3,622 matches
-
de vedere vizual: vremea dinainte de conflictul armat e una serenă, aproape bucolică, scăldată constant în lumina unei după-amieze de vară, animată de culori calde. Războiul e secat de nuanțe, aproape alb-negru, deși albul nu prea constituie o prezență distinctă. Epoca postbelică e "aburită" la colțuri, cromatica e vag similară celei dinainte de război, dar lumina e filtrată autumnal, sobră și rece, imaginile fiind cvasi-in-sepia. Aceste diviziuni stricte nu sunt gratuite, dimpotrivă, pentru că povestea oscilează între aceste perioade. De aceea e necesară și
Doi mari regizori: unul merge înainte, altul înapoi by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/11957_a_13282]
-
atît prin substanța sa pur literară, oglindind coerența unei sensibilități și a unui gust, ca și prin intenția reparatoare ce o animă, antologia lui Constantin Abăluță e cea mai însemnată din cîte au apărut, în domeniul lirismului românesc, în perioada postbelică. Satisfacția noastră personală este, la lectura ei, de-a ne vedea confirmat în numeroase din propozițiile pe care le-am emis de-a lungul mai multor decenii, criticul străduindu-se a fi - nu-i așa? - dincolo de inevitabilele-i precarități, și
O antologie recuperatoare (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16031_a_17356]
-
de ani nefiind pentru Bernhard o piedică în anticiparea unui concubinaj care, durînd peste trei decenii, avea să-i fie un veritabil colac de salvare: pentru un fantast fără aptitudini de supraviețuire, căruia efortul de a se adapta la climatul postbelic îi putea fi fatal, ivirea unei mecena feminin dispus a proteja artiști faliți era semnul mîntuirii. În fond, alipirea lor a fost un alt fel de Anschluss cu urmări providențiale pentru amîndoi: matroana ofilită își găsea Siegfriedul menit a-i
Furia literară by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/2799_a_4124]
-
Franța 1938, unde trebuie însă să îndure calvarul înfrângerii în fața anonimei echipe a Cubei. La capătul drumului Norii negri ai războiului aduc și declinul Ripensiei. Dobay se transferă în Ungaria, la Törekvés Budapesta, și continuă să joace și în anii postbelici, la Karres Mediaș, până în 1948. „Demarările mele nu mai atingeau viteza din zilele de glorie și nici șuturile, care băgau spaima în portari, nu mai aveau forță de bolid. Atunci mi-am dat seama că, în sfârșit, a sosit ora
Agenda2003-6-03-c () [Corola-journal/Journalistic/280679_a_282008]
-
plachetele care au urmat: Mănușa roșie ori Cinci poeme, în care nu numai problematica dar și poetica acestora sugerau ceva nou în legătură cu cele întâmplate, ceva care continua - ca formă - avangardismului polonez. El a fost cel care a înfăptuit în lirica postbelică din această țară - s u - p r a u m a n u l spunând: Ceea ce făurești/e scos din întuneric/De ce nu dorești/ Să te scalzi în lumină// Războiul deschide în mine/pleoapa/milioanelor de fețe căzute//Ce așezi
Despărțirea de Rózewicz by Nicolae Mareș () [Corola-journal/Journalistic/2566_a_3891]
-
interferezi cu ea, s-o condiționezi, trebuie s-o transformi într-o creație mecanică. Au fost mai multe articole în presa britanică despre problemele legate de creșterea criminalității. Tinerii de la sfârșitul anilor ’50 erau turbulenți și răi, nemulțumiți de lumea postbelică, violenți și distructivi și ei erau aceia - fiind mult mai vizibili decât tâlharii și vagabonzii de modă veche - la care majoritatea oamenilor se refereau când vorbeau despre creșterea criminalității. Privind înapoi de pe o culme a violenței, putem să vedem că
Marmelada mecanică by Anthony Burgess () [Corola-journal/Journalistic/2585_a_3910]
-
e cum nu se poate mai potrivită, Cistelecan fiind, probabil, cel mai bătăios dintre partizanii acestei poezii. A comentat-o în repetate rânduri, dedicându-i deopotrivă cronici și studii întinse, a militat pentru impunerea ei în prim-planul poeziei române postbelice (scoțând-o astfel din „plutonul” meritoriu în care o plasaseră criticii din generația anterioară). Mai mult decât atât, a susținut o „direcție” Ivănescu în literatura contemporană, identificând urmași în rândurile optzeciștilor și douămiiștilor. Și n-aș exclude ipoteza conform căreia
M. Ivănescu în atmosfera lăuntrică by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/2595_a_3920]
-
sută?” Proiecțiile își lărgesc necontenit cuprinderea, de la cei trei la lume și la fel în toate povestirile lui Varujan Vosganian, propunând o imagine când reală, când fantastică a ceea ce am trăit noi și cei care ne-au precedat în istoria postbelică: închisorile politice, tortura, mizeria din timpul ceaușismului, venirea minerilor în ’90 și felul în care văd lucrurile cei care le-au trăit, unii roși de căință, alții nostalgici, iar alții indiferenți. Istoria se reface din cioburi și e retrăită de
