1,366 matches
-
centrul sistemului și de a obține astfel confirmarea formală a caracterului statal, problema este mult prea complexă. Putem doar să considerăm directivele, Într-adevăr extrem de schimbătoare, ale politicii interne a diferitelor state, exact ca tentative de soluționare, cerute de problemă”. Postulând, În manieră Rousseau-Kant, „principiul egalității juridice fundamentale a tuturor cetățenilor”, care trebuie să participe direct sau indirect, la formarea legilor cărora ei li se supun, Înseamnă, totodată, că „Statul trebuie să recunoască și să ratifice, În manifestările de voință ale
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
recente arată că lucrurile nu stau așa. Mecanismul prin care un antigen inhalat provoacă un episod acut astmatic depinde în parte de reacțiile antigen-anticorp la suprafața mastocitelor pulmonare, cu generarea și eliberarea consecutivă a mediatorilor hipersensibilității imediate. Teoriile mai noi postulează că numai mici particule antigene penetrează sistemul de apărare al plămânului și iau contact cu mastocitele care se întrepătrund cu celulele epiteliului pe fața endoluminală a căilor respiratorii centrale. Nu s-a pus în evidență până în prezent vreun mecanism care
ASPECTE DE ALERGOLOGIE ŞI IMUNOLOGIE ÎN PRACTICA MEDICALĂ by LILIANA VEREŞ ,CORNELIA URSU () [Corola-publishinghouse/Science/301_a_586]
-
platonician permite aplicarea noțiunilor de suflet și de trup definite după ordinea idealistă, și nu după principiile formulate de filosoful din Samos. -14- Geniul vieții filosofice. Dar dacă opera lui Epicur s-ar afla în viața filosofică pe care o postulează? Departe de texte, de suluri și de hârtii care ar urma să fie citite ca niște documente secundare, întrucât există numai în funcție de pregătirea pentru o existență sublimată, Grădina oferă exemplul unei microcomunități elective care merită singură să fie studiată ca
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2053_a_3378]
-
se reduce atunci la această cădere de particule, fără ca natura sau omul să poată apărea. în condițiile în care nicio conștiință nu face posibilă cunoașterea acestui proces, realul și nimicul ar coincide la infinit... Pentru a demonstra acest lucru, Lucrețiu postulează clinamenul, așa cum Kant va recurge la postulatele rațiunii pure practice: ca un argument necesar, a priori, pentru a justifica posibilul, deci realul, are loc o declinație. Cum? în mod insesizabil, ușor, imperceptibil. Să nu ne imaginăm vreun unghi drept, precis
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2053_a_3378]
-
du XXe siècle. Dumézil, Lévi-Strauss, Eliade, Presses Universitaires de Lille, 1993, p. 180. total, atotcuprinzător, cosmologic apelează la o idee care îi este parte constitutivă, dar care e prezentată, cu premeditare, ca fiindu-i „exterioară“, justificând cu „obiectivitate“ pertinența enunțurilor postulate 37. Astfel, revoluția proletară, marea idee a lui Marx, era acea „rațiune pură“ care mima realitatea, prin intermediul ei doctrina urmând să își valideze ipotezele propuse chiar de ea însăși 38. Aderarea la imaginația constituantă a marxismului e o modalitate de
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
ajungându-se astfel la formula unui realism rațional. Abia Într-o asemenea interpretare se Înlătură distincția dintre reflecția filosofică și metoda cercetării științifice. Astfel, pentru fiecare din cele două planuri de analiză, interpretarea ne arată că dată fiind o ipoteză, postulându-se apoi o relație, acțiunea cognitivă nu constă decât În verificarea validității ei, și nu În verificarea Întemeierii acesteia, așa cum spera și Încerca Descartes. Consecințele ce decurg din astfel de concluzii ar fi descurajante pentru metafizică, deoarece nu s-ar
[Corola-publishinghouse/Science/2004_a_3329]
-
o relație, acțiunea cognitivă nu constă decât În verificarea validității ei, și nu În verificarea Întemeierii acesteia, așa cum spera și Încerca Descartes. Consecințele ce decurg din astfel de concluzii ar fi descurajante pentru metafizică, deoarece nu s-ar mai putea postula dintru Început un concept absolut, cum este cel referitor la Dumnezeu, din care să irumpă explicația realului. Un alt comentator al cartezianismului, Octave Hamelin, În lucrarea Le sistème de Descartes (pp. 123-135), se pronunță În favoarea unei interpretări nuanțate a cogito-ului
[Corola-publishinghouse/Science/2004_a_3329]
-
determinare importantă legată de modul în care Biserica își administra relația cu enoriașii 91. Abia în secolul al XVII-lea se poate asocia tradiției calviniste acest principiu al liberei urmăriri a profitului. În acest moment, arată Bataille 92, ,,a fost postulată independența legilor economice și s-a obținut o totală abolire a suveranității morale a lumii religioase în domeniul producției". Contextul apariției Reformei a fost marcat și de către ruptura definitivă dintre orașe și satele finalului de Ev Mediu. Satul rămâne înapoiat
[Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
