351 matches
-
pentru a mai atenua din gravitatea reflecției, așa cum se întâmplă în peSemne: "aveți încredere!/ istoria e mereu/ de partea turmei.// cei din turmă/ vor fi cei dintâi/ păcăliți -.// semne bune/ anul are!// semne bune./ anulare-." În fine, valențele indiscutabile de portretist fin și ironic, amestecând de această dată amărăciuni socio-politice și ghidușii psihologizante, sunt evidente în balada plinuței popescu. Ultimul ciclu al cărții, gesturi nude în sepia și albastru, este și cel mai reușit. Cititorul va constata, mai întâi, inspirația rarissimă
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
Corolarul lor este, în fond, raportul chinuit dintre o identitate până la urmă precară și o alteritate finalmente agresivă. Pe deplin convins că l'enfer, c'est les autres, poetul pare mai întâi a întoarce spatele... antioptzecist!, exteriorității: "Vine fotograful, vine portretistul./ Acesta nu sunt eu/ și aceasta nu e lumea pe care-o visam!" (Ceea ce flacăra nu știe). Rezultatul este, în ordinea strictă a aparenței, regia narcisiacă a unui spectacol identitar în care se mizează în special pe măști, travestiuri, reflectări
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
pentru a nu transmite altora boala lui teribilă și nu își politiza homosexualitatea. Această din urmă atitudine a lui „Abe”, abținerea de la orice formă de activism și ideologie (cum ar fi gay pride), ar putea fi un suprem omagiu al portretistului. În Statele Unite, political correctness, un fenomen de societate foarte greu de înțeles de la distanță, a făcut ca marginalitatea asumată liber, dar discret (așadar: e neascunsă, deci emancipată, a spart cercul vicios al puterii) să nu mai fie cu putință; marginalul
[Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
pregnant scriitorul „de aleasă sensibilitate, pe care o temperează singură excesiva sa grijă de expresie” (Perpessicius), „scriitorul delectabil, fin observator al peisajului din afară, ca și al universului interior” (Al. Piru). Altă dimensiune a scrisului lui R. este aceea de portretist, învederată în Cartea albă (1968), unde închină tablete bunicii sale materne, Elena C. Cornescu, apoi lui Tudor Arghezi, Ion Barbu, Mateiu I. Caragiale, Mihail Sebastian, Camil Petrescu, G. Călinescu, Oscar Lemnaru, pictorului Theodor Pallady, lingviștilor B. P. Hasdeu, Ovid Densusianu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289380_a_290709]
-
la Școala de Arte Frumoase. Fiica lui, actrița Cleopatra Poenaru, i-ar fi inspirat poetului Mihai Eminescu o iubire ale cărei ecouri au putut fi recunoscute în elegia Pe lângă plopii fără soț. Pictor care exaltă și poetizează trecutul național, mare portretist, L. este și ca literat reprezentativ pentru climatul romantic premergător anului 1848. „Mozaicul”, publicație în paginile căreia apar numai traduceri (majoritatea îi aparțin lui L., dar sunt fie nesemnate, fie trecute sub pseudonime precum Scumpescu sau Gr. Canuș), arată o
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287766_a_289095]
-
Ion Ioanid, În clipele când ființa sa fizică era anihilată, redusă la consistența abia pâlpâitoare a unui simplu număr ce migra, după logica sadismului torționarilor, dintr-o Închisoare În alta? Ce altceva splendidele pagini ale memoriilor lui Argetoianu, acest uluitor portretist ivit din adâncurile prea-balcanicei noastre vieți politice? Sau filozofia nevrozei care alcătuiește În jurnalul „tinerei greu de mulțumit”, Jeni Acterian, un fascinant „desen În covor” al chinurilor și zbaterilor spiritului creator ce nu-și găsește drumul? Ce altceva scriitura contorsionată
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]
-
