519 matches
-
prisăcarii loc de pășune pentru albine lăsând de cercătură, un știubei ici, unul colo, între fânețe și poeni. Dracul pune la cale totul. Lumea veche e plină de el Răpire de fată tânără dintr-un sat pe deapsa cu moartea posada strajă la cetăți podvadă cărături p. Domnie Cai de jold poșta Domnească Gonaci = urmăritori de hoți vamă perepis vamă de tranzit grivna vama carălor (r.t.) șoltuz pârgari ai orașelor țineau scaun de judecată staroste de ținut pârcălabi de cetate
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
de străbătut, din cauza copacilor doborâți care barau drumul. Dacă ar fi făcut imprudența să pornească spre sud, Matei ar fi fost prins în locurile strâmte de la munte și ar fi pățit exact ce a pățit Carol Robert de Anjou la Posada, în 1330. M. Roller, când s-a început publicarea documentelor interne, a spus că abia acum o să vedem noi cât de mare a fost Ștefan și cât de viteaz a fost Mihai. Barbu Câmpina s-a străduit să demonstreze că
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
disproporția ca rang, și disproporția ca mărime, dintre părțile beligerante, făceau ca înfrângerile suferite de poloni, de unguri sau de turci să pară rușinoase și compromițătoare în fața Europei medievale, așa s-a născut legenda trădării, atunci când a fost vorba de Posada (1330), de Rovine (1395), de Ghindăoani (1395) și de Baia (1467). Până la urmă chiar și cronicarii străini au trebuit să recunoască faptul că nu a existat nici o trădare, domnii români folosindu-se, cel mult, de o stratagemă pe care anticii
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
Petrică (Petricani), la gura Cracăului, Saucești, Bașoteni, Fântănele, Dumbrăvița, Telebecinți, Clococina, Cobâcini, Bilosăuți, Dragomirești și Hlapești și iezerele lor, Luciu și Zahorna. În aceste sate, boierii domnului (panii noștri, dregătorii) să nu se amestece și să nu plătească dare, nici posadă, nici iliș, nici podovadă, nici la jold să nu plătească dare, nici la mori, nici la cetate să nu muncească; nici globnicii nici pripășarii să nu ia din aceste sate gloabă, nici tretină, chiar dacă între acești oameni va fi tâlhărie
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
ajutar, nimănui, niciodată. Pentru mierea și grâul destinat mânăstirii, cărăușii să nu dea vamă la Tuțora și nici brodină să nu li se ia. Numai egumenul și dregătorii săi aveau dreptul să îi judece și nici la jold sau la posadă pe Nistru să nu meargă. Este cea mai amănunțită descriere a obligațiilor pe care oamenii satelor erau datori să le achite față de domnie La 5 octombrie 1448, domnul dăruia Pobratei un obroc anual de 6 buți de vin, precum și cămana
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
în schimbul unei camene de ceară dată anual. La 22 septembrie 1448, era dăruită mânăstirii Moldovița jumătatea din lacul Ciuhului și jumătate din veniturile obținute de pe urma pescuitului și a vămuirii peștelui încărcat aici. La 26 mai 1449, îi era întărită mânăstirii posada de pe Moldova, dăruită de Oană Pântece. La 12 martie 1439, se părea că domnii i-au dat mânăstirii posada, luându-i în schimb un sat ! La 26 august 1449, domnul dăruia Moldoviței jumătate din lacul Cuhului (Covur, Covărlui), percepând jumătate
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
și jumătate din veniturile obținute de pe urma pescuitului și a vămuirii peștelui încărcat aici. La 26 mai 1449, îi era întărită mânăstirii posada de pe Moldova, dăruită de Oană Pântece. La 12 martie 1439, se părea că domnii i-au dat mânăstirii posada, luându-i în schimb un sat ! La 26 august 1449, domnul dăruia Moldoviței jumătate din lacul Cuhului (Covur, Covărlui), percepând jumătate din veniturile de pe urma pescuitului, jumătate din vămuirea peștelui încărcat, taxele și amenzile impuse acolo. La 13 septembrie 1451, i
