492 matches
-
în cursul dimineții. Dimineața s-au vânat potârnichi ,,la picior” (,,cu streifuri"). S-a adoptat această modalitate întrucât erau puține potârnichi și, în această situație, sistemul ,,cu bătăi” nu dă rezultate. Seara, au vânat cu ,,streif” la Tomnatic, unde erau potârnichi, dar nu voiau să zboare.. Vineri, 10 septembrie. Pe un vânt puternic, se vânează potârnichi la Corap, aproape de granița cu Ungaria. Până la locul de vânătoare s-au deplasat cu trăsura. Vânătoarea s-a desfășurat pe terenul unei societăți de vânătoare
Jurnalul regelui Mihai I de România : Reconstituit după acte şi documente contemporane Vol. 1. : 1921-1940 by Traian D. LAZĂR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101020_a_102312]
-
această modalitate întrucât erau puține potârnichi și, în această situație, sistemul ,,cu bătăi” nu dă rezultate. Seara, au vânat cu ,,streif” la Tomnatic, unde erau potârnichi, dar nu voiau să zboare.. Vineri, 10 septembrie. Pe un vânt puternic, se vânează potârnichi la Corap, aproape de granița cu Ungaria. Până la locul de vânătoare s-au deplasat cu trăsura. Vânătoarea s-a desfășurat pe terenul unei societăți de vânătoare. S-a vânat cu hăitași. După masă, au făcut doar două bătăi, pentru că bătăiașii (hăitașii
Jurnalul regelui Mihai I de România : Reconstituit după acte şi documente contemporane Vol. 1. : 1921-1940 by Traian D. LAZĂR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101020_a_102312]
-
se procedase și în cazul său. Marți, 26 octombrie - luni, 1 noiembrie. Unii dintre oaspeți (Paul al Iugoslaviei, Friedel, Charles al Belgiei) și-au prelungit după sărbătorire șederea în România. Pentru ei, Carol al II-lea a organizat vânătoarea de potârnichi în regiunea Chișineu-Criș. Este de presupus că Mihai nu a mers la vânătoare, ci la școală. Miercuri, 27 octombrie. Cotidianul britanic „Leicester” a publicat, cu prilejul aniversării nașterii lui Carol și a lui Mihai, un lung și elogios articol despre
Jurnalul regelui Mihai I de România : Reconstituit după acte şi documente contemporane Vol. 1. : 1921-1940 by Traian D. LAZĂR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101020_a_102312]
-
a lăsat să-l conduc până la Praga”. Despre vânătorile la care a luat parte în Cehoslovacia, regele Mihai își amintește că „erau foarte rodnice, terenul fiind suprapopulat cu vânat crescut. Se vânau fazani, o specie de iepuri mai mică și potârnichi. Era atât de mult vânat încât te obosea, seara când te întorceai, erai terminat”. Mihai continua să vâneze cu „arma de 20”, trăgând pe stânga. Sâmbătă, 6 noiembrie. Carol și Mihai au revenit în țară. Luni, 8 noiembrie. Locuitorii comunei
Jurnalul regelui Mihai I de România : Reconstituit după acte şi documente contemporane Vol. 1. : 1921-1940 by Traian D. LAZĂR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101020_a_102312]
-
pe scaun dezumflat ca un aerostat, a oftat adânc în sinea lui și a adoptat din nou mutra posacă a omului nemulțumit de toți și de toate. Astfel a luat sfârșit ședința de lucru și cercetătorii s-au risipit ca potârnichile prin oraș sau pe la casele lor, era douăsprezece și jumătate și în ziua aceea munciseră, fără să-și dea seama, mai mult ca de obicei. A doua zi discuțiile pe aceeași temă au fost reluate, deoarece domnului E i se
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1544_a_2842]
-
situația nou creată. Exemplu-povestea ,,Fata babei și față moșneagului” În drumul ei, fata moșneagului s-a întâlnit cu ,,Motanul încălțat” căruia îi intrase un spin în lăbuța; față i-a scos spinul iar la întoarcere motanul i-a dăruit niște potârnichi pe care le vânase; în schimb, fata babei pentru că a fost leneșa și rea nu a primit de la motan decât niște broaște. Actul de creație este diferit de la copil la copil; el reflectă inteligență, gândirea creatoare, nivelul de cunoștințe al
