1,532 matches
-
urmă, despre faptul că omul ar trebui să trăiască așa ca și cum ar exista Dumnezeu. Kant nu susține că experiența morală cere ca omul să postuleze că există realmente Dumnezeu 49. Chiar dacă argumentul lui Kant se dovedește a fi doar un postulat, există filosofi care plecând de la el, au construit argumente raționale cu privire la existența lui Dumnezeu. Unul dintre aceștia este Hastings Rashdall, care argumentează că trebuie să existe o minte morală absolut perfectă. 1. Un ideal moral absolut perfect există (cel puțin
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
cad în fața criticii aduse de Kant. Criticii lui Anselm au clarificat anumite aspecte, dar au și blocat descoperirea argumentului puternic prin limitarea la capitolul II din Proslogion. Descoperirea trebuie privită ca un drum pe care îl face Anselm de la anumite postulate despre esența lui Dumnezeu până la existența lui Dumnezeu. Aceste postulate pot fi respinse, dar poziția la care se ajunge nu este de fapt ateism sau agnosticism, ci pozitivism, adică perspectiva din care existența divină trebuie considerată imposibilă din punct de
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
clarificat anumite aspecte, dar au și blocat descoperirea argumentului puternic prin limitarea la capitolul II din Proslogion. Descoperirea trebuie privită ca un drum pe care îl face Anselm de la anumite postulate despre esența lui Dumnezeu până la existența lui Dumnezeu. Aceste postulate pot fi respinse, dar poziția la care se ajunge nu este de fapt ateism sau agnosticism, ci pozitivism, adică perspectiva din care existența divină trebuie considerată imposibilă din punct de vedere logic. Prin urmare, singura alternativă pentru adevărul necesar al
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
manieră inferioară de a exista comparativ cu existența ce nu implică o asemenea alternativă doar acest ultim mod de a exista este compatibil cu construcția: acel ceva decât care nimic mai mare nu poate fi gândit. Anselm a asumat un postulat semnificativ și a crezut că acesta este logic posibil, că ideea sa despre divinitate era consistentă, iar de aici a încercat să ajungă la existența divină. Se spune că o demonstrație corectă trebuie să respingă toate pozițiile competitoare chiar dacă nu
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
constituie pozitivismul, iar negarea lui (3) ar conduce spre o ființă perfectă care există în mod contingent o afirmație contradictorie. Negarea lui (4) reprezintă teism a priori. Premisele (1) și (2) sunt postulate teiste semnificative, iar premisa (3) este un postulat metafizic semnificativ 344. O existență care este deductibilă dintr-o definiție abstractă trebuie ea însăși să fie abstractă. Prin urmare, avem două soluții: ori realitatea lui Dumnezeu este cu totul abstractă, ori El are o actualizare particulară și concretă, deci
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
sa este îmbogățită, devine în fiecare moment mai "bogat" decât a fost înainte. Prin urmare, această perspectivă este opusă doctrinei clasice care nu admite nici o schimbare în Dumnezeu. În cazul coincidenței modale, o analiză importantă se poate face apelând la postulatele logicii modale. "Postulatul lui Becker" este un postulat important în logica modală. Acesta susține că statutul modal poate fi afirmat sau negat doar prin maniera necesității. Construcția "p este posibil" poate fi spusă altfel: "în mod necesar p este posibil
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
devine în fiecare moment mai "bogat" decât a fost înainte. Prin urmare, această perspectivă este opusă doctrinei clasice care nu admite nici o schimbare în Dumnezeu. În cazul coincidenței modale, o analiză importantă se poate face apelând la postulatele logicii modale. "Postulatul lui Becker" este un postulat important în logica modală. Acesta susține că statutul modal poate fi afirmat sau negat doar prin maniera necesității. Construcția "p este posibil" poate fi spusă altfel: "în mod necesar p este posibil". La fel a
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
bogat" decât a fost înainte. Prin urmare, această perspectivă este opusă doctrinei clasice care nu admite nici o schimbare în Dumnezeu. În cazul coincidenței modale, o analiză importantă se poate face apelând la postulatele logicii modale. "Postulatul lui Becker" este un postulat important în logica modală. Acesta susține că statutul modal poate fi afirmat sau negat doar prin maniera necesității. Construcția "p este posibil" poate fi spusă altfel: "în mod necesar p este posibil". La fel a spune că "este posibil că
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
prin maniera necesității. Construcția "p este posibil" poate fi spusă altfel: "în mod necesar p este posibil". La fel a spune că "este posibil că p este necesar" înseamnă a spune că: "în mod necesar p este necesar". Dacă acest postulat se susține, atunci cineva care afirmă despre conceptul perfecțiunii privit ca și coincidență modală, că acesta este doar o ipoteză ce poate fi adevărată sau falsă nu ar avea dreptate dacă poate fi adevărată atunci este adevărată 381. Cele mai
