345 matches
-
morții, / C-așa-i scris în cartea sorții. / Și de moare haiducia, / Crește-n urmă sărăcia / Și se-ntinde boieria, / Ne fură nouă moșia. / Dare-ar dumnezeu, să dea, / Și-a mai fi și voia mea, / Ș-ar să piară potera, / Ș-ar să crească dreptatea / Cum crește-n codru frunza."223 Personificarea momentelor esențiale ale vieții constituie o modalitate de sublimare a destinului tragic: "Cu dor m-oi duce-n mormânt, / C-a mei feciori nu mai sunt. / Cui nu
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
în bătălia de la Dunbar. În cartea sa, Charles II: King of England, Scotland, and Ireland, Ronald Hutton povestește cum tânărul a încercat timp de șase săptămâni să fugă din Anglia. A reușit să ajungă în Normandia pe șaisprezece octombrie, în ciuda poterelor care erau pe urmele sale, a unei recompense exorbitante, de o mie de lire puse pe capul sau, în ciuda amenințărilor cu moartea vociferate de poliție pentru oricine l-ar fi ajutat să fugă și, mai ales, a dificultății de a
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
Și-n gingiile tăcerii/ Sparge sâmburii luminii”) și în manierism diminuează totuși mult efectul scontat. O înnoire e încercată și în placheta Poeme cu livezi. Inadecvat intitulată, ea însumează declarațiile, spovedania și testamentul haiducului Stoica; acesta, rănit în luptă cu potera, agonizează timp de o săptămână. Episodul are încărcătură dramatică, iar personajul - relief epic, dar Stoica nu este în fond decât o mască a eului liric, care, de altfel, se exprimă și direct („Haiduc m-am vrut pe-a cerului Vlăsie
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288811_a_290140]
-
în grupa medaliilor care reflectă Actul Unirii și personalitatea lui Cuza. O vom prezenta în rândurile care urmează. Pe avers este chipul domnitorului cu mustață și favoriți bogați, cu mantie îmblănită pe umărul drept, având în stânga inscripția arcuită: UNIREA DĂ POTERE, iar circular, pe o bandă mărginită de cercuri liniare, inscripția: ALESANDRU IONU I DOMNITORIULU ROMANIEI și două ramuri de lauri dispuse simetric (fig.68 av). Reversul medaliei prezintă alegoric Principatele Unite: două tinere șezând și ținându-se de mână sprijină
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
fig. 68av și 68rv) prezintă, în raport cu prima, următoarele particularități: Al.I.Cuza are titlul de „DOMNITORIULU ROMANIEI” și nu „PRINȚUL MOLDO-ROMANU”; inscripția de pe avers nu mai continuă cu „PRIN UNIRE VORU AG(J)UNGE LA FERICIRE”, ci cu „UNIREA DA POTERE”, reprezentarea alegorică de pe revers este absolut diferită, iar inscripția este „V-XXIV JANUARIE / MDCCCLIX” și nu „1859, 24 IANUAR”. Chiar dacă forțăm puțin nota interpretărilor, putem presupune că cea de a doua medalie este realizată în anul 1862, sau imediat după
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
and Praxis, Philadelphia: University of Pennsylvania Press. Blaug, Marc (1975) 'Kuhn versus Lakatos, or paradigms versus research programmes in the history of economics', History of Political Economy 7, 4, pp. 399-433. Bobbio, Norberto (1981) ' La teoria dello stato e del potere', in Pietro Rossi (ed.) Max Weber e l'analisi del mondo, Torino: Einaudi, pp. 215-46. -(1976) Quale socialismo? Torino: Einaudi. Bourdieu, Pierre (1980) Le sens pratique, Paris: Éd. Minuit. -(1977) Outline of a Theory of Practice, transl. by Richard Nice
by Stefano Guzzini [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
în grupă medaliilor care reflectă Actul Unirii și personalitatea lui Cuza. O vom prezența în rândurile care urmează. Pe avers este chipul domnitorului cu mustață și favoriți bogați, cu mantie îmblănita pe umărul drept, având în stânga inscripția arcuita: UNIREA DA POTERE, iar circular, pe o bandă mărginita de cercuri liniare, inscripția: ALESANDRU IONU I DOMNITORIULU ROMÂNIEI și două ramuri de lauri dispuse simetric (fig.68 av). Reversul medaliei prezintă alegoric Principatele Unite: două tinere șezând și ținându-se de mână sprijină
