450 matches
-
a circulat pornind fie de la versiunea publicată În 1838, fie de la o variantă prealabilă existentă În folclor (ceea ce i-ar explica marea popularitate), intrând În mediile intelectuale românești, unde a devenit un cântec studențesc de petrecere. În perioada și ambianța postrevoluționară a primit, probabil, finalul cu tentă naționalistă și a fost atribuită lui Avram Iancu, pornindu-se de la povestea dragostei sale față de Farkas Háni XE "Farkas Háni" , care intrase deja În legendă. Chiar dacă Iancu XE "Iancu" și Háni reușiseră, În realitate
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
panlatinist) În direcția românilor din Transilvania, convinși că, În acest fel, aduc prețioase servicii cauzei proprii. În consecință, după cum am văzut, receptarea influențelor risorgimentale de către românii ardeleni va fi condiționată de o serie de elemente, cum ar fi: necesitățile ideologice postrevoluționare, contextul geopolitic și conjunctura relațiilor internaționale, solidaritățile neolatine, răspândirea unei ambianțe mentale rezonante, precum și propaganda italiană insistentă și interesată. Toți acești factori favorizanți se vor remodela Însă În funcție de optica internă, mesajul italian fiind filtrat prin membrana sensibilităților politice ardelene. Va
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
practicii pedagogice. Inutil să mai precizez că, în cei cîțiva ani cîți au mai rămas pînă la Revoluție, beneficiarii studiului n-au apelat la vreuna dintre soluțiile propuse! De altfel, lucrurile au mers aproape la fel de prost și în primul deceniu postrevoluționar, începînd să se amelioreze abia odată cu creșterea rolului departamentelor pentru pregătirea personalului didactic din universități 1. 1.Vezi o prezentare extinsă a acestei cercetări în capitolul „Funcția modelatoare a profesorului - plecînd de la cîteva investigații”, în Antonesei, 2005, pp. 153-183. Relația
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCATIEI. In: GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
-
perioadă dificilă și îndelungată pentru ca realitatea să se reconfigureze. A fost cazul Revoluției Franceze, care a pornit epoca așa zisei „revoluții de după revoluție”. La noi, perioada postdecembristă corespunzătoare a fost numită „tranziție”, dar a prezentat aceleași caracteristici ca orice perioadă postrevoluționară de oriunde și de oricând. Mare parte a structurilor instituționale care dau ființă Statului pot fi destructurate peste noapte ca unică soluție pentru schimbarea unui regim politic nelegitim. Restructurarea însă nu mai poate fi realizată la fel de rapid. Disfuncțiile asociate revoluțiilor
Inerţie socială în spaţiul românesc. Deschideri pentru o analiză funcţională a comunităţilor / Social inertia in Romania. Contributions for a functional analysis of the communities by Tudor Pitulac () [Corola-publishinghouse/Science/511_a_1258]
-
necesitatea unui manual de Relații Internaționale în limba română, scris de autori români, a apărut din ce în ce mai evidentă. După o lungă pregătire și în urma consultării cu editorul , s-a alcătuit o astfel de echipă de cercetători ai domeniului formați în perioada postrevoluționară, pentru transpunerea în fapt a acestui proiect. Inițial și prin prisma experienței noastre didactice , manualul a fost conceput ca fiind destinat cursului introductiv de Relații Internaționale la specializările de profil (Științe Politice și Relații Internaționale). Datorită vastității subiectelor abordate, ce
PREFATA. In: RELATII INTERNATIONALE by ANDREI MIROIU, RADU-SEBASTIAN UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1503]
-
din partea puterilor europene. Convinși de acest fapt, revoluționarii români, aflați în exil în capitala Franței, adresau proteste Angliei, Austriei, Franței și Prusiei contra încălcărilor drepturilor la autonomie ale Principatelor, cerând plasarea lor sub ocrotirea puterilor occidentale. III. RUSIA ȘI ORDINEA POSTREVOLUȚIONARĂ Deși se dorea, din partea Rusiei, menținerea, pentru moment, a prințului Sturdza pe tronul Moldovei, acest fapt părea imposibil, cel puțin din punctul de vedere al lui Kisselev. Acesta dorea să se acorde consiliului administrativ, format din diferiți șefi de departamente