unitatea dintre datorie și dorință nu este posibilă pentru omul finit, aflat într-un câmp limitat; dar necesitatea morală de a face ceva implică posibilitatea de face acel ceva; de aceea este necesar, din punct de vedere moral, să se postuleze: o dumnezeire care să facă posibilă această unitate și nemurirea pentru ca această unitate să fie realizată". Fericirea apare ca datorie a omului care poate crede și spera că viața sa înseamnă mai mult decât pare în contactul cu legile naturale
[Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
mai ales, unei crize mistice strecurată insidios de Bulgăran. În timp ce Cibănoiu caută să-l reabiliteze psihic pe Ladima, arătându-i că adevărata mântuire nu o poate găsi decât în credința nestrămutată față de Dumnezeu și viața veșnică, Bulgăran, adept al ateismului, postulează ideea unei existențe unice, care trebuie trăită hic et nunc. În imensitatea sa, care ne înspăimântă, universul s-a ivit din hazard, după cum destinul uman este fatalmente repetitiv. Chiar dacă ar fi trăit mai multe vieți, crede Bulgăran, nimeni nu i-
[Corola-publishinghouse/Science/1457_a_2755]
-
25-29: "Autorul abstract este producătorul lumii romanești pe care o transmite destinatarului/receptor, cititorul abstract. Autorul abstract reprezintă sensul profund, semnificația de ansamblu a operei literare, iar cititorul abstract funcționează, pe de o parte, ca imagine a destinatarului presupus și postulat de opera literară, iar, pe de altă parte, ca imagine a receptorului ideal, capabil a-i concretiza sensul total într-o lectură activă. S-ar putea chiar postula, împreună cu Proust, că Eul scriitorului nu se arată decât în cărțile sale
[Corola-publishinghouse/Science/1457_a_2755]
-
abstract funcționează, pe de o parte, ca imagine a destinatarului presupus și postulat de opera literară, iar, pe de altă parte, ca imagine a receptorului ideal, capabil a-i concretiza sensul total într-o lectură activă. S-ar putea chiar postula, împreună cu Proust, că Eul scriitorului nu se arată decât în cărțile sale pentru a trage apoi concluzia că autorul abstract ar constitui Eul profund și singurul real, în vreme ce autorul concret n-ar fi decât un Sine însuși cu mult mai
[Corola-publishinghouse/Science/1457_a_2755]
-
alteori se alege drept criteriu de fidelitate raportul semnal/perturbație unde: n(t) este semnalul perturbator. La sistemele numerice criteriul de fidelitate ales este probabilitatea recepționării unui simbol eronat. Se consideră, că evenimentul este format din două evenimente și respectiv: postulând, că informația este aditivă și se obține: sau Rezultă: sau fiindcă evenimentele și sunt independente: Aceasta ecuație funcțională are soluția: unde este o constantă pozitivă. Introducând relația în relația (prin definiție) se obține: Dacă se introduce relația în relația în
Fitoterapie clinică by Mihai V. Botez, Viorel D. Donţu () [Corola-publishinghouse/Science/1133_a_2099]
-
fie remarcate de ceilalți, altele da, dar, în același timp, nici nu vrem să se observe că nu dorim să fie remarcate. De aceea, „înțelegerea” nu este un scop absolut al limbajului, ci numai unul dintre ele, chiar dacă noi îl postulăm ca fiind cel mai important. Dar și această postulare este manipulativă în înalt grad. L.A.: Vrei să spui că suntem nu numai victimele unei politici a haosului cu sistem, ci și ale capacității noastre de a crea lumi paralele fanteziste
[Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
asocia diferite obiecte de studiu, din același domeniu sau din domenii diverse, într-una și aceeași planificare a învățării”. Sinonimele pentru integrare sunt: fuziune, armonizare, încorporare, unificare și coeziune. Integrarea situează procesul de învățare în optica globală a unității cunoașterii, postulează coerența și logica ansamblului cunoștințelor. La nivelul curriculumului, integrarea înseamnă stabilirea de relații clare de convergență între cunoștințele, capacitățile, competențele, atitudinile și valorile ce aparțin unor discipline școlare distincte. Așa cum arată McNeil (1985)1, „integrarea curriculumului sprijină elevii să identifice
[Corola-publishinghouse/Science/2333_a_3658]
-
20. În final, se arată că dovezile sunt deplasate din punct de vedere axiologic. Cu toate că Immanuel Kant a renunțat la unele dovezi raționale în favoarea existenței lui Dumnezeu, el a susținut că din punct de vedere moral este necesar să îl postulăm pe Dumnezeu. Această deplasare de la ceea ce este raționalmente necesar la ceea ce este moralmente cerut semnalează o altă deplasare în atitudinea modernă față de dovezile raționale care vizează existența lui Dumnezeu. Kant argumenta că datoria morală cere ca oamenii să caute binele
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
morale ar fi aruncate peste bord și nu aș putea să mă lepăd de ele fără să devin insuportabil în proprii mei ochi"22. Nu toți gânditorii religioși moderni sunt de aceeași părere cu Kant în ce privește nevoia de a-L postula pe Dumnezeu pentru garantarea împlinirii datoriei morale. Există și gânditori care susțin că dovezile teiste ar fi deplasate din punct de vedere axiologic. Ei consideră că dacă există vreo valoare în dovezile teiste aceasta ar putea fi greșit plasată. Care
