ale mediului înconjurător concurențial din România 89 4.2. Ghid de acțiune pentru utilizarea modelului Porter cu cinci „forțe” 90 4.3. Aplicație practică 92 Bibliografie 96 5. Analiza lanțului valorii 98
[Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
organizației 79 4.1.1. Delimitarea conceptuală a mediului înconjurător concurențial 79 4.1.2. Modelul Porter cu cinci „forțe” 83 4.1.3. Particularități ale mediului înconjurător concurențial din România 89 4.2. Ghid de acțiune pentru utilizarea modelului Porter cu cinci „forțe” 90 4.3. Aplicație practică 92 Bibliografie 96 5. Analiza lanțului valorii 98 5.1. Contextul teoretic al analizei lanțului valorii 98 5.1.1. Modele de descompunere a procesului de producție 98 5.1.2. Particularități
[Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
fiecărei afaceri a organizației trebuie proiectată în orizontul de timp fixat cu referire la aceleași elemente ca la punctul 2. În plus, organizația își va preciza segmentele produs-piață, conturând alternative strategice de bază în termenii strategiilor generice Ansoff (1965) sau Porter (1985). 5. Stabilirea priorităților: dacă există o listă de transformări asociate produsului, pieței, ariei geografice și, în paralel, sistemului de valori sau competențe, atunci este recomandat să se stabilească o ordine a importanței lor. Este firesc ca între situația dorită
[Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
Pearce, J.A. (1982), „The Company Mission as a Strategic Tool”, Sloan Management Review, primăvara, pp. 105-124. Pearce, J.A., David, F.R. (1987), „Corporate Mission Statement: The Bottom Line”, Academy of Management Executive, vol. 1, nr. 2, mai, pp. 109-116. Porter, M.E. (1985), Competitive Advantage: Creating and Sustaining Superior Performance, Free Press, New York, NY. șed. Rom.: Avantajul concurențial. Manual de supraviețuire și creștere a firmelor în condițiile economiei de piață, Editura Teora, București, 2001ț. Rigby, D.K. (1994), „Managing the management tools
[Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
de succes și pentru alte grupe de state. Prin urmare, pentru un număr de elemente, aria de analiză adecvată este cea a regiunii continentale (eventual intercontinentale). Tot în această perioadă s-a discutat și despre fundamentele naționale ale diferențierii competiționale (Porter, 1990), ceea ce înseamnă că nivelul național de analiză trebuie păstrat ca fiind încă un referențial valabil. Prin suprapunerea nivelurilor și a subsistemelor (mediilor) de analiză va rezulta o matrice dreptunghiulară (vezi tabelul 3.2) ce facilitează sistematizarea analizei. Instrumentalizarea analizei
[Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
Mintzberg, H. (1979), The Structuring of Organizations: A Synthesis of the Research, Pretince-Hall, Englewood Cliffs, NJ. Pearce, J.A., Robinson, R.B. (1997), Strategic Management, Irwin, Chicago, IL. Peters, T.V., Waterman, R.H. (1982), In Search of Excellence, Harper & Row, New York, NY. Porter, M.E. (1990), Competitive Advantage of Nations, Macmillan, Londra. Rue, L.W., Holland, P.G. (1986), Strategic Management: Concepts and Experiences, McGraw-Hill, New York, NY. Stăncioiu, I., Militaru, G. (1998), Management - elemente fundamentale, Editura Teora, București. Stora, B. (1974), „L’environnement de l
[Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
conceptul de piață, și adepții așa-numitei economii industriale (în engleză, industrial economics sau industrial organisation), care susțin în același context conceptul de industrie. Cei mai în vogă reprezentanți ai celor două tabere, Philip Kotler (2002) pentru marketing și Michael Porter (1980, 1985) pentru economia industrială, par să ignore reciproc conceptul de bază al celuilalt. În această situație, este firesc să existe o relativă confuzie și o imprecizie a definițiilor de bază și a celor conexe, cum e cea a mediului
[Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
o imprecizie a definițiilor de bază și a celor conexe, cum e cea a mediului înconjurător concurențial, după cum remarcă Allaire și Fîrșirotu (1998). Conceptul cel mai cunoscut la care se face raportarea este cel de piață (se pare că pentru Porter „industrie” și „piață” sunt sinonime, observă Allaire și Fîrșirotu, 1998), dar aceasta nu simplifică situația, ci o complică datorită lipsei unei definiții exhaustive a pieței pentru uzul managementului strategic. Definițiile utilizate în economie („ansamblul bunurilor pentru care cererea este caracterizată
[Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
dă consistență studiului, reprezintă chiar motivul inaccesibilității acestor modele pentru managerii și chiar economiștii obișnuiți. Aceștia preferă mai degrabă studii de caz, decât modele matematice pe care nu le înțeleg. Probabil că această tendință a fost sesizată de Kotler și Porter, care au abandonat argumentarea bazată pe elemente cantitative în favoarea celei bazate pe elemente calitative, speculând atât limitările managerilor, cât și încrederea acestora în intuiția ce compensează lipsa cunoștințelor. Elementele calitative, asociate unor cazuri concrete, par mai accesibile - după cum arată numărul
[Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
cantitativ existent. Nu este lipsit de utilitate, pentru cei cu un simț critic mai dezvoltat sau pentru cei cu necesități speciale de analiză, să se raporteze modelele pentru uzul managerilor sau pe cele care sunt la modă - de exemplu, modelul Porter - la modelele generale ale economiei industriale, de tip structură-comportament-performanță. Acestea demonstrează că există legături între structura pieței, dictată de un set de condiții bazice, comportamentul firmei, în realizarea de opțiuni, și performanța finală a acesteia. Modelul din figura 4.1
[Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
Pentru fiecare element detaliat dintre acestea, există modele matematice care formalizează studii empirice realizate, de regulă, pe populații organizaționale de zeci sau sute de entității de tip firmă. Se observă că aceste elemente se regăsesc sub etichete similare în modelul Porter. Sursă: Scherer, 1979, apud Martin, 1993. Figura 4.1 Finalmente, „modelelor comerciale” le revine meritul de a forma o bază largă de discuție în lumea afacerilor, de la studenți la manageri, ceea ce îmbunătățește, în mod paradoxal, chiar eficiența acestora. Altfel spus
[Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
Nu trebuie însă trecute cu vederea limitările serioase, greșelile sistematice revelate de practică sau necesitatea unei cunoașteri rezonabile cel puțin a elementelor de bază ale modelului. În acest context teoretic și practic, opțiunea pentru studiul competiției cu ajutorul așa-zisului model Porter este dictată de predominanța acestuia în folclorul managementului strategic și în manualele disciplinei. Modelul impune, în afara clarificării unor concepte la care face Porter referire, și delimitarea și definirea mediului înconjurător concurențial. Deși multe manuale ignoră sub diferite forme diferențierea acestui
[Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
bază ale modelului. În acest context teoretic și practic, opțiunea pentru studiul competiției cu ajutorul așa-zisului model Porter este dictată de predominanța acestuia în folclorul managementului strategic și în manualele disciplinei. Modelul impune, în afara clarificării unor concepte la care face Porter referire, și delimitarea și definirea mediului înconjurător concurențial. Deși multe manuale ignoră sub diferite forme diferențierea acestui mediu, ea poate fi justificată nu numai de acest model și de conceptele discutate anterior, ci și de acceptarea de către numeroși teoreticieni a
[Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]