340 matches
-
la plecare bijuteriile cumpărate de la Viena. Anghel găsește bijuteriile care fuseseră cusute de căpitan într-o ascunzătoare secretă de sub șaua calului. La han sosește atunci Mamulos cu o ceată de arnăuți. Anghel fuge călare din curtea hanului, fiind urmărit de poteră. Haiducul este prins de Mamulos, iar bijuteriile recuperate; aflat în pericol de a fi împușcat, Anghel scapă cu ajutorul Aniței și a lui Parpanghel. Domnița Ralu ajunge cu bijuteriile la București. Pentru a pune mâna pe bijuterii, Anghel organizează o diversiune
Zestrea domniței Ralu () [Corola-website/Science/326441_a_327770]
-
unei case boierești, Amza sosește într-o seară cu camarazii săi la hanul Aniței (Marga Barbu). În dimineața următoare, ca urmare a trădării lui Sârbu (Amza Pellea), fratele de cruce al lui Amza, o parte din haiduci sunt prinși de poteră, iar o altă parte sunt uciși. Motivul trădării îl constituia faptul că Sârbu o dorea pe Anița, iubita lui Amza. Amza este plimbat în lanțuri prin București, biciuit și marcat cu fierul roșu, fiind condamnat la ocnă pe viață și
Haiducii (film din 1966) () [Corola-website/Science/326439_a_327768]
-
obținut, el a preferat lupta, rezistența, în meleagurile de care era legat. S-a refugiat în munți, ca pe vremea lui Antonescu. „Mereu ne spunea că-l caută Securitatea, să-l lege. Eu eram de 11 ani când a venit potera și l-a luat cu cătușe la mâini. Înainte vreme, a stat fugar în Dealu Săcăturii, cel mai înalt munte din Nistorești, unde a mâncat numai mure, zmeură și bureți” (Gaftona Chiciorea, nepoata sa de la Năruja). Femeia își amintește că
Anghel T. Anuțoiu () [Corola-website/Science/323068_a_324397]
-
desagi plini de galbeni. Trupul “ haznagiului” strâns legat pe cal, a fost lăsat să fie dus la Vidin, spre încredințarea pasei. Acesta, n’a putut decât să exclame disperat: “ Of, săracă maică-mea, rău ne arse Stângăcuma!” - și să trimită potera. Măsură sortită eșecului deoarece haiducul se retrăsese în adăpostul sau sigur de la Apă Rece, descrisă în legendă sus amintită, deasemeni în balada. Dar acțiunii lui Stânga îi este proprie și trăsătură cealaltă a haiduciei: lovirea totodată în reprezentanții nemusulmani ai
Stoian Stângã () [Corola-website/Science/324991_a_326320]
-
a efectuat mai multe calcări asupra arendașilor (ciocoi) de pe marginea Dunării și că haiducii au reușit să-și asigure trecerea pe malul sudic al fluviului. Polcovnicul Solomon, cunoscut încă din vremea lui Ioan Caragea și după aceea ca șef de potere împotriva haiducilor, s’a edificat că ceață a fost condusă de Stoian Stânga. În baza acestor prime informații, este delegat “cavalerul” Nicolae Barbiceanu să ia legătura cu vameșul de partea sârbească, Crăciun (!), de la care acesta află că Stoian Stânga ar
Stoian Stângã () [Corola-website/Science/324991_a_326320]
-
două părți din pradă: “Una pentru arambasie, alta pentru voinicie”. O face însă formal; căci îndată după aceea cedează camarazilor de ceață toată partea sa, cu cuvintele: “ Când oi zice avrămeasa, duceți la copii acasă!” Când, într’o fugă de potera, haiducii scăpa într’o cânepă calcand-o și distrugand-o, Stânga ține să-i lase cultivatorului o straița cu bani, drept despăgubire: O trăistuța c’alegea, Cu cutitili sapă, Traista în pământ bagă, Baierile-afar’lasă. Aceasta, pentru că: Lui halal să
Stoian Stângã () [Corola-website/Science/324991_a_326320]
-
o lungea pe spinare, de trei ori o’ncolacea, ca balaur’le sclipea, sup căciulă o bagă. Acțiunile cetei lui Stânga au neliniștit, desigur, în cea mai mare măsură autoritățile turcești de la Vidin, devreme ce acestea au ridicat foarte puternice potere, obligând ceață să treacă peste Timoc în Șerbia, în toamna anului 1843. Ele solocitau de acuma ajutorul autorităților sârbești și românești la urmărirea și prinderea vestitului haiduc. Inițial, Stânga își pornise ceață spre Dunăre. Potera turcească i-a aținut însă
Stoian Stângã () [Corola-website/Science/324991_a_326320]
-