POLITICA SOCIALĂ A REGIMULUI CEAUȘESCU by MOȘOIU VIRGINIA () [Corola-publishinghouse/Science/91524_a_92974]
-
volume despre istoria Franței. În concluziile sale Evul Mediu are un rol pozitiv în progresul social. Poartă amprenta violenței lăsate de executarea tatălui său când el avea vârsta de 6 ani. În 1805 se întoarce din exilul londonez în Parisul postrevoluționar. Devine figură dominantă a politicii Franței înainte de revoluția din 1848, susținător al monarhiei constituționale. Sub Louis Ludovic-Filip Philippe, este creatorul școlii primare obligatorii în toate comunele Franței. Devine prim-ministru la înființarea celei de a doua Republici Franceze. În perioada
Spiralogia by Jean Jacques Askenasy () [Corola-publishinghouse/Science/84990_a_85775]
-
Ea trece prin înființarea de uniuni artistice pe disciplină - Uniunea scriitorilor, etc. -, care pun sub control întreaga activitate a intelectualității creatoare și inaugurează o vânătoare de vrăjitoare. La sfârșitul anilor 1930, peisajul literar și artistic este total modificat în raport cu perioada postrevoluționară. Mai multe figuri ale literaturii au emigrat - Avercenko, Balmont, Bunin, Gippius, Merejkovski, Kuprin, Severianin, Benedikt, Rahmaninov, șaliapin, Korovin, kandinsky, Chagall, Gabo, Pevsner etc. - sau au murit - Blok, Belîi, Hlebnikov, Gorki. Poeții Maiakovschi, Esenin, Țvetaeva - aceasta emigrată apoi revenită în URSS
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
fiecăruia i-ar fi suficient să presteze o muncă după posibilități, într-un mod cât se poate de liber, pentru a-și vedea existența asigurată. Pentru Marx și pentru continuatorii săi într-ale comunismului, odată suprimate inconvenientele inevitabile ale fazei postrevoluționare - tranziția în care mai domnește „egalitatea sociabilă” - trebuie să se impună comunismul integral în care, după o afirmație a lui Marx din 1875, „dreptul nu mai este egal” ci „inegal”. în 1927, Stalin* va reaminti că, în această nouă lume
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
precum și izolarea sa ulterioară au împiedicat întreținerea unor relații diplomatice normale. Mai mult, diplomatul rus este emisarul unui guvern totalitar care pedepsește cel puțin cu destituirea orice eșec și chiar discreția excesivă în interpretarea ordinelor oficiale. În consecință, diplomații ruși postrevoluționari și-au conceput în mod tradițional sarcinile - mai ales după sfârșitul celui de-al doilea război mondial -, rezumându-se la transmiterea propunerilor guvernelor lor, pe care alte guverne ar putea să le accepte sau să le respingă, după cum cred de
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
acest domeniu impun particularități metodologice și epistemologice, sugerând În plus Întrebări pe teme etice, de altfel indisociabile de finalitățile proprii acestor discipline. Toate statele occidentale se confruntă cu asemenea Întrebări. Modelul centralizator și uniformizator În stil iacobin, pentru care Franța postrevoluționară este o perfectă ilustrare, dar care a fost utilizat, cu unele nuanțe, pretutindeni În Occident și În toate fostele colonii, dar mai ales În Lumea Nouă, este tot mai contestat. Celebrul creuzet (melting pot) american, al cărui cost uman a
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
că nu sunt ceea ce se cheamă specialist în domeniu (dar chiar, trebuie să fii asta pentru a judeca ceea ce vezi?). Ce se întâmplă cu mass-media românească? Cum a involuat aceasta atât de mult de la primii ani de după noua deschidere, perioada postrevoluționară din 1989? Văd din ce în ce mai des cum reprezentanți ai mass-media românești se dau în stambă, cum violeaza intimitatea oamenilor, indiferent de statutul social al oamenilor, observ plăcerea diabolică și perversă cu care niște oameni cruzi, care au îmbrăcat chipurile uniforma adevărului
