11,122 matches
-
de construcții, ș.a.) și tehnologiile noi de tratare a apelor uzate menajere și orășenești simulate inițial în laborator apoi proiectate. De asemenea, am simulat în laborator, pe instalații pilot, tratarea apelor din diferite surse, pentru a atinge în siguranță caracteristicile potabile. Pentru punerea în funcțiune și urmărirea instalațiilor de tratare în perioada de garanție, importanța laboratorului este primordială. Imagini din laboratorul central. În cadrul monitoring-ului calitativ al apelor se urmăresc parametrii fizicochimici, biologici și microbiologici din subsistemele (râuri, lacuri, ape subterane
Reţele de canaliza re orăşeneşti şi industriale : exemple de calcul by Tobolcea Viorel, Tobolcea Cosmin, Creţu Valentin () [Corola-publishinghouse/Administrative/91652_a_92377]
-
Secătura - loc cu tufișuri și mărăcini din nordul satului Heci, la hotarul cu Probota, pe creasta terasei medii, în prelungirea spre sud a Pădurii Probota; - Șipoțel - loc de șes, de la baza Dealului Diudiu, cu multe izvoare numite șipote, cu apă potabilă, motiv din care șesul este mlăștinos; - Spini - Între Pâraie; - Stoica - tarla în Dumbrava, situată între locuința familiei Stoica și Hârtoape; - Sub Peter - pe teritoriul Dumbravei; - Țărnuica - teren arabil din stânga D.C. Heci - Tătăruși, începând de la Ion Simina, spre vest, până la Cireș
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
versanții văilor și pe frunțile teraselor favorizate de pante de peste 4-5 grade și prezența straturilor de argilă la baza văilor și de apariția unor straturi acvifere de la baza calcarelor și gresiilor sarmațiene, care dau naștere la numeroase izvoare cu apă potabilă (la Colac, Șipoțel, Diudiu, Bursuc-Deal, Buda, Dumbrava). Râpi torențiale, alunecări de teren, surpări și rostogoliri apar pe toți versanții din comună. CLIMA Se încadrează în climatul temperat-continental de nuanță moderată, specifică dealurilor între 200 și 400 m. Temperatura medie anuală
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
biserica și școala. Între timp, locuințele s-au extins și în Lunca Siretului, dincolo de calea ferată, mai ales după al doilea război mondial. Pârâul Trestioara oferea apă pentru animale, păsări, irigații, spălat rufe, iar pânza freatică prin izvoare asigura apă potabilă ; a fost folosit și ca sursă de energie pentru mori de apă sau mecanice la Lișman (Șoca), Guriță, Țărnă, Petrică Boroiană și Moara lui Haim de lângă Herdea. Chiar moara electrică actuală a lui Vasile Boroiană, de lângă Căminul Cultural este tot
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
la olărit, la fabricarea cărămizilor și teracotei, astăzi sunt folosite doar la prepararea chirpicilor. Apa, care curge pe Valea Siretului și care se găsește pe versanții teraselor sub formă de pânze freatice, poate fi folosită în diferite scopuri economice: apă potabilă, irigații, iar după terminarea barajului de la Cotul Doctorului va putea avea și alte utilități: navigat, sporturi nautice, amenajări pentru agrement. Apele subterane asigură populația cu apă potabilă, alimentând circa 60 de fântâni. Stratele acvifere din terasa medie a Siretului, de la
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
sub formă de pânze freatice, poate fi folosită în diferite scopuri economice: apă potabilă, irigații, iar după terminarea barajului de la Cotul Doctorului va putea avea și alte utilități: navigat, sporturi nautice, amenajări pentru agrement. Apele subterane asigură populația cu apă potabilă, alimentând circa 60 de fântâni. Stratele acvifere din terasa medie a Siretului, de la Heci, cu debite bogate și calități fizicochimice bune, sunt captate în două locuri: la Gorcilă, de unde prin pompare se alimentează cu apă potabilă partea dinspre Pașcani a
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