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
fig. 68av și 68rv) prezintă, în raport cu prima, următoarele particularități: Al.I.Cuza are titlul de „DOMNITORIULU ROMÂNIEI” și nu „PRINȚUL MOLDO-ROMANU”; inscripția de pe avers nu mai continua cu „PRIN UNIRE VORU AG(J)UNGE LA FERICIRE”, ci cu „UNIREA DA POTERE”, reprezentarea alegorica de pe revers este absolut diferită, iar inscripția este „V-XXIV JANUARIE / MDCCCLIX” și nu „1859, 24 IANUAR”. Chiar dacă forțăm puțin notă interpretărilor, putem presupune că cea de a două medalie este realizată în anul 1862, sau imediat dupa
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
opune păcatul care întină amintirea viitoare a celui fără-de-lege, dacă cel care clădește trebuie să se ferească de rău ca să fie slăvit de posteritate, iar răul poate fi alungat din cetate sau poate ocărâ el însuși, atunci la stanza del potere a celor patru cărți ale lui Dan-Horia Mazilu ar putea arăta și astfel: Blestemul Văduvia a desface (Legea) a respecta (Legea) Fărădelegea Voievodul a nu respecta (Legea) a face (Legea) Acest spectacol nu se poate juca pe scena istoriografiei "clasice
[Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
București, 1974. [1960] ---. Arhitectură gotică și gândire scolastică. București: Anastasia, 1999. Ideea. București: Univers, 1975. [1924] Patlagean, Évelyne. Structure sociale, famille chrétienté à Byzance (IV-XI). London: Variorum Reprints, 1981. ---. "Storia dell'immaginario". Le Goff, La nuova storia 289-317. Santità e potere a Bisanzio. Milano: Il Saggiatore, 1992. Un medioevo greco. Bisanzio tra IX e XV secolo. Bari: Dedalo, 2009. [2007] Paul, Jacques. L'Église et la culture en Occident. Paris: PUF, 1994. 2 vol. Pecican, Ovidiu. Troia, Veneția, Roma. Studii de
[Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
pittura murale esterna del nord della Moldavia. Bologna: Aspasia, 2001. Stăniloaie, Dumitru. Din istoria isihasmului în ortodoxia română (texte selectate din Filocalia sfintelor nevoințe ale desăvârșirii). București: n.e. 1979. Tabacco, Giovanni. Dai re ai signori. Forme di trasmissione del potere nel Medioevo. Torino: Bollati Boringhieri, 2000. ---. Le ideologie politiche del medioevo. Torino: Einaudi, 2000. Talbot Rice, David. Byzantine Art. Oxford: Penguin, 1968. Tatakis, Vasilie. La philosophie byzantine. Paris: PUF, 1959. Theodorescu, Răzvan. Artă și politică în Moldova în prima jumătate
[Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
son parca) può vedersi giunta a sommo valor, somma bontade. Voi Saggio, voi clemente, voi cortese onde nel primo fior de' più verd' anni vi fu dato da Dio si grande impero, per ristorar tutti gli andati danni: e, con potere eguale al bel penssero, por sempiterno fine a tante offese 4. Veronica Franco (1546-1591) De la mama ei, și ea fostă curtezană, Veronica a învățat să se ocupe de trupul ei și de mintea ei pentru a-și pune în valoare
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
Days 8-12 and 15-22”, În E. Neu-Ch. Rüster (coord.), Documentum Asiae Minoris Antiquae, Festschrift für Heinrich Otten zum 75. Geburtstag, Wiesbaden, pp. 167-194. Imparati, F. (1964), Le leggi ittite, Roma. Imparati, F. (1977), „Le istituzioni cultuali del na4hékur e il potere centrale ittita”, În SMEA, nr. XVIII, pp. 19-64. Imparati, F. și Saporetti, C. (1965), „L’autobiografia di Hattusili I”, În SCO, nr. 14, pp. 40-85. Jakob-Rost, L. (1961-1963), „Zu den hethitischen Bildbeschreibungen”, În MIO, nr. 8, pp. 161-217; MIO, nr.
