1,721 matches
-
contextul Școlii Ardelene, 2001) afișează o iconoclastie benignă față de exegeții precursori, dezvăluind informații necunoscute, accepțiuni îndrăznețe și unghiuri noi de analiză. Opera de ordonare în aria Școlii Ardelene este încununat cu reeditarea Bibliei de la Blaj, însoțită și de o amplă postfață a lui C., adevărată monografie a vieții cultural-literare din Transilvania secolului al XVIII-lea. Raliindu-se unor cercetători mai vechi (Ion Breazu, Iosif Pervain, George Em. Marica ș.a.), C. echivalează generația spirituală de la 1848 cu o a doua vârstă a
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286197_a_287526]
-
și întâmplările românilor, I-II, pref. edit., București, 1995; Petru Maior, Scripta minora (Ars literaria. Animadversiones. Epistolarium. Ultimae), pref. și tr. edit., București, 1997; Inochentie Micu-Klein, Arhieraticon, introd. edit., București, 2000; Biblia de la Blaj. 1795, ed. jubiliară, pref. Camil Mureșan, postfețe Ioan Chindriș și Eugen Pavel, Roma, 2000 (în colaborare). Repere bibliografice: Nicolae Balotă, Papiu Ilarian și contemporanii săi, LCF, 1972, 44; V. Curticăpeanu, „Corespondența lui Alexandru Papiu Ilarian”, STD, 1972, 5; Dumitru Micu, Vulturul doborât, AFT, 1972, 7; Mircea Zaciu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286197_a_287526]
-
de las ideas en el mundo de la comunicación, Barcelona, 1982; Introducción a la ontología de la cultura, Madrid, 1983; Autobiografie, Madrid, 1985; Breviario de cultură, Madrid, 1985; La otra căra de la libertad, Madrid, 1985; Anabasis, Cuenca, 1987; Ontologia culturii, îngr. și postfața Dumitru Matei, tr. Sarmiza Leahu și Gruia Novac, București, 1987; Proces umanismului, îngr. Adela Becleanu Iancu, tr. Alexandru Ciolan, pref. Zoe Dumitrescu-Bușulenga, postfața Alexandru Tănase, București, 1987; De Lorca a Ezra Pound, Madrid, 1988; Estetică e cultură planetaria di Ugo
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290394_a_291723]
-
cultură, Madrid, 1985; La otra căra de la libertad, Madrid, 1985; Anabasis, Cuenca, 1987; Ontologia culturii, îngr. și postfața Dumitru Matei, tr. Sarmiza Leahu și Gruia Novac, București, 1987; Proces umanismului, îngr. Adela Becleanu Iancu, tr. Alexandru Ciolan, pref. Zoe Dumitrescu-Bușulenga, postfața Alexandru Tănase, București, 1987; De Lorca a Ezra Pound, Madrid, 1988; Estetică e cultură planetaria di Ugo Spirito, Florența, 1989; Luceafărul, la un centenar, Madrid, 1989; Per la scomparsa di Constantin Noica, Milano, 1989; L’universo della comunicazione, Florența, 1991
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290394_a_291723]
-
de fiecare dată a umblat cu capul spart! Ne oprim să sintetizăm caracteristici ale crizei americano-europene, descrise de Allen Bloom în cartea de la poziția (12), scrisă într-o manieră neoconservatoare (de unde și prescurtarea neocons). Citată rapid de N. Manolescu în Postfața voluminoasei sale Istorii critice a literaturii române, din anul 2008 (1526 pagini), cartea lui Allen Bloom (1930-1992) ne arată că nu numai Estul s-a confruntat cu dificultăți și crize spirituale, ci și Vestul, respectiv America anilor 1945-1990. Firește, cu
by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
libertatea, proprietatea și, bineînțeles, sexul. Moralitatea este viața confortabilă și neconstrânsă, care duce la facilitarea relațiilor sexuale între bărbați și femei, ori la homosexualitatea de la care nici autorul nu s-a abținut să o practice (cum menționează S. Antohi în Postfață). (12, nota 4, p. 467) Și pentru că americanii nu tradiția, ci viitorul îl prețuiesc (12, p. 290), au făcut din eros o obsesie care a cam golit atât viețile indivizilor, cât și cele ale comunităților, prin dezagregarea familiilor. În astfel
by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