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
de pe urma pescuitului, jumătate din vămuirea peștelui încărcat, taxele și amenzile impuse acolo. La 13 septembrie 1451, i se întărea mânăstirii Moldovița un obroc de 10 buți cu vin. În ianuarie 1453, numărul buților se ridică la 12 și este întărită posada de pe Moldova și prisaca din braniștea domnească de la Bohotin, la izvor, pe Tătarca, pe care o dăruise boierul Coste Orâș. La 30 septembrie 1453, i se dă mânăstirii dreptul de a aduce trei care mari, scutite de vamă, în toată
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
vamă, vândută sau nevândută. La 25 august 1454, erau dăruiți patru țigani cu familiile lor, iar satul Săsciori era scutit de dări și munci, nici globnicii, nici ilișarii să nu aibă treabă cu locuitorii satului, care erau scutiți și de posadă, și de muncile la morile domnești. În aceași zi, era dat un nou privilegiu, prin care se reînoiau scutirile date pentru cele trei care, arătându-se care erau vămile la care nu plăteau: Târgul Frumos, Târgul Iași, la Lăpușna, la
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
mânăstirii satul Balasinăuți, scutindu-l de dări și slujbe. Se poate spune că este primul privilegiu prin care se acordă unei mânăstiri imunitate asupra satului, ai căror locuitori să nu dea “nici iliș, nici podvoadă, nici desetină, nici osluh, nici posadă, nici la moară să nu robească, nici la cetate, nici la vin să nu care, nici la oaste niciodată să nu meargă, nici cu jold și nici vreo altă oarecare slujbă a noastră și danie să nu aibă niciodată în
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
care erau dările și slujbele pe care țăranii le prestau în folosul domniei. Se menționează în document că satul va avea de la domnie “mare scutire și mare slobozie pe cinci ani” și „să nu dea nici iliș nici podvoadă, nici posadă nici jold și nici la cetate să nu lucreze și nici la mori și nici buți să nu care și nici fân să nu cosească și nici vreo altă dare sau slujbă a noastră să nu aibă”. Pârcălabii de la Neamț
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
oamenii, care se vor așeza în acest sat “să aibă slobozenie”, fie că „vor fi meșteri sau cojocari sau orice fel de meșteri, fie rus sau grec sau orice fel de limbă, să nu dea acești oameni nici dare, nici posadă, nici iliș, nici la morile noastre să nu lucreze, nici la cetate, nici să nu dea desetină din albine, nici din vii și nici altceva nimic să nu dea, niciodată, în veci”. “Și de asemenea, acești oameni să fie slobozi
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
impresionat pe contemporani, dar și pe urmași. Profesorul Mihai Berza, când s-a discutat la Academie în 1975, realizarea unui nou tratat de istorie a românilor, a ținut să recomande că, în nici un caz, să nu se compare lupta de la Posada, sau nici altă bătălie dată de români în Evul Mediu, cu marile bătălii din timpul Războiului de o sută de ani: Crécy (1346), Poitiers (1356), Azincourt (1415). Sacrilegiul îl comisesem eu în Mari bătălii din istoria lumii, așezând alături de bătăliile
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
bătălie dată de români în Evul Mediu, cu marile bătălii din timpul Războiului de o sută de ani: Crécy (1346), Poitiers (1356), Azincourt (1415). Sacrilegiul îl comisesem eu în Mari bătălii din istoria lumii, așezând alături de bătăliile amintite, bătălia de la Posada (1330), Rovine (1395), Podul Înalt (1475) și Codrii Cozminului (1497). Recomandarea a fost respectată în noul tratat de istorie a românilor, unul dintre apărătorii recomandării dovedindu-se a fi A. Pippidi și alții. Dar, iată ce spunea Ferdinand Lot, în