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
pentru omul finit, aflat într-un timp limitat. 6. Dar necesitatea morală de a face ceva implică posibilitatea de a face acel ceva ("trebuie" implică "pot"). 7. De aceea, este necesar din punct de vedere moral (adică practic) să se postuleze: a. o dumnezeire, care să facă posibilă această unitate (adică puterea de a le aduce la un loc); b. nemurirea, pentru ca această unitate să poată fi realizată (adică timpul dincolo de această viață pentru a o face)48. Bineînțeles că trebuie
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
sau ale utilitariștilor. În principiu, trebuie să reținem în legătură cu argumentul lui Kant că acesta vorbește, până la urmă, despre faptul că omul ar trebui să trăiască așa ca și cum ar exista Dumnezeu. Kant nu susține că experiența morală cere ca omul să postuleze că există realmente Dumnezeu 49. Chiar dacă argumentul lui Kant se dovedește a fi doar un postulat, există filosofi care plecând de la el, au construit argumente raționale cu privire la existența lui Dumnezeu. Unul dintre aceștia este Hastings Rashdall, care argumentează că trebuie
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
lege morală absolută poate exista numai într-o minte absolută, pentru că: * idealurile pot exista numai în minți (gândurile există numai în gânditori); * ideile absolute există numai în mințile absolute (nu în mințile individuale). 3. Rezultă că este rațional necesar să postulăm o minte absolută, în care există idealul moral absolut 50. Rashdall susține că dacă legea morală este obiectivă, independentă de mințile individuale, atunci ea trebuie să își aibă sediul într-o Minte care există independent de mințile umane finite. Este
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
în care există idealul moral absolut 50. Rashdall susține că dacă legea morală este obiectivă, independentă de mințile individuale, atunci ea trebuie să își aibă sediul într-o Minte care există independent de mințile umane finite. Este rațional necesar să postulăm o asemenea Minte pentru a explica existența obiectivă a legii morale. Argumentul moral a fost lărgit și nuanțat în continuare de filosofi precum W.R. Sorley, Elton Truebold sau C.S. Lewis. Aceștia au adus argumentul în centrul dezbaterilor filosofice și
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
vine în contradicția opiniilor formulate de Kant, Frege și Russell. Atunci când ne referim la existența indivizilor existența acestora nu are nevoie de existența altor indivizi deoarece există întotdeauna proprietăți reprezentante a acelor indivizi. În legătură cu proprietățile și existența acestora, trebuie să postulăm alte proprietăți sub care primele să cadă trebuie să avem o serie infinită de proprietăți care să susțină existența unei singure proprietăți, dar în realitate nu există o astfel de serie. Deoarece se consideră că fiecare lucru existent trebuie să
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
premise trebuie negată. Negarea lui (1) și (2) constituie pozitivismul, iar negarea lui (3) ar conduce spre o ființă perfectă care există în mod contingent o afirmație contradictorie. Negarea lui (4) reprezintă teism a priori. Premisele (1) și (2) sunt postulate teiste semnificative, iar premisa (3) este un postulat metafizic semnificativ 344. O existență care este deductibilă dintr-o definiție abstractă trebuie ea însăși să fie abstractă. Prin urmare, avem două soluții: ori realitatea lui Dumnezeu este cu totul abstractă, ori
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
se disociază de grup prin sciziparitate; el are o autonomie ontologică, segmentul nu. E adevărat că în comunitățile tribale conștiința individuală ca fenomen moral este indistinctă și nu apare decât printr-o negație dialectică, adică prin antagonismul pe care-l postula Hegel între „Sittlichkeit” și „Moralität”. Dar tocmai aceasta reprezintă tranziția de la comunitate la societate; or, problema civilizației așa cum am încercat s-o pun în cele două articole ale mele despre Rousseau și în încă unul, Caliban travestit, se raportează la
[Corola-publishinghouse/Science/2234_a_3559]
-
un fel de euforie iresponsabilă și diletantă pe care practicanții ei o numesc „eliberare”. Asemenea iluzii sunt tributare psihologiei minimului efort și vulgarizării noțiunii de individualitate {respectiv apariției și prestigiului celei de „originalitate”). Nimic mai străin de mentalitatea medievală care postula divinitatea rațiunii și preconiza ordinea, simetria, răbdătoarele elaborări programate și premeditate. Bineînțeles, nimeni nu neagă aspirația mistică a sufletului medieval (mai exact a unei anumite laturi a acestui suflet, care pe alte laturi era cât se poate de laic și
[Corola-publishinghouse/Science/2234_a_3559]