București, 1968; Nepoata lui Moș Mitruț, București, 1968; Strigoiul, București, 1969; ed. îngr. G. Pienescu și Mihai Dascal, București, 1985; ed. îngr. G. Pienescu, București, 1997; Meditație în septembrie, îngr. Aurel Sasu, pref. Mircea Zaciu, Cluj, 1971; Fefeleaga, îngr. și postfață Mircea Vaida, București, 1972; Schițe și nuvele, îngr. și pref. Vasile Molan, București, 1975; Duhul băilor, București, 1976; Din pragul marii treceri, îngr. G. Pienescu, pref. Ion Simuț, Cluj-Napoca, 1978; Povestiri, îngr. și postfață Aurel Sasu, București, 1979; Fefeleaga și
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285197_a_286526]
-
Zaciu, Cluj, 1971; Fefeleaga, îngr. și postfață Mircea Vaida, București, 1972; Schițe și nuvele, îngr. și pref. Vasile Molan, București, 1975; Duhul băilor, București, 1976; Din pragul marii treceri, îngr. G. Pienescu, pref. Ion Simuț, Cluj-Napoca, 1978; Povestiri, îngr. și postfață Aurel Sasu, București, 1979; Fefeleaga și alte povestiri, îngr. și postfață Mircea Zaciu, Cluj-Napoca, 1981; Nuvele și povestiri, I-II, îngr. G. Pienescu și Mihail Dascal, București, 1982; Nuvele, postfață C. Cubleșan, București, 1985; Nuvele, îngr. și postfață G. Pienescu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285197_a_286526]
-
Schițe și nuvele, îngr. și pref. Vasile Molan, București, 1975; Duhul băilor, București, 1976; Din pragul marii treceri, îngr. G. Pienescu, pref. Ion Simuț, Cluj-Napoca, 1978; Povestiri, îngr. și postfață Aurel Sasu, București, 1979; Fefeleaga și alte povestiri, îngr. și postfață Mircea Zaciu, Cluj-Napoca, 1981; Nuvele și povestiri, I-II, îngr. G. Pienescu și Mihail Dascal, București, 1982; Nuvele, postfață C. Cubleșan, București, 1985; Nuvele, îngr. și postfață G. Pienescu, București, 1986; Povestiri, îngr. G. Pienescu, București, 1986; Fefeleaga, îngr. și
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285197_a_286526]
-
G. Pienescu, pref. Ion Simuț, Cluj-Napoca, 1978; Povestiri, îngr. și postfață Aurel Sasu, București, 1979; Fefeleaga și alte povestiri, îngr. și postfață Mircea Zaciu, Cluj-Napoca, 1981; Nuvele și povestiri, I-II, îngr. G. Pienescu și Mihail Dascal, București, 1982; Nuvele, postfață C. Cubleșan, București, 1985; Nuvele, îngr. și postfață G. Pienescu, București, 1986; Povestiri, îngr. G. Pienescu, București, 1986; Fefeleaga, îngr. și pref. Constantin Mohanu, Timișoara, 1987; Povestiri, îngr. și pref. P. Androne, București, 1989; O lacrimă fierbinte (Cuvinte către Oastea
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285197_a_286526]
-
Pasteluri și balade (1987), Cristalul de sare (1990) - evidențiază un bun meșteșugar al versului, poet elegiac, înfiorat de nostalgii, dar fără cutremurări dramatice, tonalitatea esențială rămânând tristețea resemnată, calmă. Surprinzător, dar singurul său roman, Puntea din vale (1948, cu o postfață de G. Călinescu), nu este liric, ci are un pronunțat caracter epic, autorul dovedind și calități narative deosebite (ca, de altfel, și în nuvela Vâltoarea, 1950). E drept, cărțile de memorialistică și istorie literară tipărite ulterior - Luminile oglinzilor (1974), Autografe
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289118_a_290447]
-
Ca traducător, s-a manifestat sporadic și nesemnificativ. SCRIERI: Vitralii, București, 1936; Hronic, București, 1939; Cântec de țărână, București, 1939; Cetățile înecate, Bucureși, 1941; Carnet de soldat, București, 1942; Hai cu mine, pref. Ionel Teodoreanu, București, 1942; Puntea din vale, postfață G. Călinescu, București, 1948; Vâltoarea, București, 1950; Vizite, București, 1955; O întâmplare cu tâlc, București, 1956; Pe drumuri de țară, București, 1957; Sosesc romantic, București, 1968; Necunoscutele scrisori de dragoste ale preadevotatului slujitor Alexandru, București, 1971; Un alai la pescuit
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289118_a_290447]
-