CREANGĂ ŞI COPIII by POPA M. RODICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/631_a_1267]
-
indică rolul și locul fitoterapiei în arsenalul terapeutic modern. Astfel, vițelul întreabă: “Credeți voi, oameni, că noi animalele suntem proaste?... Dacă socotiți că suntem așa proaste, spuneți-mi, vă rog, cine i-a învățat pe porumbeii sălbatici, gaițe, mierle și potârnichi să folosească drept purgativ frunzele de laur, iar pe porumbeii sălbatici, turturele și găini, păpădia? Cine a învățat pe câini și pisici să mănânce iarbă înrourată când vor să-și curețe pântecele? Cine i-a spus broaștei țestoase cum să
PENTRU SĂNĂTATEA MEDIULUI ÎNCONJURĂTOR by VLAD BEJAN, VICTOR BEJAN () [Corola-publishinghouse/Science/91837_a_93173]
-
reprezentate de câteva specii de șopârle și șerpi (gușterul, șarpele lui Esculap, vipera comună). Păsările au o largă răspândire atât ca număr de specii cât și ca număr de indivizi: vulturul de stepă, uliul păsărilor, uliul găinilor, uliul de stepă, potârnichea, dropia mare, găinușa de stepă, ciocârlia de câmp. Dintre mamifere, cele mai răspândite sunt rozătoarele: cârtița europeană, iepurele comun, orbetele, șoarecele de stepă, hârciogul, popândăul comun; carnivorele: lupul, vulpea comună, dihorul de stepă, viezurele, nevăstuica. Solurile caracteristice stepelor europene fac
Geografia mediilor temperate şi reci ale globului by Larion Daniela () [Corola-publishinghouse/Science/1179_a_2048]
-
un uomo universale? Erudiția sa este într-adevăr enormă. Dar scrierile și corespondența lui bogată dezvăluie ciudățenii. Era, bineînțeles, un excelent literat, specialist în drept, moralist; lăuda artele liberale și făcea digresiuni despre vulcanism, fântânile arteziene, viața animalelor (cameleon, elefant, potârniche), fabricarea unor produse (papirus, var, vin etc.), originea războiului, teatru, monede, purpură, pâine, plumb etc. Cu alte cuvinte, eruditul este interesat de tot și de toate, fără scrupulele „specialistului”, în virtutea unei curiozități intense, delectându-se cu detalii curioase referitoare la
[Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
ca în alți ani”. Despre condițiile meteo și corpul pelerinului. „Scaunele mele se vând cel mai bine atunci când este cald și frumos afară. Când este frig, oamenii nu au chef de vorbă, se strâng unii în alții ca puii de potârniche, nu stau ei jos, că nu s-ar mai ridica de acolo. Anul trecut a fost un an prost, cu frig și ploaie, nu am dat mai mult de 200 de scăunele !”. După ce-i spun la revedere lui Marian, plec
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
venit rușii, ea a fost dusă în Siberia printre primii; nu știu cum s-a întors acasă. Am aflat că într-o zi au găsit-o asasinată, în curtea fostului ei conac. Acasă "Acasă"... tulburătoarea expoziție de fotografii (fotografii-pictură), creația lui Mihai Potârniche, din Basarabia, prezentată de scriitorul Gh. Ilisei, săptămâna trecută, la Muzeul "Eminescu" de la Copou, constituie un eveniment memorabil, desfășurat cu prea multă discreție, poate din excesivă modestie. În frumoasa expunere a lui Gh. Ilisei, care a prezentat pe Mihai Potârniche
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
Potârniche, din Basarabia, prezentată de scriitorul Gh. Ilisei, săptămâna trecută, la Muzeul "Eminescu" de la Copou, constituie un eveniment memorabil, desfășurat cu prea multă discreție, poate din excesivă modestie. În frumoasa expunere a lui Gh. Ilisei, care a prezentat pe Mihai Potârniche și a interpretat opera expusă (autorul fiind absent), aflăm câteva date despre artist. Fotograf și ziarist de notorietate, cu o operă de anvergură internațională, Mihai Potârniche, născut la Orhei, în 1953, este un magistru. După câte îmi dau seama, acest
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
