868 matches
-
fost cineva impresionat - sau Îngrozit - de transformarea enormă pe care o produseseră știința și industria? Un individ având, să zicem, șaizeci de ani, din Manchester, Anglia, ar fi fost de-a lungul vieții sale martorul revoluției din industria bumbacului și postavurilor, al dezvoltării fabricilor, al folosirii forței aburului și a altor noi mijloace de producție, al progreselor remarcabile din metalurgie și transporturi (mai ales din domeniul feroviar) și al apariției bunurilor de larg consum cu prețuri accesibile. Având În vedere pașii
[Corola-publishinghouse/Administrative/2012_a_3337]
-
privilegiul pe care îl aveau de la Alexandru cel Bun. Acest document ne îngăduie să schițăm parțial aria legăturilor comerciale pe care Moldova le întreținea în secolul al XV-lea. Prin intermediul negustorilor brașoveni pe piața târgurilor moldovenești se desfăcea, printre altele, postavul de Colonia și de Louvain, care era cel mai scump și după aceea postavul de Buda și din Cehia. Amănuntele acestea ni se par sugestive dintr-un anumit punct de vedere. Și anume, ne demonstrează că Moldova era angrenată într-
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
schițăm parțial aria legăturilor comerciale pe care Moldova le întreținea în secolul al XV-lea. Prin intermediul negustorilor brașoveni pe piața târgurilor moldovenești se desfăcea, printre altele, postavul de Colonia și de Louvain, care era cel mai scump și după aceea postavul de Buda și din Cehia. Amănuntele acestea ni se par sugestive dintr-un anumit punct de vedere. Și anume, ne demonstrează că Moldova era angrenată într-o arie comercială largă, europeană. Imaginea se va completa cu documentele în care se
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
importante care brăzdau țara în toate direcțiile, târgurile mai importante care se aflau pe aceste drumuri. Așezată la intersecția marilor căi comerciale în Moldova se întâlneau, din punct de vedere comercial, Asia și Europa. Aici veneau mărfurile din Occidentul european, postavuri și obiecte din metal, lucruri trebuincioase pentru marii boieri, dar și obiecte mărunte pe care le puteau cumpăra chiar și țăranii de la noi. Alături de acestea, în dughenile din târgurile Moldovei, dar mai ales în orașul de scaun al Sucevei erau
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
genovez, mărfurile urcau prin Lăpușna și Iași la Suceava, de unde negustorii lioveni le cumpărau pentru a le răspândi în restul Europei. Prin privilegiul din 1460 Ștefan cel Mare da libertatea de a neguța în târgurile și orașele moldovenești. Liovenii aduceau postavuri, marfă de mare preț, care a dus departe faima breslelor de postăvari din Florența, orașele Flandrei și orașele nemțești de pe Rin și din Bavaria. Ei mai aduceau pânzeturi din Germania și Lituania, catifea pentru hainele boierilor, așa cum o cerea moda
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
se scuture, ci neguțătorul să-și dea cuvântul său că n-are în carele sale marfă oprită, precum jderi, argint și ceară, sau nu duce cai buni de țară”. Se mai preciza în acest privilegiu ca, atunci când liovenii vor aduce postavuri sau alte mărfuri „nimenea să nu poată lua de la ei fără bani ori cu puterea, nici măcar un cot, nici vameșii, nici boierii, nici chiar noi înșine; ci când vom avea nevoie fie de postav fie de altă marfă, multă ori
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
privilegiu ca, atunci când liovenii vor aduce postavuri sau alte mărfuri „nimenea să nu poată lua de la ei fără bani ori cu puterea, nici măcar un cot, nici vameșii, nici boierii, nici chiar noi înșine; ci când vom avea nevoie fie de postav fie de altă marfă, multă ori puțină, noi sau vameșii ne vom târgui și, după ce vom face plata, vom lua cele ce ne-au trebuit”. Liovenilor li se îngăduia să țină o casă în Suceava, după obiceiul neguțătorilor. Am insistat
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
chir Domentian, împreună cu mânăstirea de la Neamț. La 6 ianuarie 1411, Alexandru cel Bun dăruia mânăstirii Bistrița două sate, Mitiucăuți și Brașăuți. Îi mai dăruia un obroc anual de zece buți de vin, câte zece coloade de grâu și câte nouă postavuri de Cehia, iar egumenului un postav și jumătate de stofă cenușie. Mânăstirea de la Bohotin era trecută sub oblăduirea mânăstirii Bistrița. La 12 iulie 1415, domnul dăruia mânăstirii satul lui Opriș de pe Chivejdi (Cuejdi), uric cu tot venitul, de la mic la
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