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
concretețea particulară este contingentă 389. Argumentul propus de Hartshorne este valid și acest lucru este recunoscut și de alți filosofi. Problema rămasă vizează premisele argumentului care sunt considerate cel puțin "controversate"390. Perspectiva neoclasică de concepere a lui Dumnezeu oferă postulatul posibilității logice pentru argumentul ontologic. În teismul neoclasic Dumnezeu a fost considerat individualul cu funcții universale și care se află în relație cu actualitatea și cu posibilitatea 391. Postulatul posibilității logice este punctul cel mai dificil de demonstrat în cadrul reconstrucțiilor
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
puțin "controversate"390. Perspectiva neoclasică de concepere a lui Dumnezeu oferă postulatul posibilității logice pentru argumentul ontologic. În teismul neoclasic Dumnezeu a fost considerat individualul cu funcții universale și care se află în relație cu actualitatea și cu posibilitatea 391. Postulatul posibilității logice este punctul cel mai dificil de demonstrat în cadrul reconstrucțiilor modale ale argumentului ontologic. Acest lucru poate fi făcut apelându-se la alte dovezi teiste. Celelalte argumente au nevoie de argumentul ontologic pentru excluderea contingenței din perfecțiune 392. Hartshorne
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
redistribuiri, intensificarea piețelor de schimb etc. Jurisdicțiile mari se pot confrunta cu probleme serioase când răspund cu aceeași politică unor sisteme diferite, de exemplu ecologice, sau problemelor unei populații heterogene. 3.5.2. Guvernanța flexibilă În literatura de specialitate există postulatul conform căruia dispersia guvernanței de-a lungul mai multor jurisdicții este mult mai flexibilă decât concentrarea guvernanței la nivelul unei singure jurisdicții. O guvernanță eficientă presupune ajustarea jurisdicțiilor prin compromisul dintre virtuțile și viciile centralizării (Alesina și Spolaore, 1997; Marks
Politici publice şi guvernanȚa Uniunii Europene by LuminiȚa Gabriela POPESCU () [Corola-publishinghouse/Science/203_a_175]
-
se manifestă prin ironie și prin demersul metodic și deductiv. „Trei chestiuni rezultă din cele spuse de Țugurlan”: iată o pauză recapitulativă a dialogului, punctarea unui stadiu al argumentării și punerea în față a concluziilor provizorii cu principiile, adică cu postulatele admise. Atitudinea e perfect socratică. Un critic de prestigiu râdea nu demult de alți critici care-l comparaseră pe Ilie Moromete cu Socrate. Noi să fim politicoși și să respectăm opinia acelui critic, nerâzând de el. MOLIERE, SAU COMICUL ABSOLUT
[Corola-publishinghouse/Science/2234_a_3559]
-
la conceptul de societate civilă. Altfel, chestiunea anteriorității „hoardei”, cum spune Ivasiuc, asupra „contractului”, este una istorică și genetică pe care am declarat de la început că nu o discut. Ideea contractului social nu este, repet, o realitate istorică, ci un postulat abstract prin care se poate înțelege alcătuirea și articulația societății civile, adică a „cetății” concepută și ea global, nu ca simplu agregat de particule atomistice. Aici nu pot să nu remarc că preopinentul meu nu face deosebire între atomism ca
[Corola-publishinghouse/Science/2234_a_3559]
-
mai general, conceptualizat prin termenul de pseudocultură, aflată la antipodul culturii autentice. Experiența societăților dezvoltate care și-au format o cultură l-a convins pe sociologul român că fenomenul culturii moderne este un proces continuu de construcție instituțională prin aplicarea postulatului logic al identității. Postulatul logic al identității semnifică păstrarea unui înțeles identic al noțiunilor. Deprinderile care rezultă din aplicarea postulatului identității fac posibilă înlocuirea vechilor credințe privind statornicirea voinței divine și a practicilor instinctive cu „încrederea în libera discuțiune și
[Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
termenul de pseudocultură, aflată la antipodul culturii autentice. Experiența societăților dezvoltate care și-au format o cultură l-a convins pe sociologul român că fenomenul culturii moderne este un proces continuu de construcție instituțională prin aplicarea postulatului logic al identității. Postulatul logic al identității semnifică păstrarea unui înțeles identic al noțiunilor. Deprinderile care rezultă din aplicarea postulatului identității fac posibilă înlocuirea vechilor credințe privind statornicirea voinței divine și a practicilor instinctive cu „încrederea în libera discuțiune și stabilitatea raționamentului” (Rădulescu-Motru, 1904
[Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