Realist și simbolic by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/2762_a_4087]
-
democrația s-a dezvoltat, încet-încet, în acei ani, deși economia și libertățile au stagnat. Ambiguitatea nu venea din lipsa voinței politice, ci din inconsisteța statală și instituțională a României. În anul 2000 a început partea a treia a poveștii românești postbelice, care este și cea mai interesantă dintre toate și mai bogată în evenimente. Desigur, astăzi Regele nu mai este oprit cu mașini de-a curmezișul șoselei. El continuă să fie descurajat sau sâcâit mult mai subtil, "chirurgical", nevăzut, conform cu instrumentele
Regele, cel mai puternic om () [Corola-journal/Journalistic/23759_a_25084]
-
Ceea ce dumneavoastră vedeți aici că ceva nou în Occident, este că la întâlnirea de 60 de ani a Uniunii Europene, papa Francisc a spus clar: „Vom avea nevoie și de personalități ...”, ceea ce după război nu a fost cazul. Democrația creștină postbelică europeană a fost construită pe mediocrități. După personalitățile malefice Hitler, Mussolini, Franco nu numai papalitatea era speriată de faptul că trei romano-catolici au dus Europa pe marginea prăpastiei. S-a luat atunci decizia construirii unei democrații creștine bazată pe mediocrități
DIALOGURI TIMIŞORENE: CU VASILE BOGDAN ŞI TITUS SUCIU (2) de VIOREL ROMAN în ediţia nr. 2296 din 14 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/381569_a_382898]
-
interese transnaționale și antinaționale, însoțite de lașitățile occidentale cunoscute a permis-o. Susțineți, totodată, că „Modelul de viață occidental e interzis, cel ortodoxo-comunist moldo-valah devine dictatorial până în anul 1989”. Dar cine l-a interzis? Noi românii, care am așteptat ani postbelici la rând „să vină americanii” sau, dimpotrivă, ocuparea militară sovietică a României, făcută cu bună înțelegere a acelorași aliați occidentali ai Moscovei! Construcția conceptuală „modelul ortodoxo-comunist”, care pe deasupra să fi fost și „moldo-valah” nu este doar logic-formal incorectă, ci și
DIALOGURI PRINCIPIALE DESPRE CONDIŢIA RELIGIEI de VIOREL ROMAN în ediţia nr. 1648 din 06 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/381560_a_382889]
-
venerdì 4 marzo 2016) Mai toată lumea e împotriva renunțării la granițe și la resemnarea în fata invaziei islamicilor și idolatrilor afro-asiatici. Dar nu asta e dilema AfD-ului, ci faptul că germanii, mai ales cei din est, sunt împotriva reeducării postbelice politic corectă, după cea marxist-leninista a încetat brusc, odată cu Lagărul de tristă amintire, pe când cea anglo-americana e încă promovată de establishment. Pactul de la Varșovia s-a ... Citește mai mult Teama de Alternativa pentru Germania / Alternative für Deutschland (AfD), pentru cursul
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/381575_a_382904]
-
venerdì 4 marzo 2016)Mai toată lumea e împotriva renunțării la granițe și la resemnarea în fata invaziei islamicilor și idolatrilor afro-asiatici. Dar nu asta e dilema AfD-ului, ci faptul că germanii, mai ales cei din est, sunt împotriva reeducării postbelice politic corectă, după cea marxist-leninista a încetat brusc, odată cu Lagărul de tristă amintire, pe când cea anglo-americana e încă promovată de establishment. Pactul de la Varșovia s-a ... XVIII. VIOREL ROMAN - CRIZA DOAMNEI MERKEL, de Viorel Roman, publicat în Ediția nr. 1849
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/381575_a_382904]
-
TIFF 2015 - TIFF 2015 - PAȘAPORT DE GERMANIA/ Trading Germans, România-Germania, 2014 R. Răzvan Georgescu. Povestea uneia dintre cele mai elaborate tranzacții de ființe umane din Europa postbelică: vânzarea sistematică, organizată, a întregii populații germane din România Germaniei de Vest. Filmul se concentrează pe istoriile individuale ale oamenilor afectați direct de această situație. The story of one of the largest trade of human beings în post-war Europe: the
PAŞAPORT DE GERMANIA [Corola-blog/BlogPost/99152_a_100444]
-
probleme contemporane: identitatea de gen, perisabilitatea vieții, dar și a marilor „legende” evocate prin sculptura clasică, opoziția perisabil/permanent sau canoanele erotice actuale. Din punct de vedere ideatic, lucrările expoziției „Legende” se caracterizează printr-un discurs critic pronunțat, specific neo-avangardelor postbelice, iar din punct de vedere vizual, printr-o sinteză figurativ-abstract, cu puternice rădăcini în marea artă figurativă occidentală, trecută prin filtrul unui cromatism accentuat.