La 6 ianuarie 1411, Alexandru cel Bun dăruia mânăstirii Bistrița două sate, Mitiucăuți și Brașăuți. Îi mai dăruia un obroc anual de zece buți de vin, câte zece coloade de grâu și câte nouă postavuri de Cehia, iar egumenului un postav și jumătate de stofă cenușie. Mânăstirea de la Bohotin era trecută sub oblăduirea mânăstirii Bistrița. La 12 iulie 1415, domnul dăruia mânăstirii satul lui Opriș de pe Chivejdi (Cuejdi), uric cu tot venitul, de la mic la mare și cu straja. Cu această
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
târgului, Bârlad, și vama de pe apă, și de pe uscat de la iezerele de la Botna și de la Nistru. Din privilegiul, pe care Ștefan cel Mare îl da negustorilor din Liov este menționată și vama, pe care o percepea mânăstirea Bistrița. Cine aducea postavuri din Țara Românească plătea, în vama de la Bacău 2 zloți de car. Pentru postavurile de la Brașov, la Bacău se plăteau 2 zloți turcești de car, la intrare, iar la întoarcere 2 groși de povară. Cine cumpăra vite sau berbeci la
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
de la Nistru. Din privilegiul, pe care Ștefan cel Mare îl da negustorilor din Liov este menționată și vama, pe care o percepea mânăstirea Bistrița. Cine aducea postavuri din Țara Românească plătea, în vama de la Bacău 2 zloți de car. Pentru postavurile de la Brașov, la Bacău se plăteau 2 zloți turcești de car, la intrare, iar la întoarcere 2 groși de povară. Cine cumpăra vite sau berbeci la Bacău sau în altă parte să plătească acolo unde cumpără un groș de vită
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
mitropolitul (episcopul) și dregătorii lui având dreptul de judecată asupra locuitorilor din Negoești. Nimeni să nu ia vamă sau zălog “de la ei din orice marfă a lor: ori din pește proaspăt, ori din majă sărată, ori din sare, ori din postav, ori din pânză, ori din fier, ori din plate, ori din oale, ori din vase de lemn, ori din varză, ori din mere, ori din ceară, ori din miere curată când le vor vinde, sau pentru orice vor vinde; sau
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
noastre și asupra aceluia va fi pedeapsa noastră și marea urgie a domniei mele.” Funcționarii domnești nu aveau voie să ia vamă din “orice marfă a lor” ori din pește proaspăt, ori din majă sărată, ori din sare, ori din postav, ori din pânză, ori din fier, ori din plute, ori din oale, ori din vase de lemn, ori din varză, ori din mere, ori din ceară sau din miere curată, atunci când vor vinde asemenea produse. Erau scutiți de vamă atunci când
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
unde mai ședeau câțiva bărbați, intrați înaintea noastră și care așteptau și ei începerea slujbei. Dintre ei, mi-a atras atenția vecinul care-și pusese, pe scaunul ce ne despărțea, o pălărie mare, neagră, cu borurile largi, având bătute în postavul din față trei steluțe: una mai mare, în mijloc, și alte două, alături, de-o parte și de alta primeia. Când i-am văzut această impozantă și extravagantă pălărie, de cawboy, l-am și poreclit în gând "șeriful". Și așa
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
expuse. Aparatul este folosit pentru proiectarea tipăriturilor pe hârtie (cărți, texte, scheme); * prezentarea, studierea, învățarea schemelor tactice. Terenul de joc desenat pe o tablă; puluri magnetice, reprezentând jucători pe posturi, adversari, terenul poate fi desenat pe o tablă acoperită cu postav sau cu fetru, iar pulurile sunt prevăzute cu rondele de glaspapir care se agață de fetru. Este forma cea mai folosită în cazul echipelor pentru expunerea de către antrenor sau jucători a concepției tactice, dar și în cadrul lecțiilor de educație fizică
Concepte moderne privind utilizarea tehnologiilor informaţionale în procesul de predare-învăţare-evaluare la disciplina "Bazele generale ale fotbalului" by Gheorghe Balint () [Corola-publishinghouse/Science/661_a_1278]
-
evreești: a. - Pădurile împreună cu toate construcțiile, instalațiile, uneltele, liniile de căi ferate, mijloacele de transport aflate pe terenul acestor păduri; b. - Morile de orice fel și oriunde ar fi situate, pivele și teascurile țărănești de ulei și pivele țărănești de postav situate în comunele rurale și suburbane, împreună cu terenul din jurul lor, construcțiunile, uneltele, întregul lor inventar viu și mort și toate stocurile de produse și materii prime; c. - Fabricile agricole de spirt, oriunde ar fi situate, împreună cu terenul din jurul lor, construcțiunile
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