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
Ureche, care scria că românii nu au luptat niciodată “la gol”, adică în câmp deschis. Campania din 1330, când regele Carol Robert de Anjou și oastea lui de cavaleri au suferit un adevărat dezastru, cum îl caracterizează el însuși, la Posada, este un exemplu de felul în care s-a folosit strategia, pentru a slăbi puterea de luptă a adversarului. Cronicarul (istoricul) bizantin Laonic Chalcocondil, care trăiește în secolul al XV-lea (s-a născut înainte de 1423), scriind despre campania lui
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
valoare. Domnul era proprietarul multor moșii și dârste. Erau supuși la dări toți meșterii și sunt menționați într-un document “fie că vor fi meșteri cojocari sau orice fel de meșteri.” Locuitorii țării erau datori cu munci față de domnie, la posadă, la podvoadă, la moară, la cetate, la căratul vinului, la tăiatul lemnelor și căratul acetora, la cositul fânului și la jold, la poteci, la vii, la talpe și la poduri (pază și îngrijirea acestora). Pentru supravegherea acestor munci și pentru
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
în nomenclatura extrem de bogată cu care poporul român desemnează golurile de păduri. Înlimba maghiară veche, poienile au fost denumite pajiști ( gyepü) care mai târziu, pe lângă înțelesul inițial de poiană, a primit și sensul de graniță, ca și sinonimele prisacă și posadă în nomenclatura românească. Pe baza celor arătate mai sus putem localiza Cârța română amintită la anul 1252, într-o poiană de-a lungul râului Corlat, care întru-un document din 1366 apare tradus în limba maghiară, Pajiștea, adică Poiana sau
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
Așadar, Mircea Sandu s-a resemnat. România nu va mai candida împreună cu Ungaria la organizarea Europenelor din 2012. Nu fiindcă ungurii ar fi supărați că ai noștri i-au azvîrlit cu bolovani în cap lui Carol Robert de Anjou la Posada, ci pur și simplu pentru că nu putem. Nu sîntem în stare. În curînd, ar fi trebuit să ne ducem cu caietul de sarcini liniat la UEFA, or noi ce să le arătăm? Stadionul din Regie înecat în băltoace? Gazonul din
Raport de cornere. C`t se `ntinde plapuma Sportului? by Alin Buz\rin () [Corola-publishinghouse/Science/856_a_1764]
-
la Timișoara și Oradea, în 1959-1960), Cazul studentului Mihai Lotreanu (pusă în scenă la Timișoara, în 1962) ș.a. Este, de asemenea, autor al unor scenarii de teatru pentru copii, câteva cu subiect istoric (Șoimii Moldovei, 1969, Menumorut, stăpânul Bihariei, 1973, Posada, 1973, Ion Vodă Cumplitul, 1974), al câtorva texte de teatru TV, ca și al unor nuvele, jurnale de călătorie și reportaje de croazieră. Numeroase sunt, după 1989, tentativele lui T. de a aborda aspecte controversate ale istoriei românești, și nu
THEODORU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290165_a_291494]
-
Tot ce-mi spune nu-mi pare deloc o romanță, ci primul capitol al unei nuvele sau al unui roman. Aproape întotdeauna și pentru cei mai mulți, afectiv, primii pași în meserie contează enorm, însutit mai mult decît etapele ulterioare. *„Publicați-mi «Posada» - a insistat Cezar Stegaru, nimerit nu știu de unde în redacție -, căci vreau să intru în eveniment” (650 de ani de la legendara bătălie dintre Basarab I și Carol Robert I de Anjou). „Celelalte poeme pot să mai aștepte - a adăugat el
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
SRL Oradea, str. Leonardo Da Vinci nr. 26 bl. PB36 et. 3 ap. 12 țel. 123444 2289/0501 SC CONTARTIN SRL Oradea, str. Parcul Traian nr. 4, ap. 4 țel. 476164 fax: 476164 4170/0501 SC CONTEURO SRL Oradea, str. Posada nr. 6, bl. RC, ap. 4 țel. 094597990 013265/05 SC CONTMAR SRL Oradea, str. Alex. Odobescu nr. 16 bl. PB65 ap. 11 țel. 165297 2726/0502 SC CONTSAL SRL Salonta, str. Bolyai Janos nr. 7 țel. 371946 2289/0503