asigură populația cu apă potabilă, alimentând circa 60 de fântâni. Stratele acvifere din terasa medie a Siretului, de la Heci, cu debite bogate și calități fizicochimice bune, sunt captate în două locuri: la Gorcilă, de unde prin pompare se alimentează cu apă potabilă partea dinspre Pașcani a satului Heci; din izvoarele de la Vatajanu, prin cădere liberă, se aprovizionează cu apă zona școală-biserică-gară. Deoarece pânzele acvifere de la Lespezi, care se găsesc la 20 m adâncime, conțin calcar, s-a realizat un sistem centralizat de
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
mare entuziasm la activitățile educative în perioada 1980-1983, când a răspuns de acest domeniu, dar și după 1995 având funcția de consilier educativ. Cele mai mari realizări pe plan obștesc au fost: realizarea cu sprijinul localnicilor a aducțiunii cu apă potabilă, prin cădere liberă de la sursa Vatajanu pentru Heci Vale, comitetul de aducțiune fiind alcătuit din Constantin Sava, Paul Buruiană, Mircea Hreamătă, Octav Greșanu și Ioan Ciubotaru, cât și realizarea încălzirii centrale numai cu fonduri cetățenenști. Pentru toate realizările, Școala Heci
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
Covrig Roxana Nicolae Bacalbașa a declarat că există risc de epidemii în Galați. Sursele de apă potabilă au fost distruse de inundații. Meteorologii nu dau vești bune. ANM a emis cod galben de ploi în Moldova. Președintele Consiliului Județean Galați a declarat, în ședința comandamentului pentru situații de urgență convocată la Guvern, că "La ora actuală, sursele
Risc de epidemii la Galați. Sursele de apă potabilă, distruse by Covrig Roxana () [Corola-journal/Journalistic/72054_a_73379]
-
erau deficitare. Cele două comunități aveau, și continuă să aibă până în prezent statutul unor așezări rurale. După cum spunea Dan Vușdea: „Pe vremea aia condițiile de locuit erau pur țărănești. Mai mult, trebuia să mergem undeva în capătul satului după apă potabilă, pentru că apa din puțurile lor nici la cafea nu mergea” (Vasile, 2011, p. 35). Fiind situate la extremitatea sudică a litoralului românesc, accesul către 2 Mai și Vama Veche a fost întotdeauna dificil, nu numai din cauza distanței ceva mai mari
Tranziţie şi dezvoltare locală în 2 Mai şi Vama Veche. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Miroslav Taşcu-Stavre () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1822]
-
de cele mai multe asociații de locatari din cauza costurilor impuse, care sunt mult mai mari decât într-un sistem cu repartitoare individuale. Logica pentru care acest sistem poate produce costuri ridicate este simplă: să presupunem că resursa despre care discutăm este apa potabilă și că în blocul respectiv, care are 60 de locatari, nu există repartitoare. Pentru fiecare metru cub consumat de locatarul apartamentului 1, acesta achită doar o mică parte, mai exact 1,66% (a 1/60-a parte) din costurile sale
Problema bunurilor comune. O introducere în teoria clasică şi cea ostromiană. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Iris-Patricia Golopenţa, Alexandru Volacu () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1760]
-
corespunzător. Drumurile din extravilan (denumite și drumuri agricole) pornesc de la periferia localității și trec pe lângă parcelele agricole, fiind din pământ bătut cu o lățime de 4 la 6 metri și cumulând o lungime totală de 16 km. Resursele de apă potabilă existente în zonă sunt deosebit de bogate, exploatarea și utilizarea lor realizându-se doar prin surse individuale; în localitate apare un singur tip de fântâni obținute - construite din piatră, tuburi metalice, beton sau azbociment, cu adâncime cuprinsă între 3 si 20
Moldova Nouă şi împrejurimi : monografie by Apostu Albu Liliana () [Corola-publishinghouse/Administrative/91821_a_93184]
-
