1,547 matches
-
cărei părți au apărut ritmic, fără nici un fel de sincope: Memorii I, 2003; II, 2004; III, 2006; IV, 2007, toate apărute la Editura Polirom. A doua victorie o reprezintă finalizarea tetralogiei epice dedicate temei puterii, pusă într-un context actualizat postdecembrist și situată în mediul ardelean al Clujului: Ziua și noaptea (1998), Voința de putere (2001), Puterea nevăzută (2004, reeditat în 2007) și un al patrulea volum, ce se va intitula probabil Jicquidi, după numele unuia dintre personaje, volum încheiat, în
Nicolae Breban ca personaj by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/9183_a_10508]
-
luptele literare de la sfârșitul anilor ´60 - în volumul al doilea; exilul început în vara lui 1971, asumarea libertății și creionarea câtorva portrete pariziene din anii 1970-1980 (Eliade, Cioran, Ionescu) - în volumul al treilea; întoarcerea din exil, cu toate implicațiile ei postdecembriste, și asumarea bătrâneții - în volumul al patrulea. Delimitările temporale nu sunt stricte, pentru că rememorarea alternează cu anticiparea unor evenimente, iar reflecțiile amplu-eseistice îngăduie alternarea întoarcerilor înapoi cu prospectările în viitor și meditația despre un prezent instabil ca un nisip mișcător
Nicolae Breban ca personaj by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/9183_a_10508]
-
o sinteză utilă a problematicii abordate și a da un posibil răspuns la întrebarea care ne preocupă pe toți: „Ce se întâmplă în România?”. Mai mult, lucrarea are capacitatea de a reda atmosfera dezbaterilor intelectuale ce caracterizează un întreg deceniu postdecembrist și chiar mai mult, în țara noastră. Și nu este puțin lucru. Conf. prof. dr. Sorin-Tudor MAXIM Cuvânt înainte Mărturisesc din capul locului că am pus ca titlu această întrebare, convins că pe mulți dintre noi ne frământă răspunsul la
CE SE ÎNTÂMPLĂ ÎN ROMÂNIA? by Radu Iacoboaie () [Corola-publishinghouse/Administrative/499_a_937]
-
desăvârși. Ca și acum, nimic, nici o instituție publică, nu va funcționa fără semnătura PSD. Iar corupția va fi ce a fost și mai mult decât atât. Ca și când fraudarea posibilă a alegerilor n-ar fi de ajuns, toate alegerile din România postdecembristă au evidențiat fără putință de tăgadă, lipsa unei culturi politice minime din partea majorității cetățenilor chemați la vot. Informația corectă a ajuns foarte greu în mediul rural, unde TVR și Radiodifuziunea dețin monopolul și a fost receptată greșit sau a fost
CE SE ÎNTÂMPLĂ ÎN ROMÂNIA? by Radu Iacoboaie () [Corola-publishinghouse/Administrative/499_a_937]
-
satului asupra orașului », «o victorie a periferiilor asupra centrului»: Căci, într-o totală neînțelegere - dar de înțeles - a situației lor, ar însemna că săracii României au votat masiv tocmai cu cei responsabili în cea mai mare măsură de polarizarea socială postdecembristă pentru că aceștia au fost la cârmă 11 din cei 15 ani ai tranziției. Și săracii au votat totuși așa, pentru că cei aflați în ultimii patru ani la cârma țării au știut să le exploateze în mod dibaci și profesionist condiția
CE SE ÎNTÂMPLĂ ÎN ROMÂNIA? by Radu Iacoboaie () [Corola-publishinghouse/Administrative/499_a_937]
-
poate explica deci prin antinomia teoretică dintre moral și politic, nici prin nivelul scăzut al masei, ci printr-o lipsă de înțelegere, din partea omului politic, a adevăratei sale misiuni, prin criza de morală a conducătorilor.” 3. Principalii «arhitecți» ai României postdecembriste La o privire mai atentă și imparțială, putem aprecia că după 1989 două figuri politice, destul de controversate, arhitecți ai României postcomuniste, și-au disputat hegemonia pe scena politicii, aducând grave prejudicii imaginii țării, poporului român și interesului general. Este vorba
CE SE ÎNTÂMPLĂ ÎN ROMÂNIA? by Radu Iacoboaie () [Corola-publishinghouse/Administrative/499_a_937]
-