poezie deschisă, o poezie de sinteză, o poezie a însumării tolerante [...], ea nu întoarce spatele liricii existente, ci fața; preia din aceasta ceea ce găsește viabil. Poezia heracleitică se deschide, dialoghează, acceptă poezia de până la ea” (Mic manifest despre poezia heracleitică, postfața volumului Povestea țării latine din Est, 1994). Nu este vorba despre mimetismul parodic al „lunedismului”, atitudine postmodernă de asumare prin delimitare și caricare, ci de o voință integratoare grație căreia Eminescu se întâlnește cu T. S. Eliot, Urmuz stă bine
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286194_a_287523]
-
SCRIERI: Neliniștea purpurei, Timișoara, 1979; Ființa tainei, Timișoara, 1981; Muntele și Iluzia, Timișoara, 1984; Curat și nebiruit, București, 1986; Cu gândul la metaforă, București, 1986; Metafore gîndite-n stil pentru când voi fi copil, Reșița, 1991; Ceasul de apă, îngr. și postfață Lucian Alexiu, Timișoara, 1991; A te bucura de eroare, Timișoara, 1992; În apărarea poemului scurt, Timișoara, 1993; Climă temperat continentală - Temperate Continental Climate, ed. bilingvă, îngr. și tr. Ada D. Cruceanu, postfață Lucian Alexiu, Timișoara, 1995; Agresiunea literei pe hârtie
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286808_a_288137]
-
semnatarei lor, în calitate de editor, se află în cîte o Notă asupra ediției, cu care se deschide fiecare volum. Un deosebit cîștig pentru cititorul lucrării de față este reproducerea celor trei texte, adevărat laborator călinescian, expus la date diferite: Lămuriri (1935) Postfața volumului din 1936, și Prefața scrisă de G. Călinescu pentru versiunea din 1947. Esența lor poate fi concentrată astfel: la noi, în anii care preced al doilea război mondial, sporirea cantității de literatură pune pe critic în dificultăți serioase, fiind
O carte rescrisă by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/15174_a_16499]
-
spiritului, în asocieri și disocieri. El se declară în cele trei texte împotriva formulelor uscate, didactice, în care își pot găsi cu ușurință loc stereotipia și platitudinea. Critica eminesciană "s-a ruginit într-o rutină orală și școlară", citim în Postfața din 1936, de aceea este absolut necesară cercetarea manuscriselor. Din cele trei texte, reiese clar relația gîndită de G. Călinescu dintre Opera și Viața lui M. Eminescu. În Lămuriri, anunță că la sfîrșitul celui de-al cincilea volum Opera urmează
O carte rescrisă by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/15174_a_16499]
-
trei texte, reiese clar relația gîndită de G. Călinescu dintre Opera și Viața lui M. Eminescu. În Lămuriri, anunță că la sfîrșitul celui de-al cincilea volum Opera urmează să publice Bibliografia și Notele de la Viața lui Mihai Eminescu. În Postfața din 1936, citim: "Cele șase volume alcătuiesc un singur studiu, care trebuiește să fie citit de la un capăt la altul, fiindcă intenția critică este infuzată peste tot și o pagină se bizuie pe alta, în valuri variate, nu identice." Iar
O carte rescrisă by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/15174_a_16499]
-
publică. Cea de a doua parte a volumului însumează o serie de epistole primite, cu expeditori purtând numele lui I.C. Brătianu, Alexandru Macedonski, Lucian Blaga, Martha Bibescu, Herman von Keiserlyng, Rainer Maria Rilke. În Istoria unei ediții care servește de postfața, editoarea ne pune la curent, în file ce se constituie în propriile-i memorii, cu modul în care a intrat în posesia acestei fabuloase corespondențe, a unor albume fotografice (cartea este și un asemenea album de familie!), între rânduri tesându-se
Ion Pillat în corespondentă by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/18168_a_19493]
-
ordona scrisorile, cât și pentru a clarifica ordinea în care Geo Bogza contractează prieteniile din cercul revistei unu, iar mai târziu, printre tinerii de la Alge. Precedat de un „Cuvânt înainte” aparținându-i lui Ion Pop și fiind însoțit de o postfață a Mădălinei Lascu, corpusul epistolarului este bine îngrijit, singurul reproș pe care i l-aș face referindu-se la parcimonia notelor care însoțesc textul. Prea rare și prea succinte, ele nu contribuie suficient la dezambiguizarea anumitor contexte sau aluzii conținute