de tânărul pe care Îl observase În biserica miracolului. - Iar acela e Fabio dal Pozzo, adăugă hangiul urmărindu-i mâna, care se Îndreptase către un om vânjos ce ședea lângă primul, cu o cupă de vin În mână. Negustor de postavuri. Vine din Nord să vândă stofe din Scoția. Tot În tăcere, Dante arătă spre alții doi, care ședeau de partea cealaltă a mesei, pe colț, aplecați asupra unei partide de zaruri. Unul, cu o burtă mare, Înfășurată Într-o vestă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1915_a_3240]
-
piele, contopindu-se cu pielea trupului, Îi păstraseră forma. Și capul era intact, Încă Înfășurat În rămășițele unei fâșii de stofă. Dante scrută chipul acela, care acum părea de sticlă neagră. Rigo di Cola, unul din cei doi negustori de postavuri care trăseseră la hanul Îngerului. Până la urmă, diavolul chiar Își făcuse apariția În inelul său, se gândi. Iar ceva asemănător trebuia să se fi petrecut și În mințile oamenilor care se apropiaseră și ei, atrași de strigăte. Văzu cum nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1915_a_3240]
-
În acest caz, nu mai putea fi ascunsă În scrinul menit să o adăpostească. Trebuia să se afle altundeva. Între fetru și fetru. O alegorie sau o expresie ce trebuie luată ad literam? Poate că aici stătea explicația. Prăvăliile de postavuri erau concentrate toate În jurul pajiștilor de la Santa Maria Novella, În partea cealaltă a orașului. Spera că aerul răcoros al dimineții Îi va prii. Dar soarele strălucea deja ca o minge de foc, implacabil. Parcursese doar câteva zeci de pași și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1915_a_3240]
-
Fabio dal Pozzo și Cecco. Continuă să descâlcească acea „comoară” din ascunzătoarea ei, până când se pomeni dinaintea unui bloc compact și greu, de cel puțin două picioare pe cinci, și ceva mai gros de o palmă. Parcă cineva ascunsese În postav o placă din piatră. Cu daga tăie ușor un colț al Învelitorii de fetru. O rază ce pătrundea pieziș din curte izbucni ca o străfulgerare argintie În punctul dezvelit, orbindu-l pe poet. O oglindă. Era o oglindă ascunsă În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1915_a_3240]
-
personală. De aceea o nație trebuie să îngrijească de clasele care produc obiectele ce corespund acestor trebuințe. Românul care mânca limbi de privighetoare se putea hrăni și cu pîne, dar fără aceasta nu putea; el purta purpura, dar îi trebuia postav; locuia în palat, dar îi trebuia casă. Oricât de modificate prin lux ar fi aceste trebuințe, ele sunt în fond aceleași. {EminescuOpIX 173} Producătorul materiei brute pentru aceste trebuințe este țăranul. De acolo proverbul francez: Pauvre paysan, pauvre pays - pauvre
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
mulți puteau ca să nu ție acea poroncă în samă, și apoi trebuia să-i pedepsească și să se arăte Domnul rău către norod. Dară socoti Domnul mai pe urmă și și-au făcut singur Măria Sa un rând de straie de postav, libadea și giubea, și într-o zi fără de veste au ieșit îmbrăcat cu ele la Divan; care într - aceeași zi văzând oamenii Măriei Sale s-au rușinat cu toți; căci luase și ei oarecare învățătură de la pământeni, și așa peste două
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
îmbrăcat cu ele la Divan; care într - aceeași zi văzând oamenii Măriei Sale s-au rușinat cu toți; căci luase și ei oarecare învățătură de la pământeni, și așa peste două - trei zile au început și ei fiștecare a pune libadele de postav și giubele. Aceste văzând boierii pământeni, au început și ei a-și face; și așa în scurtă vreme s-au rădicat acea cheltuială nebunească a straielor, nezicând Domnul nimărui nimică; încă mulțămea Domnului că au făcut una ca aceasta, căci
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
odihni Domnul nici cu aceasta; ce căuta în tot chipul ca să poată găsi o mijlocire ca să facă un lucru care să nu fi mai fost alta, dată în țara aceasta; și așa au socotit că se va putea ca să facă postav aice în țară; și îndată au scris printr-alte țări, pe la prieteni, în Țara Leșească și în Țara Nemțească, de i-au trămis vro doi meșteri, ca să vadă locul și apele și să vorbească cu ei ca, de se va
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
Măriei Sale, dându - le și câți bani le-au trebuit ca să cheltuiască dimpreună cu meșterii, să facă, toate cele trebuincioase după cum vor arăta meșterii că le trebuie. Și isprăvindu - le aceste toate, și strângând și lâna, s-au apucat de lucrul postavului, și au început a face fel de fel de postav și au făcut și o bală de postav prea frumoasă, de au trămis - o la împărăție, la Sultanul Mustafa, peșkeș, ca să vadă ce odor s-au făcut acestui pământ. Ci
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]