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1949_a_3274]
-
constatat degradarea aparent ireversibilă a mass-media românești. Aceasta s-a transformat într-un imens SRL de mahala chiar dacă pe ici, pe colo mai subzistă câteva ziare, o televizune-două și câteva radiouri decente și normale. O dată perioada romantică din primii ani postrevoluționari consumată, marii profitori îmbogățiți peste măsură și-au dat seama de imensa putere de influențare a lucrurilor pe care o are mass-media, drept consecință au început să investească masiv atât în cumpărarea mijloacelor mass-media existente și care-și construiseră o
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1949_a_3274]
-
această poveste ca pe o încredințare personală de nestrămutat, Mircea Ivănescu reușește să-l intrige, să-l amuze și să-l exapereze pe Gabriel Liiceanu. La fel de convins ca întotdeauna de adevărurile sale (fără îndoială, nobile și cardinale în cultura română postrevoluționară), Gabriel Liiceanu își confruntă interlocutorul cu câteva dileme culturale și morale deja clasice: în ce măsură lipsa de reacție și compromisul banal reprezintă, în mod ultim, un pact impardonabil și imoral cu un sistem criminal (Mircea Ivănescu declară, pe tonul liber și
Cărțile insomniei by Gabriela Glăvan () [Corola-publishinghouse/Science/84939_a_85724]
-
posibil!” pe care numai tinerii, acei tineri Îndrăgostiți de-un ideal și de o idee greu, dificil, „imposibil” de realizat, o au?!... Sigur, am să uimesc, poate chiar să irit pe nu puțini, declarând că bolile considerate grave ale României postrevoluționare nu sunt nici diletantismul clasei politice și nici corupția ei și a administrației sau a justiției, relele pe care ni le impută Bruxellesul și de care se face atâta caz. Sigur, și acestea! Dar... corupție a existat și În România
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
mult nația română nu ar trebui să se afunde în altă "abisalitate" culturală a neamului nostru. Plină de subtile și eclatante surprize cartea lui Theodor Codreanu merită să fie studiată mai mult decât lecturată, spre a ne desprinde de fanarul postrevoluționar al existenței culturale diurne, în care ne scufundăm plin de voluptăți omnisciente. Theodor Codreanu oferă criticii literare contemporane o mantie din purpura regală pe un promontoriu de porfir, greu de egalat dacă s-ar fi avântat ca viețuitor în capitala
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
decenii spiritul critic. Dar voci tinere ori mai puțin tinere, în numele demitizării, se dedau la violențe nihiliste considerând că poetul trebuie să suporte "rigorile democrației". Poate fi el condamnat pentru naționalism? A devenit ideea națională un păcat greu? lată, contextul postrevoluționar, tulburând scara valorilor, instituie confuzia întreținând o periculoasă nivelare. Întrebările par inutile, dar realitatea vieții literare, culturale în sens larg, atinsă de poftă maculării, a contestației oarbe ne obligă să le formulăm. Fiindcă aceste ieșiri vitriolante, într-o epocă de
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
o periculoasă nivelare. Întrebările par inutile, dar realitatea vieții literare, culturale în sens larg, atinsă de poftă maculării, a contestației oarbe ne obligă să le formulăm. Fiindcă aceste ieșiri vitriolante, într-o epocă de rupere a zăgazurilor, în plină fermentație postrevoluționară nu l-au ocolit nici pe Eminescu. Nu e vorba, firește, de a vida spațiul exegetic eminescian de o discuție critică; respingem și noi uniformitatea de reacție și credem că idolatria nu face casă bună cu discursul exegetic. Bineînțeles, nu
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
este liberă de inferențe subiective. Intențiile ideologice pot fi ușor detectate în alegerea momentului zero. Punctul origo nu este niciodată o alegere arbitrară. Dimpotrivă, semnalează un eveniment în care este injectată o considerabilă doză de semnificații simbolice. Nu degeaba regimurile postrevoluționare aleg să marcheze simbolic desprinderea de "l'Ancien Régimes" prin abolirea calendarului și decretarea unui nou început al istoriei. Paradigmatic în acest sens este stabilirea în 1792 de către Convenția Națională a Primei Republici franceze a "Anului Întâi". Noul punct de