În actualitate, avangarda interbelică by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/4169_a_5494]
-
Sluga dumitale!" slujbaș aflat mereu la dispoziția cuiva, dar neexcluzând nici un pigment ironic ce lasă un mic spațiu de joc presupusului orgoliu al "servitorului". Un fragment de dialog cu autorul, datând din octombrie 2000 și preluat acum "în chip de postfață", lămurește acest apelativ mai curând în sensul modestiei și al supunerii față de stăpânii care sunt scriitorul și cărțile lui, căci, la întrebarea dacă se recunoaște ca istoric al literaturii din secolul XX, se răspunde așa: "nu m-am considerat niciodată
Maurice Nadeau în serviciul literaturii by Ioan Pop () [Corola-journal/Journalistic/14207_a_15532]
-
De la Coline cu demoni încoace (cu excepția unor Ťrecuperăriť nelalocul lor), am utilizat voința în alte domenii, acolo unde ea este justificată: în eseu, în traduceri, în proze și fragmente memorialistice. Poezia este un DAR sau, cum spune Cezar Baltag în postfața la antologia sa Ochii tăcerii (BPT, 1996): "un miracol. Sensul pentru noi, poeții, nu se autoinstituie, el survine, ca și cum ar fi trimis." Dar, Doamne, cât de rară s-a făcut coborârea poeziei asupră-mi! Cât de dură mi-a părut
"Atunci fugi în alt popor" by Ilie Constantin () [Corola-journal/Journalistic/8096_a_9421]
-
articolele lui sunt foarte lungi, ca în volumul de față, alimentate în permanență de citate copioase, ca fiind mai edificatoare (și, de obicei sunt), reducând considerabil partea de analiză a criticului. Cea mai mare parte a culegerii Viața ca o postfață (Ed. Timpul, Iași, 2005) se referă la opere nonfictive, jurnale, memorii, sau îndeaproape înrudite cu ele, aparținînd unor scriitori și critici dintre cei mai însemnați ai literaturii române: Petre Pandrea, Marin Preda, Octavian Paler, Augustin Buzura, C. }oiu, Nicolae Breban
Un comentator colocvial by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/8135_a_9460]
-
mitologice și spirituale imensului deșert asiatic, ele n-au fost resimțite ca atare nici de către milioanele de deportați ruși, nici de către zecile de mii de prizonieri români, suferind cu anii în "cele mai cumplite lagăre siberiene" (cf. Viața ca o postfață, p. 25). Acesta cred că este sensul expresiei Siberia spiritului: înghețarea, încremenirea, interdicția absolută de a-ți exprima opiniile în mod liber, fără nici o constrângere. O altă idee curioasă a lui C. Coroiu este aceea că el contestă "literatura de
Un comentator colocvial by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/8135_a_9460]
-
Maiorescu. Tentația, ca să nu spun obsesia superlativului ("titlu magnific ", "verbul său uneori genial", "o pagină superbă", "formidabilă", "grandioasă" etc.) îl conduce pe autor adesea, ca să-l citez, către un stil "gonflat", cam impropriu criticii literare. Păcat, pentru că Viața ca o postfață conține destule articole, cum cred că s-a văzut, care merită atenție. Să le mai reamintesc pe cele despre Petre Pandrea, Marin Preda, Octavian Paler?
Un comentator colocvial by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/8135_a_9460]
-
nume de cod și identități adevărate sau false, pe scurt, de a perverti destine, chiar și postum. Teama difuză de ce-aș fi putut găsi în carte s-a risipit la lectură, căci, după cum subliniază apăsat și Sorin Lavric (în postfață, la p. 339), e dincolo de orice dubiu că Noica nu a colaborat cu Securitatea. Chiar dacă, fiind o personalitate culturală de mare audiență și autoritate -Adrian Marino vorbește undeva de un Fuhrerprinzip Noica, ceea ce, desigur, e o exagerare -, s-a aflat
Noica în dosarele Securității by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/6017_a_7342]