948 matches
-
iluziile din tinerețe. Despre anii de ucenicie vorbește schița Cum am învățat românește, în care grotesca apariție a dascălului Socoleanu e batjocorită cu o faceție crudă. Au mai pățit-o și alții relatează, cu lejeritatea unui divertisment, tribulațiile conjugale ale postelnicului Andronache Zâmbolici. În Toderică, de fapt o traducere mai slobodă a nuvelei Fédérigo de Prosper Mérimée, felul ingenios în care Toderică păcălește moartea îl prevestește parcă pe Ivan Turbincă al lui Ion Creangă. Fragmente istorice se înfățișează ca o secțiune
NEGRUZZI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288415_a_289744]
-
NĂSTUREL, Udriște (c. 1596 - c. 1658), cărturar, traducător și autor de versuri. Descendent al unei vechi familii boierești ale cărei atestări urcă în timp până la voievodul Vlad Călugărul (1482-1496), N. este al treilea copil al Calei (n. Calomfirescu) și al postelnicului Radu Năsturel. Se știe că a fost căsătorit de două ori: din prima căsătorie (cu Maria Corbeanu) a avut un băiat, pe Mateiaș postelnicul, ce va fi înfiat de doamna Elina, sora lui N. și soția voievodului Matei Basarab, iar
NASTUREL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288357_a_289686]
-
până la voievodul Vlad Călugărul (1482-1496), N. este al treilea copil al Calei (n. Calomfirescu) și al postelnicului Radu Năsturel. Se știe că a fost căsătorit de două ori: din prima căsătorie (cu Maria Corbeanu) a avut un băiat, pe Mateiaș postelnicul, ce va fi înfiat de doamna Elina, sora lui N. și soția voievodului Matei Basarab, iar dintr-a doua (când nevastă i-a fost Despa) pe Radu Toma, ce va deveni la rându-i mare cărturar și ban al Craiovei
NASTUREL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288357_a_289686]
-
originală de factură pronunțat barocă din literatura română. N. a fost catalogat adesea - grăbit și cu totul nefondat - drept promotor al curentului pentru resurecția limbii slavone și opus atât mitropolitului Teofil, ce reprezenta gruparea partizanilor introducerii limbii române, cât și postelnicului Constantin Cantacuzino, înclinat în acțiunile sale să sprijine umanismul greco-latin. Dar slavona, ca și posibilitățile pe care le oferea, reprezintă o parte din preferințele omului de cultură. Ca limbă a tiparnițelor, aceasta putea asigura transferarea valorilor culturale create de români
NASTUREL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288357_a_289686]
-
al lui Basarab cel Tânăr (Țepeluș), făcut cu Neaga, probabil o soră a lui Pârvu Craiovescu, alte izvoare contemporane prezentându-l și ca fiu bun al lui Pârvu Craiovescu. Căsătorit cu Despina Milița, urmașă a dinastiei sârbești Brancovici, fusese mare postelnic din 1501 până în 1509 și mare comis în 1510 și 1511, iar domnia lui a însemnat culmea puterii politice a influentei familii oltene. Adept al dominației autoritare, a avut de înfruntat opoziții interne, pe care le-a lichidat cu fermitate
NEAGOE BASARAB. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288381_a_289710]
-
KIRIȚESCU, Constantin (3.IX.1876, București - 12.VIII.1965, București), prozator și memorialist. Este fiul Elenei (n. Voiculescu) și al postelnicului Ioan Kirițescu și a văzut lumina zilei în mahalaua Spirea Veche. Rămas de timpuriu orfan de tată și având o soră și un frate mai mici, a găsit cu greu mijloace pentru a merge la învățătură. Frecventează mai întâi o
KIRIŢESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287714_a_289043]
-
