856 matches
-
celor patru kanas folosite pentru a transcrie cuvîntul în hiragana; la fel, Tokyo (to-o-kyo-o) sau Osaka (o-o-sa-ka). Astfel de clasificări sînt totuși relative, tipologiile ritmice putîndu-se schimba în timp sau în funcție de spațiul în care se vorbește o limbă. De pildă, portugheză din Portugalia e o limbă accentuala, cu un mai mare număr de reducții vocalice în silaba neaccentuata față de portugheză braziliană, care e mai degrabă o limbă silabica. Accentele și tonurile sînt unități discrete de același nivel cu fonemul, dar nu
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
clasificări sînt totuși relative, tipologiile ritmice putîndu-se schimba în timp sau în funcție de spațiul în care se vorbește o limbă. De pildă, portugheză din Portugalia e o limbă accentuala, cu un mai mare număr de reducții vocalice în silaba neaccentuata față de portugheză braziliană, care e mai degrabă o limbă silabica. Accentele și tonurile sînt unități discrete de același nivel cu fonemul, dar nu sînt segmentabile că acesta. Unitatea accentuala sau unitatea tonala nu pot fi percepute fără suportul fonemelor și nu există
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
complet diferite, sîrbă și croată. Părerea lui Coșeriu în această privință este tranșantă: "În realitate, daca ne întrebăm: de ce, desi vorbitorii au atitudini așa de deosebite în cazul sîrbo-croatei, noi vorbim de o singură limba - sîrbo-croată, de ce, desi vorbitorii de portugheză și spaniolă se înțeleg, vorbim de două limbi deosebite, de ce, desi vorbitorii piemontezi și calabrezi nu se înțeleg între ei, vorbim totuși de o singură limba - italiană, vedem că singurul motiv este limba istorică, pe care o recunoaștem ca atare
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
comună, mai mult decît cu oricare limba comună în domeniul romanic. Sau, ca să exprimăm asta în sens negativ, vorbim de trei limbi romanice și de dialecte ale acestor limbi în cadrul Peninsulei Iberice, fiindcă s-au stabilit trei limbi romanice comune: portugheză, spaniolă și catalana. Dacă s-ar fi stabilit o singură limba comună, n-am avea nici un motiv să considerăm limba portugheză și limba catalana că alte limbi istorice - admițînd că limba care s-ar fi constituit ar fi fost spaniolă
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
amestec de limbi folosit de negustorii și marinării din bazinul mediteranean între secolul al XIV-lea și sfîrșitul secolului al XIX-lea. Cele mai multe cuvinte proveneau din dialecte italiene (mai ales din cel genovez), dar și din alte limbi romanice (spaniolă, portugheză, catalana, occitană). În timp, au intrat și cuvinte din greacă, turcă, arabă, malteza, ebraica. Lingua franca a fost o limbă folosită în mod aproape exclusiv oral. Vocabularul era alcătuit dintr-un număr redus de cuvinte, iar gramatică aproape că nu
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
lac(te), lana, lingua, longus, manus, mare, nascere, noster, octo, oculus, ossum, panis, petra, pilus, piscis, pons, quails, quinque, rîdere, rota, rumpere, saccus, septem, surdus, tempus, tenere, terra, tornare, unus, vacca, venire, vinum, voster. Latină Franceză Italiană Spaniolă Occitană Catalana Portugheză Română Sarda Retoromana CLAVIS clef/ clé chiave llave clau clau chave cheie crai/ jae clav NOCTE(M) nuit notte noche nuèit/ nuèch nit noițe noapte notti notg/not CANTARE chanter cantare cantar cantar cantar cantar canta cantai chant/cant CAPRĂ
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
din Osetia Caucazului, prin Kurdistan și întregul Iran, prin Afganistan și Belucistan, pînă în nordul și în centrul Indiei, formînd cel mare trunchi, foarte ramificat, de sorginte indo-europeană, daca nu ținem seama de extinderea mult mai recentă a englezei, spaniolei, portughezei și francezei în America, Africa și Australia"252. Dintre toți indo-europenii, doar indo-iranienii și-au spus ărya, adică "cei de-o seama", spre deosebire de cei înfrînți de ei, numiți *dăsa. Imnurile vedice 253 păstrează vie istoria acestor înfruntări. Sistemul indian de