Albert Weber [Corola-blog/BlogPost/99213_a_100505]
-
prin intermediul unor forme de expresie vizulă dintre cele mai diferite, este una dintre calitățile specifice mai ales noilor creații ale lui Albert Weber. Din punct de vedere ideatic, lucrările expoziției „Legende” se caracterizează printr-un discurs critic pronunțat, specific neo-avangardelor postbelice, iar din punct de vedere vizual, printr-o sinteză figurativ-abstract, cu puternice rădăcini în marea artă figurativă occidentală, trecută prin filtrul unui cromatism accentuat. Muzeul de Artă 26 iunie - 8 iulie Miercuri - Duminică 10.00 - 17.00 „Creația lui Albert
City Cult [Corola-blog/BlogPost/99215_a_100507]
-
cu o impetuozitate fără precedent, după 1990. Emil Băcilă ( 1926, Blaj - 1990, Cluj-Napoca) a fost pictor, grafician, artist decorator și profesor la Institutul de Artă „Ion Andreescu” din Cluj-Napoca. Cariera lui artistică jalonează, mai mult chiar, se confundă cu istoria postbelică a acestui „accelerator” de talente care a fost noua instituție de învățământ artistic superior creată la Cluj Napoca, în anul 1948. A făcut parte din prima generație de studenți (1948 - 1953), evoluând prodigios de la poziția de asistent (1953), profesor, șef de
Expoziţia retrospectivă Emil Băcilă la Muzeul de Artă Cluj-Napoca [Corola-blog/BlogPost/99225_a_100517]
-
vreo două sute de ani. Mâncarea a fost bună, dar și mai bun fost aerul de amintiri pe care l-am tras în piept. Fațadă recondiționata, scările crăpate pe care-au urcat și coborât mii de perechi de pantofi ante- si postbelici, șapte saloane mari, diferit decorate, crama răcoroasă, podul uriaș cu ferestre mici și groase, o ditamai vila care arată vechi, dar un vechi frumos, potrivit, natural, chiar dacă se mișcă viu. E Vila Rodizio. Aici poți mânca o anghila pe care
Şi vechi e cool [Corola-blog/BlogPost/96832_a_98124]
-
sediul Muzeului de Artă Brașov: B-dul. Eroilor nr. 21, lângă Hotel Capitol). Expoziția explorează modul în care peisajul specific Brașovului și Țării Bârsei s-a reflectat în pictura și grafica românească din prima jumătate a secolului XX și primele decenii postbelice. În expoziție sunt incluse lucrări semnate de nume consacrate ale artei românești (Camil Ressu, Ștefan Popescu, Iosif Iser, Marius Bunescu, Gheorghe Petrașcu, Kimon Loghi, Sabin Popp, Adam Bălțatu, Marcel Olinescu), dar și de artiști transilvăneni și brașoveni (Hans Hermann, Hermann
Braşovul şi Ţara Bârsei în Arta Românească [Corola-blog/BlogPost/97382_a_98674]
-
un rafinament delectabil, dar și de o rigoare demnă de toate aprecierile. Criza, în general... Semnalând existența unei crize a receptării - nu numai a operei lui Fănuș Neagu, ci a literaturii întregii sale generații, ba chiar și a literaturii române postbelice -, analistul reține glisarea masivă a gustului cititorilor pentru ,,diaristică’’, afirmăm noi, după Eugen Simion (jurnal, confesiune, epistolar), pentru literatura exilului și a experiențelor-limită: Ficțiunea sau cititorul - cel puțin unul dintre ei a obosit. Criza nu este numai a receptării literaturii
DAN LUPESCU despre… FĂNUŞ NEAGU – Povestirile magice , de Viorel COMAN [Corola-blog/BlogPost/94141_a_95433]
-