adesea întreruptă de scurte aprecieri concluzive, patetice de multe ori, luminând fie semnificațiile mai adânci, cu valoare simbolică, ale unor evenimente, fie eroi. B. a inaugurat la noi genul biografiilor istorice (Ioan Tăutul, mare logofăt al Moldovei, Spătarul Ioan Cantacuzino, Postelnicul Constantin Cantacuzino, Logofătul Miron Costin). Sobre, sintetice, acestea recompun imaginea unor personalități exemplare din istoria românilor. Problemele politice și naționale fiind mereu aceleași, biografiile devin un prilej de a pune de fiecare dată în discuție politica externă a Principatelor și
BALCESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285581_a_286910]
-
CANTACUZINO, Constantin, stolnicul (c. 1640, Târgoviște - 7.VI.1716, Istanbul), istoric, umanist. Este fiul postelnicului Constantin Cantacuzino și al Elinei, fiica domnitorului Radu Șerban. Inteligență critică ascuțită și setoasă de cunoaștere, spirit politic pătrunzător și eficient, conștient de valoarea personală și de ascendența sa nobiliară (din Cantacuzini, legați de istoria Bizanțului, și din Basarabi, voievozi
CANTACUZINO-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286066_a_287395]
-
și editat, grație lui N. Iorga, în 1902) dezvăluie, în plus, stilul evoluat al cărturarului, ce povestește dezinvolt, și tenta de spectacol narativ, învederând destinul romanesc - dramatic, alteori shakespearean - al unor „personaje” ca străbunul aventurier Andronic sau influentul său urmaș, postelnicul Constantin Cantacuzino, cel suprimat, compensator, între zidirile de la Snagov (un veritabil „turn al Londrei”, în uzanța locului). Portrete construite în tipare clasice (al stolnicului erudit, peripatetizând, întru aflarea unor „schisme” mai presus de vacarmul trecător, cu dascălii, „spudeii” și „bărbații
CANTACUZINO-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286069_a_287398]
-
alcătuiește pentru teatrul de păpuși, căci prima scenă românească avea să se inființeze mai târziu, primele texte dramatice. În 1834, debutează ca autor dramatic Matei Millo „o vocație incipientă de moralist clasic”<footnote Ibidem. footnote>. Comediile sale - Un poet romantic, Postelnicul Sandu Curcă, Gâciturile, Asupra istericalilor - cuprind savuroase tablouri de moravuri satirizând conservatorismul, exagerările tinerilor franțuziți, prezumțiosul cu succese imaginare, conflictul dintre bărbați și femei („cel dintâi ecou comic al conflictului dintre bărbați și femei”<footnote Ibidem, p. 65. footnote>), avarul
PERSONAJUL COMIC ÎN TEATRUL LUI I. L. CARAGIALE by Aurora Ștefan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/380_a_592]
-
fălci de pământ, căci acest pământ e al lui Dumnezeu, și precum glasul poporului este glasul lui Dumnezeu, asemenea pământul lui Dumnezeu este pământul poporului”. Asemeni lui Farfuridi, Clevetici vrea „respectul convențiunii cu condițiunea de a fi schimbată în totul”. Postelnicul Tache Lunătescu, personajul lui Alecsandri din Iașii în carnaval, obsedat de ideea complotului împotriva stăpânirii este o prefigurare a Conului Leonida, după cum comisarul Săbiuță prefigurează pe servilul Pristanda. Se pot observa asemănări și între comisul Agamemnon Kiulafoglu din Iorgu de la
PERSONAJUL COMIC ÎN TEATRUL LUI I. L. CARAGIALE by Aurora Ștefan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/380_a_592]
-
face parte din alai, măria ta? Întrebă Oană, trecând și el la atitudinea de protocol. - Vornicul Isaia, desigur, care va avea prilejul de a petrece sărbătorile la conacul său din Brănești, vornicul Bodea, stolnicul Bârsu, comisul Ilea Huru, pârcălabul Dajbog, postelnicul Iuga, spătarul Mihai. Firește, doamna Maria de Mangop și doamnele din suită. Cei numiți vor veni Împreună cu familiile, căci sfintele sărbători ale Crăciunului nu trebuie să despartă pe nimeni. Chiar și domnia ta, căpitane, vei merge cu familia. Cât despre nuntă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]