simbol”. A făcut și critică dramatică, de asemenea, „critica criticei dramatice”, mereu cu un filon teoretic, prezent și în contribuțiile de istoria teatrului. O broșură poartă titlul După un veac de teatru românesc (1937), o alta, Organizarea teatrului (1938). Un portretist remarcabil, evitând pitorescul și anecdotica de colportaj, se arată A. în medalioanele de regizori și de actori. Prieten cu Gordon Craig, încearcă să-i prezinte gândirea regizorală în broșura Gordon Craig și ideea în teatru (1936). Oprindu-se asupra controversatului
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285156_a_286485]
-
de la politică până la schimbarea vremii, el fiind un meteosensibil tipic. Iubește anecdota, eventual mai deocheată, savurează vorbele de duh și se distrează imitând, cu multă iscusință, felul de a se exprima al unora și altora sau moldovenizând cu mici răsfățuri. Portretistul, care poate fi și autoironic, e incisiv, fără menajamente (Delavrancea fiind una din victime) și are câteodată - în atacurile împotriva lui Maiorescu, de pildă - impulsivități în exces. Redactate cu scrupulul său stilistic absolut, scrisorile întregesc imaginea omului și a scriitorului
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286090_a_287419]
-
unde, în 1924 și 1925, este și redactor), „Gândul vremii”, „Cuget moldovenesc”, „Minerva”, „Peninsula Balcanică”, „Săgetătorul”, „Porunca vremii”, „Vremea”, „Vremea școlii”. Începând din 1935 D. tipărește o serie de cărți în care probează calități incontestabile de analist politic și de portretist. Galeria oamenilor politici (1935) este o culegere de evocări de tip superior, bazate pe o documentare remarcabilă, în care faptul istoric își clarifică semnificațiile prin raportarea la acțiunile unor mari personalități. Personajele acestei diorame sui-generis, Take Ionescu, I. I. C. Brătianu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286759_a_288088]
-
în Elveția Saxonă. În Europa, prima rezervație naturală a fost pădurea Fontainbleau Franța prin edictul lui Napoleon al III-lea, dat la cererea Școlii de pictură de la Barbizon (1861). Ideea unei rezervații naturale moderne, a unui parc național a aparținut portretistului american George Catlin (1796-1872) care a militat alături de ornitologul John James Audubon (1785-1851), poetul și eseistul Waldo Emerson (1803-1882), scriitorul Henry David Thoreau (1817-1862) ș.a. pentru crearea în SUA de teritorii protejate prin lege. Astfel, în 1832 a luat ființă
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
noastră a fost veștejit de acest neînțelegător, în numele unei injuste "respectabilități". În memorii și în articole de jurnal N. Iorga a risipit foarte mult talent, reînviind tehnica cronicii niculciene, cu văietările, imprecațiile și violențele ei biblice. Fără a fi un portretist plastic, el izbutea să sugereze prezența cuiva, prin imagini sau scurte definiții pline de umoare. "Cald și frig - scria el despre Titu Maiorescu pe care nu l-a putut suferi - nu i-a fost nimănui lângă dânsul. A trecut printre
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
uita repulsiunile ideologice și, ceea ce e mai greu, pentru a-și înfrîna nemulțumirile personale față de autor, în genere, sau din pricina situației ce i s-a făcut în cartea sa. ă...î D. Călinescu are un remarcabil talent de polemist, de portretist, de pamfletar - însușiri literare valabile într-o critică vie, militantă, primejdioase însă într-oistorie, oricâtă vivacitate stilistică i-ar da. Eugen LOVINESCU, G. Călinescu:"Istoria literaturii romîne", în cadrul anchetei "Pro și contra", în "Curentul literar", III, 1941, nr. 128, 13 septembrie
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