doi ani (1948-1950), îl regăsim la Paris, unde conduce secția literară a Institutului Român de Cercetări de pe lângă Sorbona, alături de Mircea Eliade, Emil Cioran și Eugene Ionesco, fiind unul dintre fondatorii importanți ai respectivului Institut. Între creațiile poetice importante din perioada postbelică sunt de menționat: Juvavum 1945, Râul (1947), Por las calzados de Punta Europa (1956), Exodo in mayo (1957), Recitativ (poeme în versuri și proză, Madrid, Destin, 1963), Dialoguri (1964), Dialogos (Salamancha, 1971), Kairós (Paris, Caetele Inorogului, 1974), Jurnal (Salamancha, Asociacion
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93420_a_94712]
-
de rasa lui (n.n. etnia lui), acela e român””. Și de astă-dată, Ștefan Andrei a tras concluzia printr-o singură, succintă întrebare: ,,E valabilă afirmația și astăzi?”. Stârnit de aceste realități, cel mai pragmatic ministru român de externe din anii postbelici a trecut în revistă anii ce au urmat - din perspectiva propriei sale experiențe, care o confirma, dureros, pe aceea a lui Nicolae Titulescu. În activitatea sa diplomatică, Ștefan Andrei - mărturisea, cu voce gravă, de violoncel cântând solitar, pe malul oceanului
Portret în linii fugoase de Ştefan ANDREI: ,,TITULESCU este foarte actual, astăzi!” (I) [Corola-blog/BlogPost/93621_a_94913]
-
se împrăștiaseră care și încotro. Aici, la marginea orașului, pe o stradă liniștită, ce aducea mai mult a drum de țară, îi apar și primele poezii, pe care le-o fi scris în liniște și taină. 27. Casa Aglaei Drogli, postbelic. 28. Residenzgasse, anul 1905. 29. Biserica evanghelică (1847-1849). La Cernăuți a trăit și sora poetului Aglaia, fiind măritată la 1871 cu profesorul Ion Drogli, care împreună închiriau câteva odăi la parter în spațioasa casă a lui Constantin Isopescu-Grecul de pe fosta
O călătorie virtuală prin Cernăuţii lui Eminescu [Corola-blog/BlogPost/93714_a_95006]
-
când noi am fost evacuați forțat din casă, primind domiciliu obligatoriu, a constituit cea mai mare frustare a vieții mele”, mi-a spus cu lacrimi în ochi. Oftatul distinsei doamne, ajunsă la vârsta senectuții, mi-a răscolit amintiri dureroase. România postbelică a fost supusă unui proces de deculturalizare. Tot ce era etichetat «burghezo-moșieresc» trebuia distrus. Naționalizările de peste noapte, arestările, deportările, perchezițiile și confiscările s-au soldat cu pierderi de cărți și chiar de întregi biblioteci personale. Din biblioteca familiei mele au
CARTEA ŞI PUBLICUL CITITOR de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 1983 din 05 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/382144_a_383473]
-
47). Iar în volumul al II-lea, fișa organizației “Haiducii Muscelului” (pag. 185). Coordonatorul lucrării, dl. Prof. univ. dr. Petre Popa, sintetizează astfel împortanța jertfelor lor în prefața intitulată“Spiritul enciclopedismului și Argeșul” (pag. XII): “În debutul exprimării regimului comunist postbelic, zona nordică a Argeșului si Muscelului cunoaște mișcările unor grupări opozante, cele mai active fiind conduse de Gheorghe Arsenescu și Toma Arnăuțoiu (ofițeri). Denumite «Haiducii Muscelului», erau anihilate de Securitatea Statului în deceniul șase al secolului XX. Mulți dintre luptători
Unde sunt străzile celor ce nu mai sunt? [Corola-blog/BlogPost/93191_a_94483]