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
numele determinat 11. Persoană se exprimă prin intermediul verbului 12. Timpul și modul se exprimă prin intermediul verbului 13. Existența concordantei între subiect și verb și între adjectiv și număr 14. Numele și pronumele au categoriile numărului și genului.257 Grupul iberoromanic: portugheză (200 mîl., dintre care 165 mîl. în Brazilia și 11 mîl. în Portugalia), spaniolă (420 mîl., dintre care în Spania doar 30 mîl.), catalana (7,5 mîl.). Grupul galoromanic: franceză / langue d'oïl (265 mîl., dintre care 65 de mîl
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
identificate opt creole cu baza engleză: bislama (Vanuatu), hawai'i pidgin (Hawai, SUA), kriol (Australia), ngatik men's creole (Micronesia), pijin (Insulele Solomon), pitcairn-norfolk (Insulele Norfolk), tok pîșin (Papua Nouă Guinee), torres strait creole (Australia); - malaeza (14): Indonezia, Malaezia, Singapore, Sri Lanka; - portugheză (13): Sao Tome și Principe (angolar), Brazilia (cafundo), Guineea Bisau (criulo), Guineea Ecuatoriala (fă d'ambu), India (indo-portugheză, korlai), Capul Verde (kabuverdianu), Macao, China (macanese), Malaezia (malaccan), Timorul de Est, Sao Tome și Principe, Indonezia; - franceză (11): Guadelupe, Guyana Franceză, Haiti, Brazilia (karipuna), SUA
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
un pidgin cu baza lexicala motu (limba austroneziana); - creola haitiana (kreyol ayisyen), limba creola cu baza franceză, limba oficială în Haiti alături de franceză, are aproximativ 12 milioane de vorbitori; este o creola complexă pentru că alături de bază franceză are elemente din portugheză, spaniolă, taíno (limba moartă din familia amerindiana arawak), dar și dintr-o serie de limbi africane, printre care wolof, fon, ewé, kikongo, yoruba și igbo; - cabuverdianu, creola din Cabo Verde (Capul-Verde), cu aproximativ 1 milion de vorbitori nativi, este extrem de
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
spaniolă, alături de papiamento (cu un statut controversat, după cum am văzut) trebuie amintite și chabacano (limba oficială regională în Filipine și Malaezia) și mai ales palenquero (oficială regională în Columbia), o creola extrem de interesantă și complexă: baza lexicala spaniolă, substrat din portugheză veche, puternică influență bantu. Un proces de "decreolizare" este suferit de limbă creola aflată în situație de diglosie 338 cu limba lexificatoare. Bibliografie specială: Avram, Andrei A., Arabic pidgins and creoles from a comparative perspective, în rev. "Romano-Arabica" (editori Nadia
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
care nu include însă și punjabi vorbită în India; familia indo-europeană, ramura indo-iraniană, grupul indian central semi-silabarică gurmukhi și devanagari (India) și shahmukhi / persano-arabă (Pakistan) 288. papiamento O Aruba, Curaçao, Bonaire, Caraibe / Antilele Olandeze creola cu baza lexicala controversată (spaniolă sau portugheză; lexic: 60% din portugheză, 25% din spaniolă, restul din olandeză, franceza, engleză, limbi africane, limba indigenilor arawaks); tonala limba orală 289. papua N Papua Nouă Guinee, Indonezia, Insulele Solomon; familie care cuprinde peste 700 de limbi vorbite în vestul Oceanului Pacific, care
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
și punjabi vorbită în India; familia indo-europeană, ramura indo-iraniană, grupul indian central semi-silabarică gurmukhi și devanagari (India) și shahmukhi / persano-arabă (Pakistan) 288. papiamento O Aruba, Curaçao, Bonaire, Caraibe / Antilele Olandeze creola cu baza lexicala controversată (spaniolă sau portugheză; lexic: 60% din portugheză, 25% din spaniolă, restul din olandeză, franceza, engleză, limbi africane, limba indigenilor arawaks); tonala limba orală 289. papua N Papua Nouă Guinee, Indonezia, Insulele Solomon; familie care cuprinde peste 700 de limbi vorbite în vestul Oceanului Pacific, care nu sînt nici austroneziene