excesivă modestie. În frumoasa expunere a lui Gh. Ilisei, care a prezentat pe Mihai Potârniche și a interpretat opera expusă (autorul fiind absent), aflăm câteva date despre artist. Fotograf și ziarist de notorietate, cu o operă de anvergură internațională, Mihai Potârniche, născut la Orhei, în 1953, este un magistru. După câte îmi dau seama, acest artist basarabean face parte din categoria celor pentru care "acasă" constituie un act de identitate, nu doar de prezență; așa cum sugerează uriașa prăvălire de peisaje autohtone
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
seama, acest artist basarabean face parte din categoria celor pentru care "acasă" constituie un act de identitate, nu doar de prezență; așa cum sugerează uriașa prăvălire de peisaje autohtone și cele câteva compoziții și portrete, "acasă" reprezintă o temă care, pentru Potârniche, se prelungește, firesc, spre un virtual infinit: peisaje mari, autohtone, dealuri și văi reflectă un "acasă" identic în multe părți ale Moldovei; la Orhei, dar și la Bârlad, la Dorohoi ca și la Soroca, la Vaslui ca și la Hotin
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
locurilor de acasă, întinse, pe pereții expoziției. Nici nu mai știi dacă în aceste mari fragmente din trupul Moldovei sensul este cuprins în peisaj sau, invers, sufletul omului a creat peisajul, reflectându-se el însuși. Salonul de fotografii ale lui Potârniche se intitulează, printr-o formulă exactă, "portretele pământului". Este o mărturisită stare psihologică a asistentului care își trăiește universul în portretul pământului. Pe aceste panouri se citește istoria unui neam, a unei țări sfâșiate în două ca de un paloș
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
a umplut, de o parte, cu siberii și "pahoduri", de cealaltă parte, cu temnițe și canale de sânge. Purtându-și stigmatul cicatricii acestei sfâșieri, portretele pământului sunt de fapt unul singur, un portret al aceluiași pământ, reflectat în opera lui Potârniche. Acasă este un singur loc de unde provine portretul acestor ținuturi și unde se termină el, mărturisind același adevăr pe un mal și pe celălalt. Acest adevăr, ca o aripă de înger nevăzută, pare a fi purtat pe umărul artistului, pare
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
acasă. Copaci triști, osteniți de freamăt. Ochi patetici sub cușma de astrahan; fețe de bătrână, care, ascunse sub broboadă, par a-ți aminti de un anume semn, de care te cercetează, dacă îl mai știi. Tăcutele portrete ale pământului lui Potârniche sunt tăcutele povești pe care cineva ar trebui să le rostească, ori cineva să le pună pe portativ. Dincolo de măiestrie, de poezia picturii, dincolo de ochii care îți mărturisesc ceva știut dar tăinuit, întreaga expoziție, marile panouri de peisaje de acasă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
ochii care îți mărturisesc ceva știut dar tăinuit, întreaga expoziție, marile panouri de peisaje de acasă, este o mustrare tăcută, dar aspră. Am plecat de la această întâlnire cu imaginea unui "acasă", îngândurat. Rămâne nu numai pe retină întâlnirea cu artistul Potârniche; rămâne și ca o amintire, stăruind și ca o întrebare, ca o datorie de suflet, neîmplinită. Dintr-o fotografie, dintr-o fereastră coșcovită de vreme, prin sticla înghețată, o fotografie un bătrân și o bătrână te privesc în multe feluri
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
sufletului, stârnind un diapazon de senzații din cele mai largi, asemenea fiarelor carnivore din junglă, a căror urmărire și vânătoare nu se puteau compara nici pe departe cu sărmanele competiții de tragere la țintă ori cu masacrarea în masă a potârnichilor... Eu nu satisfăceam nici pe departe nevoia de „ancilatorism“ de care bietul meu prieten fusese conștient încă din adolescență. Când se referea la dragostea care ne unea, Giglio, care împărtășea întru totul gusturile lui Mihai, nu avea decât o vorbă