influența nefastă a dogmatismului decât antologia Bucureștii în literatură, cu deosebire în prefață. Prozatorul A. este un excelent povestitor. Personajelor lui le place să relateze întâmplări, unele de-a dreptul spectaculoase. În același timp, el se relevă ca un înzestrat portretist, mai ales în chipurile de femei, știind să descifreze finețea și expresivitatea trăsăturilor, frumusețea sălbatică și senzuală, coborâtă parcă din Cântarea Cântărilor, din care autorul și citează. A. e un poet al iubirii cotropitoare, dezlănțuite, de care sunt animate unele
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285215_a_286544]
-
estet ? i istoric, �n ordinea această. Proza ? i chiar ? i scrierile lui istorice puteau fi splendide. Biografia să �n proz? , O via?? de om a? a cum a fost se �nscrie printre cele mai frumoase scrise �n limba rom�n?. Iorga putea fi un portretist excelent, cu toate c? portretele sale erau mai cur�nd istorice, umane ? i psihologice dec�ț artistice. Jurnalistică să putea fi mi? c?tor de frumoas? , dar poezia să era de o mic? valoare literar?. Iorga a scris numeroase piese de
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
pictate, burțile, obligatoriu, de toți barbizonienii), cu leneșele cărări, aceleași, bătute cîndva de patriarhii impresionismului. Cu resuscitarea bruscă a pînzei lui Grigorescu, avîndu-l în centru pe celălalt mare barbizonian, Andreescu. În cămeșoiul lui de un albastru inegalat nici chiar de portretist însuși. Mîngîi cu dreapta (pensonului) burta elefantului întemeietor. Talcioc (distins), în "orașul vechi": resturi jalnice dintr-o lume care a dispărut de mult (din 1789?). Atîrnat de-o tarabă, extrem de vizibil, chipul lui Brejnev (!), în plină vigoare (... "Portret al bestiei
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
înțeles. Argumentele sunt convingătoare, autoarea aducând în sprijinul demonstrației sale concepte înrudite, din T. S. Eliot, I. A. Richards sau Hugo Friedrich. Sextil Pușcariu este privit, de asemenea, dintr-o perspectivă nouă, insistându-se, printre altele, asupra calităților sale de portretist și prozator. Al. Sahia e caracterizat printr-o adecvată formulă de sinteză: „realism expresionist”. În același spirit se face diagnosticarea critică în cazul unui prozator ca D.D. Pătrășcanu, comparat cu Mihail Sadoveanu și plasat sub categoria „umorului duios”. De reținut
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288027_a_289356]
-
Drumul meu și cântecele mele... Importante sunt versiunile, realizate în colaborare cu Radu Popescu, ale unor piese de Racine (Britannicus) și Eugen Ionescu (Cântăreața cheală). În culegerea de nuvele Ave Maria (1947), scriitorul se bizuie pe un ochi atent de portretist. Eroii - personaje introvertite, predispuse înfrângerii prin tendința de a renunța - au ciudata particularitate de a rata șansa care, eventual, li s-a ivit. Elementele de melodramă nu perturbă spațiul epic atâta vreme cât accentul cade pe implicația morală și, îndeosebi, psihologică a
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285813_a_287142]
-
etnice, în o anume specificitate socială și de limbaj, pe care n-o va seca niciodată vremea; seva lor de aici se înalță, ca să injecteze viață tipurilor, individualizându-le. Lipsindu-i aceste duble canale, Caragiale ar fi fost numai un portretist, de felul lui La Bruyère, nu un creator de oameni; sau ar fi rămas un abil păpușar de fantoșe, fără stare civilă și darul vorbirii"11. Semnificativă în acest sens este și poziția lui Șerban Cioculescu. Lansând ideea unui univers
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
remarcabile colecții de porțelanuri, bijuterii antice, obiecte de proveniență musulmană, instrumente muzicale, dintre care unele rarități, picturi semnate de Carlos V. Francisco, ce oglindesc epopeea națională a poporului filipinez și frumusețile naturii țării sale; Dominnandor Castaneda, excelent peisagist; Cesar Legaspi, portretist, Miquel Galvarez, Pablo Amorsolo, V. Manansota cu remarcabile creații, de o mare varietate tematică și stilistică. Arta abstractă este prezentă prn lucrări semnate de Constancio Bernardo, Diosdado M.Lorenzo, Cesar Legaspi. Se resimt influențe indiene și musulmane, paleta coloristică variază