est europene.” PARTEA a III-a ÎN ZODIA COMUNISMULUI ȘI DUPĂ 1989? (Simulacrul democrației) Motto: Puțină politică și sociologie nu cred că strică nimănui. Influența lor în viața noastră este mult prea mare. Autorul 1. Redescoperirea valorilor democrației în România postdecembristă (Întoarcerea la normalitate compromisă parțial de dl. Ion Iliescu) Încă de la începutul secolului trecut, reputatul psiholog francez Gustave Le Bon punea sub semnul întrebării anumite credințe: „socialismul amenință să paralizeze marile surse de progres ale umanității, asfixiind inițiativele individuale și
CE SE ÎNTÂMPLĂ ÎN ROMÂNIA? by Radu Iacoboaie () [Corola-publishinghouse/Administrative/499_a_937]
-
materie de impozitare protecție socială, cum sunt Belgia, Danemarca, Suedia sau Olanda procentul se învârte în jurul lui 50% în vreme ce în SUA abia trece de 30%. Ce exprimă de fapt acest procent? În cazul României, nimic altceva decât impotența tuturor guvernelor postdecembriste, sfârșind cu guvernul Năstase, în a conduce în mod capitalist această țară. Nu întâmplător economia cea mai liberală din lume, cea americană, percepe taxele cele mai mici pentru ca un loc de muncă să existe. În cazul țărilor cu componență socială
CE SE ÎNTÂMPLĂ ÎN ROMÂNIA? by Radu Iacoboaie () [Corola-publishinghouse/Administrative/499_a_937]
-
concepțiile și calificările candidaților la funcția respectivă constituie una dintre responsabilitățile fundamentale ale presei într-o democrație, iar mijloacele de comunicare în masă ar trebui să răspundă pentru modul în care o îndeplinesc.” S-a vorbit mult în presa română postdecembristă despre oportunismul politic. Trebuie dezvăluite aici câteva aspecte lămuritoare: „Esențialul este - și aici se deosebește fundamental partidul politic de program de partidul politic oportunist - că partidul de program urmărește guvernarea ca mijloc de a realiza programul său, în timp ce partidul politic
CE SE ÎNTÂMPLĂ ÎN ROMÂNIA? by Radu Iacoboaie () [Corola-publishinghouse/Administrative/499_a_937]
-
de tărtăcuța ta, când treci strada!” se stropși la el cât ai zice pește un client mai vechi al forumului, care-și semna consecvent misivele duios-amenințătoare cu numele „Anofelul”, probabil un pensionar de al „organelor” de la Mănăsirea Secu, onorabil cetățean postdecembrist care-și mai omora și el plictisul și se silea din răsputeri să mai fie încă de folos societății, pișcând în stânga și dreapta pe forum cu trompa-i punguentă, încă doritoare de sânge. Plictisit, Bart trecu pe alte forumuri, în
KARMA. NOPŢI DE MĂTASE by DANIEL DRAGOMIRESCU MARIA ARDELEANU-APŞAN () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1614_a_2969]
-
lui! și-l lăsase singur în birou, să se ocupe de treburile redacționale presante. Aparițiile repetate în emisiunile Cameliei, unde se adunau mulți dintre veteranii mass mediei naționale, de la atoateștiutorul Nelu Coroiu, care se considera fără falsă modestie nașul presei postdecembriste, și până la marele doxolog într ale presei profesioniste, Coriolan Pantelimonescu Tudose, care toca mărunt pe oricine îi intra în colimator, ca să evidențieze cu argumente imbatabile că lumea toată nu era decât o adunătură de imbecili, de lepre, de gogomani și
KARMA. NOPŢI DE MĂTASE by DANIEL DRAGOMIRESCU MARIA ARDELEANU-APŞAN () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1614_a_2969]
-
vorba de doxologi, de politologi, de politruci sau de politicieni cu state de serviciu prin toate partidele parlamentare. I se făcuse la un moment dat propunerea să vină la trustul media condus de un fost ministru din epoca primelor guvernări postdecembriste, unde ar fi trebuit să facă emisiuni de actualitate politică împreună cu Nelu Coroiu, dar nu mușcase din momeală; discursul confratelui Coroiu, otrăvit cu o anumită subtilitate, era îndreptat doar spre anumite zone ale vieții politice și n-ar fi putut
KARMA. NOPŢI DE MĂTASE by DANIEL DRAGOMIRESCU MARIA ARDELEANU-APŞAN () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1614_a_2969]
-