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
baza limbii literare stă dialectul din Cracovia; perioadă modernă este legată de operă lui A. Mickiewicz; puternică influență latină și a altor limbi moderne occidentale familia indo-europeană, ramura slavă, grupul occidental; SVO + ordine liberă; accentuala latină cu diacritice speciale 299. portugheză O Portugalia, Brazilia, Angola, Capul Verde, Guineea-Bissau, Macao, Mozanbic, Sao Tomé și Principe, Timorul de Est / CO Guineea Ecuatoriala / OR Galicia (Spania) sub numele de gallego (în realitate e vorba de un dialect portughez); cel mai mare număr de vorbitori: Brazilia. Două etape în
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
swati, (xi)Tsonga, (se)tswana, (tshi)venda, (își)Xhosa, (își)zulu Albania Europa Tirana albaneză Algeria Africa Alger arabă, berbera (kabyl/tamazight) Altai (FR) Asia Gorno-Altaisk altai, rusă Andorra Europa Andorra catalana Anglia Europa Londra engleză; cornică Angola Africa Luanda portugheză; umbundu, kikongo, kimbundu, ngangela, kuanyama Anguilla America Centrală The Valley engleză; anguillană (creola engleză) Antigua și Barbuda America Centrală Saint John's engleză; antiguana (creola engleză) Arabia Saudita Asia Riyadh arabă Argentina America de Sud Buenos Aires spaniolă; araucano (mapudungun), guarani, quechua; germană, idiș Armenia Asia Erevan armeana
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
Belarus (Bielorusia) Europa Minsk bielorusa/belarusa, rusă Belgia Europa Bruxelles franceză, neerlandeza, germană Belize (Hondurasul Britanic) America Centrală Belmopan engleză; kriol (cu baza lexical engleză), spaniolă, maya Benin (Dahomey) Africa Porto-Novo franceză; fongbe, yoruba, baatonum, gungbe, ajagbe Bermude America de Nord Hamilton engleză; portugheză Bhutan Asia Thimphu dzongkha (bhutaneză) Bolivia America de Sud Sucre spaniolă, aymara, araona, baure, bésiro, canichana, cavineño, cayubaba, chácobo, chimán, ese ejja, guaraní, guarasu'we, guarayu, itonama, leco, machajuyai-kallawaya, machineri, maropa, mojeño-trinitario, mojeño-ignaciano, moré, mosetén, movima, pacawara, puquina, quechua, sirionó, tacana, tapieté
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
franceză, (ki)rundi, (ki)swahili Cambodgia (Kampuchia, Republica Khmera) Asia Phnom Penn khmera (cambodgiana) Camerun Africa Yaoundé engleză, franceza Canada America de Nord Ottawa engleză, franceza; chipewyan, cree, dogrib, gwich'in, inuinnaqtun, inuktitut, inuvialuktun, north slavey, south slavey Capul Verde (Insulele ~) Africa Praia portugheză, kriolu (creola locală cu baza portugheză) Cayman (Insulele ~) America Centrală George Town engleză Cecenia (FR) Europa Groznîi cecena, rusă Cehia (Republică ~) Europa Praga cehă Centrafricana (Republică ~) (Africa Centrală, Oubangi-Chari) Africa Bangui sango (creola locală cu baza ngbandi), franceza Chile America de Sud Santiago
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
creola guadelupeză Guam Oceania Agaña chamorro, japoneză, engleza Guatemala America Centrală Ciudad de Guatemala spaniolă; limbi maya (kiche, qeqchi, kaqchike-mam) Guineea (Guineea Franceză) Africa Conakry franceză; peul (fula, pular), kissi, kpelle (guerzé), maninka (malinké), susu, toma Guineea-Bissau (Guineea Portugheză) Africa Bissau portugheză; criulo (creola din Guineea Bissau cu baza portugheză) Guineea Ecuatoriala (Guineea Spaniolă) Africa Malabo spaniolă, franceza, portugheză; fang, bube, igbo, pidgin cu baza engleză, annobonese (criulo cu baza portugheză) Guyana America de Sud Georgetown engleză; creolese (creola guyaneza cu baza engleză); portugheză, spaniolă
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
FR) Asia Birobidjan idiș, rusă Peru America de Sud Lima spaniolă, quechua, aymara Pitcairn (Insulele ~) Oceania Adamstown engleză, pitkern (creola cu baza lexicala engleză și elemente din tahitiană) Polinezia Franceză Oceania Pape'ete franceză; tahitiană Polonia Europa Varșovia poloneză; cașubă Portugalia Europa Lisabona portugheză; mirandeză (dialect de tranziție dintre portugheză și spaniolă asturo-leoneză) Puerto Rîco America Centrală Șan Juan spaniolă, engleza Qatar Asia Doha arabă Regatul Unit (al Mării Britanii și Irlandei de Nord) Europa Londra nu are o limbă oficială; de facto: engleză, galeza