-
informațiile vitale pentru apărare, ci mai ales de adâncimea credinței lor În ceea ce aveau de apărat. Bătrânul Litovoi făcu un pas Înainte și puse genunchiul drept pe dalele de piatră ale sălii. Îi urmă Ilea Huru comisul, apoi vornicul Bodea, postelnicul Iuga, comisul Groza, spătarul Mihail, stolnicul Bârsu, Dajbog, pârcălabul Cetății Neamțului și ceilalți boieri și căpitani. - Oasele mele sunt prea bătrâne ca să mai poată purta povara luptei, spuse Litovoi, dar credința mea și a tuturor celor care se află În jurul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]
-
În Balcani, dar vrea să-și dovedească geniul militar În Moldova. Trupe numeroase de achingii și spahii sunt comandate de faimosul Ahmed bey, cel care a cucerit cetatea Caffa de la genovezi. - Aliați? Întrebă Ștefan. - În primul rând Hanatul Crimeii, spuse postelnicul Mârza, fiul lui Stanciu, atent observator al frontului de Răsărit. Nu se știe când vor lovi și unde vor lovi, dar e limpede că tătarii lui Mengli Ghirai sunt supuși sultanului și au de răzbunat moartea marelui războinic Ogodai, comandantul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]
-
În goană spre codrii Ilișeștilor. - Spahii... murmură Costea. Pentru o clipă, Ștefan se simți singur. Nu era o mare bătălie, dar era, poate, cea mai grea. Nu mai erau, lângă el, nici spătarul Albu, nici boier Stanciul, nici vornicul Bodea, postelnicul Iuga, nici Dajbog, pârcălabul Neamțului, nici Ilea Huru comisul, uciși, cu toții, la Valea Albă. Nu mai era nici spătarul Mihail, căzut În luptele cu tătarii. Și, mai ales, nu mai era căpitanul Oană, umbra lui, salvatorul lui În atâtea Încercări
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]
-
vorbește în ispisocul din 14 iulie 1662 și în zapisul din 22 octombrie 1669. --Așa stau lucrurile, părinte. Aș mai adăuga însă că dintr-un “Ispisoc din anii 1667 noiembrie 5 de la domnul Iliaș Alexandru voievod, întăritură lui Andronic Cerchez postelnic pre locurile... arătati, adică un loc de casă aice,... în Ieșii” aflăm că acest loc se găsea după temniți, unde au fost varnițele. În actul de danie din 20 aprilie 1667 (7174) de la Duca Vodă se spune că acest loc
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
de Țara de Sus...” Fata mă privea cu ochii ei mari și calzi ca vrăjită. --Hai să vedem ce spunea Iane Hadâmbul, care, la 2 martie 1681 (7189), întocmește un zapis de danie: “Adecă eu, Iane Hadâmbul ce am fost postelnic,... am făcut o sfântă monastire la ținutul Cârligăturei (Dealul Mare sau Hadâmbul n.n), cu toată cheltuiala mea... și am dat mănăstirei... dintr-o agonisita mea. Iară niște case ce am avut aicea, în târgu în Iași, ce sânt lângă
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
fiindacă la 18 decedmbrie 1664 (7173) aflăm de “Un zapis de la Andrei Abăza biv cămăraș precum au vândut... niște casă din Iași, pe Ulița Ciubotărească... Și casele sânt gata cu pivniță de piatră” și... “s-au vândut lui Stămatie vel postelnic”. Pentru această afacere, la 20 decembrie 1664 (7173) dau mărturie mitropolitul Ghedeon și marii boieri. --Dacă acele case le-a cumpărat un vel postelnic înseamnă că erau frumoase și bune. --Îmi place că pricepi lucrurile atât de ușor. Putem merge
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