HOTĂRÂRE nr. 46 din 8 martie 2002 privind aprobarea Tabloului cuprinzând membrii activi ai Corpului Experţilor Contabili şi Contabililor Autorizaţi din România, a Listei cuprinzând persoanele fizice şi juridice abilitate să aibă calitatea de tutore de stagiu şi a Listei cuprinzând persoanele care efectuează stagiul în vederea accesului la profesia de expert contabil şi de contabil autorizat. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/142865_a_144194]
-
1 ap. 7 țel. 164072 1345 KOZMA JUDITH (n. 1959) Salonta, Str. Lacului nr. 5 țel. 371096 21159 LAL FLOARE (n. 1956) Oradea, str. Coposu nr. 15 AN25 ap. 6 țel. 096326953 17127 LAZARIM IULIANA VERSAVIA (n. 1933) Oradea, Str. Posada Nr. 2 Bl. RA Ap. 23 țel. 160409 1354 LORINCZY TOMA (n. 1936) Oradea, Str. Bradului Nr. 32 Ap. 5 țel. 139039 20712 LUCA AIDA (n. 1963) Oradea, str. Olimpiadei, nr. 13 țel. 132893 090162959 9771 LUCUTA FLOAREA (n. 1969
HOTĂRÂRE nr. 46 din 8 martie 2002 privind aprobarea Tabloului cuprinzând membrii activi ai Corpului Experţilor Contabili şi Contabililor Autorizaţi din România, a Listei cuprinzând persoanele fizice şi juridice abilitate să aibă calitatea de tutore de stagiu şi a Listei cuprinzând persoanele care efectuează stagiul în vederea accesului la profesia de expert contabil şi de contabil autorizat. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/142865_a_144194]
-
ap. 3 țel. 131990 1463 SZILAGYI ELISABETA (n. 1949) Oradea, Str. 1907 Nr. 10 țel. 123201 21164 SZLAHOTKA GODRI GABRIELA (n. 1959) Oradea, str. Progresului nr. 79 PC 82 ap. 1 țel. 142242 17163 TAMASDAN ANGELA (n. 1961) Oradea, Aleea Posada nr. 9, bl. S 14, ap. 1 țel. 145566 18943 TIMUT ELENĂ (n. 1966) Oradea, Str. Spartacus nr. 3, bl. 2, ap. 18 țel. 169911 19819 TIRTEA G. ANA (n. 1951) Oradea, Str. Adevărului nr. 10 țel. 415949 20370 TOTH
HOTĂRÂRE nr. 46 din 8 martie 2002 privind aprobarea Tabloului cuprinzând membrii activi ai Corpului Experţilor Contabili şi Contabililor Autorizaţi din România, a Listei cuprinzând persoanele fizice şi juridice abilitate să aibă calitatea de tutore de stagiu şi a Listei cuprinzând persoanele care efectuează stagiul în vederea accesului la profesia de expert contabil şi de contabil autorizat. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/142865_a_144194]
-
semnat de donator și donatar. Articolul 4 (1) Bunurile culturale mobile prevăzute la art. 1 alin. (1) vor deveni proprietate publică și vor fi transmise, prin ordin al ministrului culturii și cultelor, în folosința gratuită a Muzeului Cinegetic al Carpaților "Posada", secție a Muzeului Național "Peleș" Sinaia, aflat în subordinea Ministerului Culturii și Cultelor, cu sediul în orașul Sinaia, județul Prahova, care le va expune, păstra, conserva și gestiona, potrivit voinței donatorului. ... (2) Ordinul de transmitere în folosință gratuită va dispune
HOTĂRÂRE nr. 1.888 din 4 noiembrie 2004 pentru autorizarea Ministerului Culturii şi Cultelor de a accepta o donaţie în favoarea statului român. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/164143_a_165472]
-
Articolul 1 (1) Se aprobă transmiterea imobilului situat în localitatea Posada, județul Prahova, alcătuit din clădirile "Posada" și terenul aferent, proprietate publică a statului, având datele de identificare prevăzute în anexa nr. 1, din administrarea Muzeului Național "Peleș" - Sinaia în administrarea Regiei Naționale a Pădurilor - Romsilva. ... (2) Se aprobă transmiterea bunurilor
HOTĂRÂRE nr. 426 din 23 martie 2004 privind transmiterea unor imobile. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/156843_a_158172]