cultură l-a convins pe sociologul român că fenomenul culturii moderne este un proces continuu de construcție instituțională prin aplicarea postulatului logic al identității. Postulatul logic al identității semnifică păstrarea unui înțeles identic al noțiunilor. Deprinderile care rezultă din aplicarea postulatului identității fac posibilă înlocuirea vechilor credințe privind statornicirea voinței divine și a practicilor instinctive cu „încrederea în libera discuțiune și stabilitatea raționamentului” (Rădulescu-Motru, 1904, pp. 123-124). Popoarele apusene au supus controlului conștiinței raporturile sociale reglementate anterior de obiceiuri, tradiții, superstiții
[Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
produce această modificare, se dezvoltă în ființa umană o trebuință psihologică profundă de a se vedea pe sine însuși, de a fi văzut de alții ca fiind într-adevăr independent. Acesta este conceptul care constituie nucleul andragogiei. Andragogia pleacă de la postulatul că cea mai adâncă nevoie pe care o simte un adult este de a fi tratat ca un adult, adică precum o persoană independentă, cu respect.” (Knowles, 1970) În al doilea rând, spre deosebire de învățarea la copii, învățarea adulților se axează
[Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
teoretic, conceptual. Ceva foarte important rămâne mereu În afară și este imposibil de prins. Or, un discurs analogic, chiar renunțând la orgoliul explicației, ar face tocmai acest lucru - ar surprinde „restul” neinterpretabil. Cum spuneam, pe mine, În momentul de față, postulatele acestei gândiri mă ajută, deoarece ele evită ideile clasice de interpretare. Cu toate acestea, nu pot să fiu de acord cu faptul că interpretarea poate fi abandonată cu totul, și nici că pulverizarea oricărui tip de structurare, de model, ar
[Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
efort, sufletul urcă din nou la Dumnezeu care este cu adevărat deasupra îngerilor care au creat lumea, aceste duhuri supuse greșelii, responsabile de căderea în timp și în materie. Desigur, această întreprindere poate lua mult timp. Totul depinde de ardoarea postulatului de a participa la orgii, partide de desfrâu, incesturi și alte asemenea fapte malefice în ochii partizanilor idealului ascetic și ai moralei moralizatoare. Numai că în acest joc, nimeni nu pierde, toată lumea câștigă: nu există niciun suflet, nicio individualitate care
[Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
de la principiul că, pentru a pedepsi, a-ți fundamenta deplinele puteri pe trup, trebuie să inventezi o mașină de fabricat culpabilitate: de unde inventarea păcatului originar, această culpă transmisă din generație în generație - prin actul sexual, spune explicit sfântul Augustin -, de unde postulatul libertății, al posibilității unei alegeri, de unde existența unui Dumnezeu care l-a făcut pe om liber dar îi interzice recursul la libertatea lui liberă, ca s-o spunem cu cuvintele lui Rimbaud... Astfel dotat cu liberul arbitru, omul alege să
[Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
spectacolul suferinței, al nenorocirii, al mizeriei, al chinului și tristeții condiției umane ducând ineluctabil la moarte. Evident, Pascal deploră această strategie hedonistă a evitării durerii pentru a-i prefera o soluție pe care o consideră a fi mai curajoasă î!): postulatul asupra modalității pariului asupra unui Dumnezeu care, cordial, absolut, ficțiune dormitivă, te scutește să vezi realitatea în față. Aceeași soluție: unul ca filosof în sfârșit edificat, scos din naivitate, celălalt ca amator de basme pentru adormit copiii. Filosofie contra religie
[Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
la soare, de la pasăre la poet, de la cețuri la ocean. Natura, la Lucrețiu, este acest imens poem al elanului vital scris cu o mână de particule elementare, nu de către zei, ci de către o forță-cauză fără altă rațiune și justificare decât postulatul ontologic: clinamenul. -6- Capriciu de atom. Preiau expresia „capriciu de atom” de la Bergson, care califică astfel faimosul clinamen, declivitatea atomică fără de care nimic nu s-ar fi întâmplat. într-adevăr, niște atomi care cad în vid nu întâmpină nicio rezistență
[Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
particule, fără ca natura sau omul să poată apărea. în condițiile în care nicio conștiință nu face posibilă cunoașterea acestui proces, realul și nimicul ar coincide la infinit... Pentru a demonstra acest lucru, Lucrețiu postulează clinamenul, așa cum Kant va recurge la postulatele rațiunii pure practice: ca un argument necesar, a priori, pentru a justifica posibilul, deci realul, are loc o declinație. Cum? în mod insesizabil, ușor, imperceptibil. Să nu ne imaginăm vreun unghi drept, precis, casant, nu, ci un suflu, un capriciu
[Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
incarnează această forță ce acționează în corpul însuși al materiei. Acolo unde filosofii idealiști vorbesc de Dumnezeu, dându-i nume multiple, Lucrețiu - și nu Epicur, la care această teză nu apare nicăieri în textele rămase - instalează o forță. Evident, acest postulat vine numai de la el - de altfel, este și ceea ce-l definește... - dar de ce el, și nu altul? După toate aparențele, pentru a salva materialismul de pericolul fatalist care îl pândește în caz contrar. Reducerea lumii la o pură și simplă
[Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]