acestea au ridicat foarte puternice potere, obligând ceață să treacă peste Timoc în Șerbia, în toamna anului 1843. Ele solocitau de acuma ajutorul autorităților sârbești și românești la urmărirea și prinderea vestitului haiduc. Inițial, Stânga își pornise ceață spre Dunăre. Potera turcească i-a aținut însă calea și într’o luptă Stânga a fost rănit în picior. Ceață s'a îndreptat atunci spre satul Halova (românesc) de unde era Călin, iar de acolo “ieșind prin ținutul Servii peste Timoc, tot prin păduri
Stoian Stângã () [Corola-website/Science/324991_a_326320]
-
Vela, Bucoviciorul, Plopsorul, Podarii, Livezile de Sus, Vela, Bucovatul. De nu vor fi micii dregători atenți “ocna va mănâncă!” Și mai mult denotă temerea în fața haiducilor adresa din 16 Octombrie (1843) a cârmuirii de Dolj de a se mobiliza o potera de 200 de oameni “cu tot felul de arme apărătoare, iar o ceață de dorobanți se va preumbla zi și noapte în picere prin sate, a zdrobi ceață”. Este importantă mențiunea făcută în raport cum că s’a aflat că
Stoian Stângã () [Corola-website/Science/324991_a_326320]
-
căutat scăparea vieții, nu am făcut nici un fel de rău nimănui sau vreo calcare de vreo pară măcar. Că, de am fi avut această plăcere, în mână noastră au statut toate voia; afară numai de apărările ce am urmat de poterile turcești, poate să se fi făcut vreo ucidere care noi să n’o cunoaștem”. Luându-și răspunderea faperlor și a celor afirmate, Stânga declară haiducește că, dacă se va constata altfel, în acel caz “cu herăstrăul să ne facă basca
Stoian Stângã () [Corola-website/Science/324991_a_326320]
-
va da ca zestre fiului atunci când acesta din urmă se va însura. Dorind să își continue drumul în viață, Păcălici trece și pe la Tândală (Adrian Ștefan), o rudă de demult. Sora lui Tândală era haiduca Tândălița care era urmărită de poteră. Răspopitul a anunțat un rămășag că cine îi va fura din grajd un cal pur-sânge arab va primi de la el o pungă cu galbeni, iar celui care va fi prins i se va tăia nasul și limba. Păcală se deghizează
Păcală se întoarce () [Corola-website/Science/322644_a_323973]
-
cucul în nuc. Potrivit învoielii, celui care se va supăra primul i se va tăia nasul. După mai multe peripeții săvârșite de Păcală, Răspopitul se supără și i se taie nasul. Plecat de la răspopit, Păcălici o salvează din nou de poteră pe Tândălița, „fata haiducă”. Cei doi tineri se căsătoresc, iar Păcală pleacă cu soția sa și cu ușa dăruită de tatăl său. Ei își construiesc o casă în sat pe un teren cu care fusese împroprietărit bunicul său. Primarul încearcă
Păcală se întoarce () [Corola-website/Science/322644_a_323973]
-
crete, Cucoaneș scrie pe o tablă că „e bine” și le arată apoi cerul. Naratorul și Lenora pleacă, lăsându-l în urmă pe uriaș, "„cu soarele care-l lovea deasupra, ca pe un munte”". În săptămânile următoare au fost organizate potere în Munții Bucegi, iar un miliardar sud-american a oferit un premiu celor care-l vor prinde viu. Mai mulți oameni afirmau că-l văzuseră și dădeau amănunte fanteziste (că era asemenea unui munte, că avea mai mulți ochi și mai
Un om mare () [Corola-website/Science/327155_a_328484]
-
Podei, până la Târgu Trotuș, oraș de vamă și reședință de ținut, se spune că se găseau păduri seculare unde își aveau sălașul haiduci și tâlhari, „În veșnică neprietenie cu autoritățile”. Legenda spune că un astfel de haiduc, urmărit fiind de poteră, a căzut într-o groapă de sare. Descoperirea l-a scăpat pe haiduc de pedeapsă . Între anii 1407-1434 cămărășia ocnelor se află la Târgu Trotuș, pecetea localității reprezenta un șalgău (muncitor secui venit de dincolo de Carpați) cu un ciocan de
Salina Târgu Ocna () [Corola-website/Science/337390_a_338719]
-
confruntă cu una dintre problemele sociale iminente: integrarea. Acțiunea se petrece într-o comnitate chinezească. Costa Gavras a primit din mâinile lui Riccardo Scamarcio Premiul pentru carieră Maria Adriana Prolo. Cu acest prilej a fost proiectat Z-L'orgia del potere (Z- Orgia puterii), distins cu Premiul Special al juriului laFestivalul de la Cannes în 1969 și cu Premiul Oscar pentru cel mai bun film străin în 1970. Pelicula este o reconstituire dramatică a unui episod care a deschis calea “dictaturii coloneilor
Festivalul Filmului de la Torino, “tânăr, transgresiv, punk” by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105931_a_107223]