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
I. Discursul monofonic (1991-1997). Colapsul regimului comunist prin revoluția română din 1989 urgenta reconceptualizarea trecutului. Totuși, ieșirea din comunism, atât la nivelul societății per ansamblu, cât și la cel al reconceptualizării istoriografice, nu avea să fie rapidă. În anii imediat postrevoluționari, imaginea trecutului românesc a suferit modificări minimale. În pofida faptului că periodizarea marxist-leninistă, pe bază de orânduiri sociale, este eliminată complet, manualul lui H. Daicoviciu et al. (1991) este o simplă reeditare a textului din 1987, cu cosmetizările de rigoare. Deși
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
pentru a nu perturba imaginea conducătorului), înlăturarea unei pagini întregi alcătuită din citate preluate din cuvântările președintelui, iar restul de o pagină fiind rezultatul cumulat al unor multiple eliminări punctuale. Cosmetizările superficiale aduse textului reflectă supraviețuirea discursului comunist în regimul postrevoluționar, reprezentând o axă a continuității istoriografiei comuniste care, încetul cu încetul, pe măsura îndepărtării temporale de vechiul regim, se va estompa. Manualele succesoare, care spre deosebire de cel al lui Daicoviciu et al. (1991) au fost construite pe fundații noi, au preluat
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
de mecanismul transferabilității afective dinspre biografia personală înspre regimul socio-politic, idealizarea trecutului comunist survine pe un fond experiențial și pe baza unui stoc de amintiri de primă mână despre realitatea comunistă. Nu același lucru se poate spune și despre generația postrevoluționară de adolescenți născuți după 1989. Neavând ocazia biografică de a trăi în realitatea regimului comunist, membrii acestei generații dețin un stoc de "amintiri" de împrumut despre fostul regim - "memorii second hand", de mâna a doua - dobândite pe cale non-experențială, prin intermediul socializării
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
acesta". Și am vorbit despre procesul Ceaușescu, despre ce a scris Pacepa și au început să mă întrebe dacă eu nu am fost șef la studenți și dacă cunosc pe cutare sau cutare. Și am ținut curs de sociologie politică postrevoluționară cu cartea lui Pacepa și am mai adus vreo 2-3 cărți. Le-am dus Lukács1 pentru a le arăta că comunismul nu înseamnă marxism. Un semestru, până în vară, eu asta am predat. Și veneau studenți. Nu mai era prezența obligatorie
Două decenii de comunism în Iașul universitar by Sorin Bocancea, Doru Tompea () [Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
Până la a băga surogatul chiar și În mâncare nu mai era decât un pas. Care a fost făcut, prin coloranți, Îndulcitori - à propos: ciclamatul de sodiu, ceva dulce dar fără calorii, din mulțime de sucuri din vremea noastră, românească și postrevoluționară, s’a dovedit a fi cancerigen, altfel spus sucuri și alte alea dietetice, carevasăzică menținerea siluetei, În condiții de necumpătare alimentară, se plătește cu viața, motiv pentru care americanii l’au Înterzis Încă din 1969 -, arome - à propos: butiratul de
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
a mirosi a Europa. Întrebarea e Însă alta: Până ce vom mirosi astfel Întrutotul e firească concurența, poate chiar ostilitatea clanului, dar sigur tatonarea reciprocă. Calea? Celulele olfactive, adică exponenții diplomatici. Doar că guzganul nostru n’are parte decât de amatori postrevoluționari (nu-i gratulez zicându-le diletanți, aducîndu-mi aminte că ăștia au descoperit multe tocmai pentru că, nefiind specialiști, nu știau că lucrul cu pricina e imposibil...), iar clanul se folosește de profesioniști. Și cum, chiar dacă clanul respectă interesul comun, fiecare guzgan
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]