Castele în Spania: cronică de familie: 1949–1959 by Petre Sirin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1370_a_2888]
-
strâns norii și, în toiul unei seri calde, strălucind de lumina reflectoarelor electrice, s-a pornit o ploaie rece, udându-i pe bucureștenii îmbrăcați în mătăsuri și stofe ușoare, presărate cu flori, ieșiți în stoluri după petrecere... Am alergat ca potârnichile speriate pe la casele noastre, sărind prin tramvaie, pitindu ne pe sub streșini și balcoane, cu ziare pe cap, care mai de care mai uzi și mai plictisiți. Iar azi-dimineață toate au luat culoarea cenușie, culoare decentă printre toate, care nu obosește
Castele în Spania: cronică de familie: 1949–1959 by Petre Sirin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1370_a_2888]
-
cavalerii cruciați ai lui Bohemund Normandul. Ca de obicei, doamna Rishawa, stăpâna castelului, se pregătise cu grijă pentru sosirea oaspeților. Pe talgere de argint așteptau păstrăvi prăjiți În unt, spinare de căprioară cu foi de dafin și boabe de ienupăr, potârnichi Învelite În slănină și fripte pe jăratic, pe care nobila doamnă le pre gă tise cu mâna ei. Pentru gurile mai puțin alese ale slujitorilor, se Învârteau În curte Într-o frigare uriașă trei purcei de lapte și un vițel
Mostenirea by Lidia Staniloae () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1352_a_2739]
-
și scuturau praful de pe veșminte, doamna casei, Împreună cu Însoțitoarele ei, apărea din nou În sala mare. Acolo, Rishawa ședea de-a dreapta lui Bertold pe estradă, și ducele Îi oferea curtenitor un strop de vin și o bucățică de friptură de potârniche. Toate se făceau după o bună rânduială. Ducele era voios și destins, În mijlocul credincioșilor lui slujitori, mânca cu poftă, lăudând talentele de gospodină ale gazdei și vinul prietenului lui. Pentru puține ceasuri devenea și el un om ca toți ceilalți
Mostenirea by Lidia Staniloae () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1352_a_2739]
-
ca niciodată și refuză vinul prețios din viile pe care hangiul le avea pe coastele Însorite de pe celălalt mal. Hangiul puse alături pâine proaspătă, țipari de Rin aruncați de vii pe grătar, friptură de căprioară tocmai scoasă din cuptor și potârnichi cum numai la Urciorul de aur se puteau mânca: Învelite În foi de zmeură, care se coceau pe Îndelete Într-o groapă săpată anume, plină cu cărbuni aprinși... Această rețetă o aflase hangiul de la un călugăr din Sankt Gallen, și
Mostenirea by Lidia Staniloae () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1352_a_2739]
-
electric și programul televiziunii cu o oră? Să nu știe cei de la centru ce se întîmplă în cazarma noastră și, în general, în cazarma care e azi România? * Aflu din ziarul de azi (19 noiembrie) că a murit doctorul Aurel Potîrniche, căruia i-am trecut odinioară pragul, într-o vizită aranjată de nevestele noastre. Cînd ne întîlneam, pe lîngă salut, schimbam de fiecare dată și cîteva impresii. Era un bărbat scund, rotofei, cu mers legănat, de cocotă. Privea cu siguranță în
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
familiaris L.), Pupăza (Tichodroma muraria L., Upupa epops L.). Din familia Gyratores avem: Porumbelul sălbatec (Colunba palumbus L, Columba oenas L.) și Turturica (Turtur vulgaris L) Din familia Rasores: Cocoșul sălbatec (Tetrao orogallus L.), Găinușa de alune (Tetrao bonasia L.), Potârnichea (Perdix cinerea Briss), și Pipălaca (Tetrao coturnix L.) Din familia Grallatores cunoaștem: Fluierariu (Charadrius Fluviatilis Bechst și Galinago gallinaria L.), Sitariu (Scolopax rusticola L), Barza și/sau Cocostârcul alb (Ciconia alba Bechst), Cocostârcul negru (Ciconia nigra Bechst), Stârcul (Ardeacinerea L.
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]