à la Demidoff, data viitoare le facem Villeroy. Să vedeți atunci. — Mă ling pe degete de pe-acum. Auzi, nu poți să-i spui unui băiat să-mi pună o ladă de șampanie Moet pentru acasă? Mi s-a părut potabilă. — Cu mare plăcere. Robert face un semn spre Gustave, care și-a revenit din leșin și a ieșit în ușa restaurantului. Între timp, un taxi oprește în dreptul lor. Șoferul e un indian sikh, cu turban și barbă. Lionel începe să
Funeralii fericite! by Adrian Lustig () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1316_a_2717]
-
pentru” comunitate 25 Schimbare voluntară „prin” comunitate 26 „Comunitatea” din DEVCOM 29 „Familia” DEVCOM 34 Capitolul 3 Participarea comunitară 43 Acțiune comună în interesul grupului de apartenență 43 Evaluarea socială a proiectului de acțiune comunitară 45 Asociațiile pentru aducțiunea apei potabile - un caz de participare comunitară 46 Structura asociațiilor 48 Aspectul cronologic 48 Condiționări ale adoptării și difuziunii asociațiilor 51 Aspirații de confort 51 Inițiere și organizare 52 Gradul de calificare tehnică 54 Tipuri de agenți comunitari 55 Cazul „promotorului local
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
Dicționar de termeni folosiți în analiza dezvoltării comunitare/DEVCOM 213 Bibliografie 223 Lista tabelelor, figurilor și casetelortc " Lista tabelelor, figurilor și casetelor" TABELE Tabelul 1. Tipuri de motivație pentru participare comunitară 28 Tabelul 2. Dinamica socială a aducțiunilor de apă potabilă în cinci sate sibiene, 1966-1975 49 Tabelul 3. Profilul comunelor din Timiș în funcție de adoptarea inovației sociale a promotorului local 61 Tabelul 4. Participarea la activitățile primăriei în funcție de încrederea în primar și de localizarea satului 71 Tabelul 5. Predictori ai participării
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
și gravității percepute a problemelor sociale 208 FIGURI Figura 1. Tipuri de comunități în spațiul de atribute al conceptului de comunitate 31 Figura 2. Dezvoltarea comunitară în familia schimbărilor care afectează comunitatea 39 Figura 3. Evoluția asociațiilor pentru aducțiunea apei potabile în comuna Axente Sever 50 Figura 4. Modelul de educație populară în spirală 87 Figura 5. Modelul comprehensiv al participării comunitare ANDEO 90 Figura 6. Rata de prevalență a migrației din sate în străinătate, pe județe de domiciliu, 2001/ 2002
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
aproape 30 de ani în urmă, referitor la participarea locală. „Participare locală” în comunism? Cititorul va putea judeca el însuși. În fapt, istoria pe care o relatez acolo este mai mult decât un episod întâmplător. Asociațiile de aducțiune a apei potabile din zona Șeica Mare-Axente Sever-Agârbiciu-Șoala, de lângă Copșa Mică, reprezintă o formă exemplară de difuzare a unei inovații sociale pe suportul unor forme tradiționale de organizare socială - vecinătățile de tip săsesc 1. Volumul are caracter de introducere în teoria și practica
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
costuri egale, beneficii egale”. Desigur, anumite proiecte nu pot fi realizate decât centralizat, prin reunirea eforturilor tuturor membrilor comunității, fără a putea însă, cel puțin temporar, să asigure avantaje egale tuturor participanților (este cazul construirii rețelelor de alimentare cu apă potabilă în anumite sate, de câmpie, mai ales, în care lucrările de foraj pentru captarea apei și celelalte lucrări de amenajare sunt foarte costisitoare). În astfel de situații, convingerea devine un instrument esențial al stimulării participării; este vorba nu atât de
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
sunt, de cele mai multe ori, într-o poziție care permite realizarea unei astfel de soluționări. Definirea socială a unui proiect de acțiune comunitară nu este însă numaiîn funcție de variabila „interes”, ci și de particularitățile culturale ale participanților. Asociațiile pentru aducțiunea apei potabile - un caz de participare comunitară1tc "Asociațiile pentru aducțiunea apei potabile - un caz de participare comunitară1" Acțiunile comunitare organizate în baza unor reglementări formale, de factură extralocală, se realizează de cele mai multe ori prin intermediul unor comportamente de „participare asociațională provocată” (A. Meister