prestate de administrația locală. Sistemul de transferuri, subvenții sau credite bugetare trebuie să urmărească o adaptare sporită la nevoile locale, să contribuie la consolidarea libertății de decizie a autorităților locale și la formarea unui cadru favorabil inițiativei locale. În România postdecembristă s-a practicat vreme de 20 de ani o centralizare bugetară excesivă, ce limitează drastic gradul de autono-mie financiară, oscilând între 20% 30% de la un an la altul. În același timp, practica subvențiilor din bugetul central a fost grevată de
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
le sunt interesele respective. Aceasta nu e a priori un obstacol pentru un curent de gîndire care revendică articularea economiei cu sociologia și cu istoria. Dar aceasta rămîne o miză de înfăptuit. 6.1.2.3. Întoarcerea interesului general Istoria postdecembristă a României ilustrează cît de dificil este de conceput un Stat ca pe un compromis între grupuri sociale antagoniste. Cum spunea fostul președinte al Franței, F. Mitterrand, "majoritatea politică coincide cu majoritatea sociologică". În alți termeni, fiind preluat în fine
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
implacabila povară a anilor trăiți, cît și dispariția fizică a prietenilor ca și a adversarilor, desființarea biroului "Europei libere" din capitala Franței și, nu în ultimul rînd, evoluția nefavorabilă a unor oameni ce păreau repere etice, descalificați în pestrița realitate postdecembristă, îi produc Monicăi Lovinescu mîhniri pe măsură, pe care exegetul le receptează cu o respectuoasă, plenară participare, socotindu-le a fi "cele ale unui om care a alergat în permanență cu privirea îndreptată înainte și care este pus acum să
Fondul existențial by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/8048_a_9373]
-
reprezentat, în deceniul al patrulea al secolului trecut, de teribilul opuscul al lui Arghezi, ca să ajung din nou, după o buclă cam amplă dar strict necesară, la subiectul cronicii mele. Absolventă meritorie de Litere, într-una din faimoasele promoții imediat postdecembriste, membră de prim plan a cenaclului condus de Mircea Cărtărescu, prezentă (alături de Sorin Gherguț, Răzvan Rădulescu, Cezar-Paul Bădescu, Mihai Ignat și T.O. Bobe) în volumul colectiv Tablou de familie, Svetlana Cârstean nu putea trece chiar indiferentă, la data când
Multe flori sunt, dar puține... by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/7885_a_9210]
-
simiști și gârnețiști. Speranța, ca să parafrazez titlul cărții lui Palaghiță, în reînvierea României, prin Garda de Fier, e o biată iluzie, nutrită de nostalgici cărora li s-a oprit ceasul. Nu altul este destinul nostalgiei grupărilor legionare înființate în România postdecembristă. Mișcarea legionară este un fenomen politico-ideologic interbelic și rostul lui a fost definitiv fixat în lunile dintre septembrie 1940 - ianuarie 1941. O reînviere nu e necesară și nici, istoricește, posibilă. Situația internă și internațională s-a modificat radical. Ascensiunea mișcării
Documente de epocă by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/7035_a_8360]
-
rezultatul unui workshop. Primele patru pot figura foarte bine ca episoade ale unui serial și dacă în loc de patru ar fi fost doisprezece, spre exemplu, - subiecte s-ar fi găsit -, am fi avut unul dintre cele mai interesante seriale de televiziune postdecembriste. Cele patru „legende urbane“, „Legenda activistului în inspecție“, „Legenda fotografului oficial“, „Legenda politrucului zelos“, „Legenda milițianului lacom“ reprezintă un portret caleidoscopic al acelui comunism crepuscular, în care decupajul de cotidian anost se îmbină cu cenușiul murdar al birourilor din Casa
Trăind decenii de împliniri mărețe by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/6850_a_8175]
-
și se păstrează inerțial în toate edițiile. Gheorghe Doca n-a auzit, n-a citit în cartea pe care o citează; ține la această virgulă fără sens în patru citări succesive. Desigur, toate acestea sunt situații parțiale, „punctuale" în limbaj postdecembrist; ele sunt cu zecile, dar tot parțiale. întregul contează, s-ar zice. La întrebarea dacă ceva construit din erori poate fi în final valid, răspunsul este totdeauna da - pentru că în orice construicție contează coerența interioară, structura, sistemul - nu neapărat materialul