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
îi umple ochii de lacrimi. Ghidușul se dă peste cap luând o înfățișare severă, încruntată, de cruciat al unor idei impregnate de radicalism. Câte „o fabulă de actualitate”, niște schițe după natură, evocarea unor „figuri dispărute” constituie antrenamentul lui de portretist. Cu o îngustă percepție a literaturii moderne (și, în genere, a curentelor noi în artă), el nu vede în gesturile necanonice decât trăsneli și „nerozii”. Criteriul pare să fie acela al unui realism destul de strict. În ceea ce privește „chestiile teatrale”, se dovedește
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287844_a_289173]
-
București, 1910; Funcționarul de la Domenii, București, 1911; Cincizeci figuri contimporane, cu desene de Iser, București, 1913; Suntem nebuni..., București, 1914; Comisarul Străjescu, București, [1915]. Antologii: Umorul românesc, București, [1915]; Glasul vitejiei, București, 1915. Repere bibliografice: A. de Herz, Portretul unui portretist, RP, 1913, 383; G. Topîrceanu, Scrieri alese, II, îngr. Al. Săndulescu, București, 1971, 578-585; Arghezi, Scrieri, XXIII, 267-268, 369-371; Lovinescu, Opere, VIII, 163-165; Lovinescu, Scrieri, II, 187-189; Gaby Michailescu, Culise și reflectoare, București, [1937], 184-185; Corneliu Moldovanu, Autori și actori
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287844_a_289173]
-
El a realizat o sinteză originală, desăvârșindu-se atât în tehnica uleiului, cât și a pastelului, în care a excelat cum puțini au făcut-o. dispunând de un ascuțit spirit de observație, Călin Alupi s-a impus ca un neîntrecut portretist, ca un pătrunzător analist al fizionomiilor, reținând pe pânză numai acele trăsături ale chipului uman asupra cărora și- a pus mai pregnant amprenta viața interioară a modelului. În Portretul mamei, Fata pădurarului și Portretul unui bătrâni, în Moș Androne și
personalitați universitare ieșene din basarabia by vlad bejan, ionel maftei () [Corola-publishinghouse/Science/91489_a_92360]
-
ai epocii sale. S-a născut în 1635 pe insula Wight, situată lângă coasta sudică a Angliei. Tatăl i-a murit când avea 13 ani, astfel că a fost nevoit să plece la Londra unde a devenit ucenicul unui pictor portretist. Deși era foarte talentat la desen, a renunțat la această muncă în scurt timp din cauza alergiei la uleiuri și vopsele. Moștenirea de 100 lire, rămasă de la tatăl său, i-a permis să urmeze Colegiul Westminster. După 18 ani, ca student
Începuturi... by Mihaela Bulai () [Corola-publishinghouse/Science/1204_a_2050]
-
și istoric, în ordinea aceasta. Proza și chiar și scrierile lui istorice puteau fi splendide. Biografia sa în proză, O viață de om așa cum a fost se înscrie printre cele mai frumoase scrise în limba română. Iorga putea fi un portretist excelent, cu toate că portretele sale erau mai curînd istorice, umane și psihologice decît artistice. Jurnalistica sa putea fi mișcător de frumoasă, dar poezia sa era de o mică valoare literară. Iorga a scris numeroase piese de teatru și nutrea ambiția de
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
cazului românesc: "Și se prea poate ca primul maestru sticlar al timpului nostru fără să provocăm neplăcere domnilor Luc Olivier Merson, Ehrmann și Grasset însuși a fost un prea tânăr polonez, elev al domnului Bonat și în treacăt, chiar ca portretist la fel de competent ca maestrul său: l-am numit aici pe autorul vitraliilor de la Sfântul-Cazimir din Lemberg și Sfântul Nicolae din Fribourg în Elveția, domnul Joseph Mehoffer"129. Criticul de artă conchide că vitraliile se află desupra decorațiunilor murale și că
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]