Ciubotărească... Și casele sânt gata cu pivniță de piatră” și... “s-au vândut lui Stămatie vel postelnic”. Pentru această afacere, la 20 decembrie 1664 (7173) dau mărturie mitropolitul Ghedeon și marii boieri. --Dacă acele case le-a cumpărat un vel postelnic înseamnă că erau frumoase și bune. --Îmi place că pricepi lucrurile atât de ușor. Putem merge mai departe? --De ce mă întrebi, dragule, când știi că doar tu ești cel care înțelege lucrurile cele din vechime? Aștept să-mi povestești
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
eu la cotitură! --Până să mă prinzi, hai la o întâlnire cu Iane Hadâmbul, despre care tocmai am vorbit. Într-un suret găsim: “Zapis din văletul 7187 (1678) octombrie 9, în care scrie Cârste c-au vândut lui Iane Hadâmbul postelnic casele cu pivniță și cu loc cu tot... care case sânt pre Podul Vechiu, în capul uliții dinspre Tri Sfetitele” - a turuit gândul de veghe pe nerăsuflate. --Dintr-un alt suret, de la 3 martie 1680 (7188), aflăm că “Erina și cu
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
loc era însă sortit să treacă mereu dintr-o mână în alta. Așa se face că la 16 iunie 1669 (7177) asistăm la o nouă schimbare de stăpân. Vodă dăruiește locul cumpărat de la Salî aga turcul lui Pătrașco, fost mare postelnic, iar acesta îl vinde “dumisale lui Ilie Sturza stolnicul cel mare”. --Vreau să te aud ce spui, cârcotașule, despre fapta părintelui Neofit de la Bărboi. --Întâi să aud ce a făcut părintele, cumetre - m-a ischitit gândul de veghe.. --La 5
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
acele dughene... să le stăpânească mănăstirea”. --Multe dugheni și pivnițe sau numai locuri și-au schimbat stăpânul. Din copia după zapisul din 15 septembrie 1773 al lui Ștefan Năstasă, aflăm un lucru nou. La sfârșitul zapisului găsim: “Iscălit: Ștefan Anastasă postelnic”. Apoi “pentru întocmai, Arghiropolu. Giudecătorie ținutului Iașii”. --Cu alte cuvinte, la acea dată exista o “Giudecătorie” a “ținutului Iașii”. --Și documentul pe care mi l-ai amintit era o copie legalizată. --Cred că ai luat seama și că Divanul nu
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
să-ți spun, mie mi se pare că asta e doar un moft al Divanului... --Cumetre, trage-te mai aproape și ascultă ce spune la 1 august 1779 “Gheorghie făclierul”, care face un zapis “la mâna... cuconului Gavril Conache 3 postelnic precum am nămit o dugheană făclierie pe Podul Vechiu... și tocmala esti si-i dau cincizăci de lei pi anu și zeci ocă lumânări mari de său... cum și o pivniță ci esti iar pi Podul Vechiu alăture cu făclieriia
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
martorii la o vânzare din 1 august 1700 (7208) îl întâlnim și pe “Gligorașco staroste de făclieri”. O altă curiozitate ar fi cea privind identitatea celor băgați într-o afacere. Uite câte neamuri trebuie să-i adeverească numele lui Șerban postelnic. La 22 august 1734 (7242) găsim “Un zapis de la Șerban postelnicul, ficiorul lui Ioniță căpitan, nepotul lui Ilie Stamate păharnic, strănepot lui Stamatie postelnic... precum au vândut o pivniță de piatră cu 2 locuri de dugheni care iaste în Cizmărie
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
și pe “Gligorașco staroste de făclieri”. O altă curiozitate ar fi cea privind identitatea celor băgați într-o afacere. Uite câte neamuri trebuie să-i adeverească numele lui Șerban postelnic. La 22 august 1734 (7242) găsim “Un zapis de la Șerban postelnicul, ficiorul lui Ioniță căpitan, nepotul lui Ilie Stamate păharnic, strănepot lui Stamatie postelnic... precum au vândut o pivniță de piatră cu 2 locuri de dugheni care iaste în Cizmărie... Au vândut-o lui Gavril Puiul cizmar”. Numai că un amărât
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]