Eminescu și virgula by N. Georgescu () [Corola-journal/Journalistic/6785_a_8110]
-
pentru că, oricum, bărbatul politic "tot ca scriitor va sfîrși",nu face pentru ca să ne îngrijorăm. Căci dispunem deja de o bibliotecă "de mărimea uneia comunale de pe vremuri, să zicem", alcătuită din creațiile miniștrilor și ale unor acoliți ai lor din perioada postdecembristă. Din rafturile ei, Al.Cistelecan trage cîteva. Mai îngăduitor se arată cu Răsvan Popescu, personaj de altfel de rang secund, mai curînd sfetnic și maestru de ceremonii al unor vîrfuri, producător de "notații pregnante, iuți, sintetice, scene refăcute din fragmente
Stil caragialesc (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/7910_a_9235]
-
pentru că, oricum, bărbatul politic "tot ca scriitor va sfîrși",nu face pentru ca să ne îngrijorăm. Căci dispunem deja de o bibliotecă "de mărimea uneia comunale de pe vremuri, să zicem", alcătuită din creațiile miniștrilor și ale unor acoliți ai lor din perioada postdecembristă. Din rafturile ei, Al.Cistelecan trage cîteva. Mai îngăduitor se arată cu Răsvan Popescu, personaj de altfel de rang secund, mai curînd sfetnic și maestru de ceremonii al unor vîrfuri, producător de "notații pregnante, iuți, sintetice, scene refăcute din fragmente
Stil caragialesc by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/7932_a_9257]
-
de toți factorii implicați, nu este nouă în context european, doar la noi ea a început să prindă contur abia în ultima vreme, și asta numai la inițiativa instituției prezidențiale, adică doar dintr-o parte a establishment-ului nostru politic postdecembrist. Spre comparație, învățământul din Belgia funcționează pe baza unui astfel de pact, asupra căruia au convenit toate forțele politice responsabile, încă din anul 1970, iar de atunci partidele care s-au succedat la guvernare s-au străduit să-l respecte
Școala, o cenușăreasă? by Daniel Dragomirescu () [Corola-journal/Journalistic/7799_a_9124]
-
cinste în societate, după 1989 școala românească a intrat în apele tulburi ale unei tranziții anevoioase care i-a subminat și mai mult statutul instituțional și i-a scăzut alarmant prestigiul în plan social. Dar, în chip paradoxal, toate guvernele postdecembriste și-au afirmat în mod declarativ grija pentru școală (mai ales în perioada campaniilor electorale) și au pretins de câte ori au avut prilejul că învățământul este o ,prioritate națională" (așa cum prevede Constituția), fără să facă, însă, mai nimic, în mod concret
Școala, o cenușăreasă? by Daniel Dragomirescu () [Corola-journal/Journalistic/7799_a_9124]
-
desigur un exercițiu public de luciditate, dar care se cuvine însoțit, din partea factorilor politici cu putere decizională, de măsuri complexe, și nu dintre cele mai comode, destinate să conducă la o reformă reală și eficientă a educației. Altminteri, fiecare guvernare postdecembristă a venit cu inovațiile sale în materie de învățământ, dar fără rezultatele benefice scontate. Și, de fapt, ce înseamnă reformarea educației? O voce autorizată, venită din interiorul sistemului, a lansat de curând o serie de interogații legitime, care ar trebui
Școala, o cenușăreasă? by Daniel Dragomirescu () [Corola-journal/Journalistic/7799_a_9124]
-
cu toate răspunsurile cunoscute (și care mă tem că erau ale sale). Parcurgînd cartea, capeți senzația persistentă că asculți două monologuri marcate tot de alte obsesii: complicitatea cu regimul comunist în ce-l privește pe prozator, acuzația de "neimplicare implicată" (postdecembristă) în ceea ce-l privește pe critic". Și mai mult decît atît, E.Simion s-ar asemăna cu Petru Dumitriu, întrucît s-ar afla într-un "exil" în interiorul literaturii române, în pofida faptului că se află (se afla) la conducerea Academiei și
Expertize convingătoare by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/7806_a_9131]