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
unei astfel de soluționări. Definirea socială a unui proiect de acțiune comunitară nu este însă numaiîn funcție de variabila „interes”, ci și de particularitățile culturale ale participanților. Asociațiile pentru aducțiunea apei potabile - un caz de participare comunitară1tc "Asociațiile pentru aducțiunea apei potabile - un caz de participare comunitară1" Acțiunile comunitare organizate în baza unor reglementări formale, de factură extralocală, se realizează de cele mai multe ori prin intermediul unor comportamente de „participare asociațională provocată” (A. Meister). Aceste comportamente diferă, se pare, atât de cele strict organizaționale
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
mai ales asupra situațiilor în care individul este atât unitate de decizie, cât și de adoptare a inovației, și mai puțin asupra situațiilor în care o colectivitate este unitatea de decizie și adoptare a inovației 1. Asociațiile pentru aducțiunea apei potabile, de care ne vom ocupa încontinuare, constituie un caz pe care îl considerăm tipic pentru inovațiile adoptate prin decizie colectivă 2. Am analizat procesul de formare și difuzare a acestor asociații în aria de convergență a orașului Copșa Mica (în
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
Mica (în satele Axente Sever, Agârbiciu, Șoala, Șeica Mare, Șeica Mică). Cadrul de față nu permite prezentarea amănunțită a observațiilor făcute cu acest prilej; vom insista doar asupra aspectelor semnificative pentru problemele dezbătute în acest volum. „Societățile” pentru aducțiunea apei potabile, cum le spun localnicii, reprezintă un mod pe care membrii comunităților amintite l-au inventat/adoptat pentru a pune în mișcare o serie de mijloace tehnice în vederea rezolvării unui complex de probleme comune. Acestea se referă nu atât la asigurarea
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
le spun localnicii, reprezintă un mod pe care membrii comunităților amintite l-au inventat/adoptat pentru a pune în mișcare o serie de mijloace tehnice în vederea rezolvării unui complex de probleme comune. Acestea se referă nu atât la asigurarea apei potabile, cât mai ales la asigurarea ei în vederea obținerii unui confort menajer comparabil, din acest punct de vedere, cu cel urban. Structura asociațiilortc "Structura asociațiilor" Asociațiile pentru aducțiunea apei potabile au, în majoritate, un grad accentuat de structurare: statute scrise, conducător
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
de probleme comune. Acestea se referă nu atât la asigurarea apei potabile, cât mai ales la asigurarea ei în vederea obținerii unui confort menajer comparabil, din acest punct de vedere, cu cel urban. Structura asociațiilortc "Structura asociațiilor" Asociațiile pentru aducțiunea apei potabile au, în majoritate, un grad accentuat de structurare: statute scrise, conducător, casier pentru încasarea taxelor stabilite de comun acord. Trebuie menționată o anume variabilitate a gradului de activism al asociației între perioada în care se execută lucrările de aducțiune și
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
inițiată prima societate de acest tip din zonă; la început a avut 15 membri, ulterior 56. Pentru a crea o imagine asupra ratei de adoptare a inovației, prezentăm în tabelul 2 dinamica socială a difuzării societăților de aducțiune a apei potabile în satele Axente Sever, Agârbiciu, Șoala, Șeica Mare și Șeica Mică. Tabelul 2. Dinamica socială a aducțiunilor de apă potabilă în cinci sate sibiene, 1966-1975tc "Tabelul 2. Dinamica socială a aducțiunilor de apă potabilă în cinci sate sibiene, 1966‑1975
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]