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
America de Sud Lima spaniolă, quechua, aymara Pitcairn (Insulele ~) Oceania Adamstown engleză, pitkern (creola cu baza lexicala engleză și elemente din tahitiană) Polinezia Franceză Oceania Pape'ete franceză; tahitiană Polonia Europa Varșovia poloneză; cașubă Portugalia Europa Lisabona portugheză; mirandeză (dialect de tranziție dintre portugheză și spaniolă asturo-leoneză) Puerto Rîco America Centrală Șan Juan spaniolă, engleza Qatar Asia Doha arabă Regatul Unit (al Mării Britanii și Irlandei de Nord) Europa Londra nu are o limbă oficială; de facto: engleză, galeza, irlandeză, scoțiana, manx, cornică, franceza Réunion
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
Africa Diego García engleză Thailanda (Siam) Asia Bangkok thailandeza (thai); isan, yawi (dilect malaez), chineză, karen, khmer Tibet (Reg. autonomă Chină) Asia Lhasa tibetana, chineză Timorul de Est (Timorul Oriental, Timor-Leste, Timorul Portughez) Oceania Dili tetun dili (creola cu baza tetum și portugheză), portugheză; atauru, baikeno, bekais, bunak, fataluku, galoli, habun, idalaka, kawaimina, kemak, makalero, makasae, makuva, mambai, tokodede Togo Africa Lomé franceză; kabiyé (kabre), ewe, gen gbe, tem, aja Tokelau (teritoriu al Noii Zeelande) Oceania Atafu + Nukunonu + Fakaofo tokelau, engleza Tonga Oceania
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
Diego García engleză Thailanda (Siam) Asia Bangkok thailandeza (thai); isan, yawi (dilect malaez), chineză, karen, khmer Tibet (Reg. autonomă Chină) Asia Lhasa tibetana, chineză Timorul de Est (Timorul Oriental, Timor-Leste, Timorul Portughez) Oceania Dili tetun dili (creola cu baza tetum și portugheză), portugheză; atauru, baikeno, bekais, bunak, fataluku, galoli, habun, idalaka, kawaimina, kemak, makalero, makasae, makuva, mambai, tokodede Togo Africa Lomé franceză; kabiyé (kabre), ewe, gen gbe, tem, aja Tokelau (teritoriu al Noii Zeelande) Oceania Atafu + Nukunonu + Fakaofo tokelau, engleza Tonga Oceania Nuku
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
țări Total vorbitori nativi (milioane) 1. chineză chino-tibetană Chină 33 1197 2. spaniolă indo-europeană, romanica Spania 31 399 3. engleză indo-europeană, germanica Anglia 99 335 4. hindi indo-europeană, indo-iraniană India 4 260 5. arabă afro-asiatică, semitica Arabia Saudita 60 242 6. portugheză indo-europeană, romanica Portugalia 12 203 7. bengali indo-europeană, indo-iraniană India 350 4 189 8. rusă indo-europeană, slavă Rusia 16 166 9. japoneză izolată sau uralo-altaică Japonia 3 128 10. panjabi (lahnda)351 indo-europeană, indo-iraniană India 352 6 88,7 11
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
spaniolă, franceza și rusă. Limba arabă a devenit cea de-a șasea limba oficială în 1973, printr-o rezoluție a adunării generale ONU. Astăzi se dorește ca și alte limbi, dintre cele mai vorbite pe glob (în special hindi și portugheză), să devină limbi oficiale. În mod efectiv, Secretariatul Națiunilor Unite folosește două limbi de lucru: engleză și franceză. 8.6. LIMBILE OFICIALE ALE UNIUNII EUROPENE Limba Autoglotonimul Țară bulgară български (bălgarski) Bulgaria cehă čeština Republică Cehă croată hrvatski Croația daneză
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
126, 165, 231, 252, 268, 271, 283, 340, ~ lingvistică 13, 18, 41, 42, 43, 44, 107, 108, 126, 127, 247, 296, ~a limbajului 41, ~a limbii 13, 41, socio-~ 103 poloneză (polona) 146, 165, 293, 304, 331, 337, 344, 345 portugheză 18, 65, 79, 87, 104, 105, 112, 113, 114, 115, 145, 147, 148, 151, 154, 155, 194, 227, 228, 263, 270, 277, 280, 291, 294, 305, 308, 317, 318, 319, 320, 324, 327, 328, 331, 333, 334, 335, 336, 339
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]