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
Aspects in the Cult of Cybele and Attis, Leiden. Sodano, R. (1984), Giamblico. I misteri egiziani. Abammone Lettera a Porfirio, Milano. Turcan, R. (1989), Les cultes orientaux dans le monde romain, Paris. Turcan, R. (1992), „Culto imperiale e sacralizzazione del potere nell’Impero romano”, În J. Ries (coord.), Trattato di antropologia del sacro, Milano, vol. III, pp. 309-337. Turchi, N. (1930), Fontes historiae mysteriorum aevi hellenistici, Roma. Vermaseren, M.J. (1956-1960), CIMRM I-II = Corpus Inscriptionum et Monumentorum Religionis Mithriacae, vol. I-
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
a Învățământului universitar. Dar, spre deosebire de mișcarea de tineret din Franța, liderii studenților italieni erau interesați mai puțin de reforma instituțiilor academice și mai mult de identificarea cu mișcarea muncitorească, după cum arată și numele organizațiilor lor: Avanguardia Operaia (Avangarda Muncitorilor) sau Potere Operaio (Puterea Muncitorilor). Conflictele de muncă declanșate la uzinele milaneze ale companiei Pirelli În septembrie 1968 și Încheiate În noiembrie 1969 (când guvernul a forțat Pirelli să satisfacă principalele cereri ale muncitorilor) reprezentau un contrapunct industrial și o confirmare a
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
original. Dincolo de teroriști se afla o nebuloasă de mișcări semiclandestine și publicații ale căror afirmații „teoretice” sentențioase le ofereau tacticilor teroriste o justificare ideologică. Numele diverselor grupuri, celule, rețele, publicații și mișcări sfidează parodia: pe lângă Brigăzile Roșii existau Lotta Continua, Potere Operaio, Prima Linea și Autonomia Operaia; Avanguardia Operaia, Nuclei Armati Proletari și Nuclei Armati Rivoluzionari; Formazione Comuniste Combattenti, Unione Comunisti Combattenti, Potere Proletario Armato și multe altele. Dacă această listă trădează dorința disperată a câtorva mii de foști studenți, situați
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
justificare ideologică. Numele diverselor grupuri, celule, rețele, publicații și mișcări sfidează parodia: pe lângă Brigăzile Roșii existau Lotta Continua, Potere Operaio, Prima Linea și Autonomia Operaia; Avanguardia Operaia, Nuclei Armati Proletari și Nuclei Armati Rivoluzionari; Formazione Comuniste Combattenti, Unione Comunisti Combattenti, Potere Proletario Armato și multe altele. Dacă această listă trădează dorința disperată a câtorva mii de foști studenți, situați la extremitățile obscure ale mișcării muncitorești, de a-și exagera importanța socială și revoluționară, impactul efortului lor de a se impune În
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
prezente mereu la nivelul cuvântului. POEZIA TRADIȚIONALĂ Ion Pillat: Aci sosi pe vremuri comentariu „La casa amintirii cu-obloane și pridvor, Păianjeni zăbreliră și poartă și zăvor. Iar hornul nu mai trage alene din ciubuc De când luptară-n codru și poteri și haiduc. În drumul lor spre zare Îmbătrâniră plopii. Aci sosi pe vremuri bunica-mi Caliopi. Nerăbdător bunicul pândise de la scară Berlina legănată prin lanuri de secară. Pe-atunci nu erau trenuri ca azi, și din berlină Zări subțire-o
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
acestora se ascund tainele sacre ale vieții, timpului, iubirii și morții, este sugerată, În poem, printr-o enumerare de evocari nostalgice, menite să sugereze, ideea perisabilității acestora. Vârstele ființei, momentele grave ale vieții, eterna rotire a anotimpurilor, vremurile vechi cu „poteri și haiduci” sau timpurile noii sensibilități „simboliste”, sunt popasuri ale timpului făcute În eterna lui devenire. Nu este de prisos să se adauge, că În poezia „Aci sosi pe vremuri” a lui Ion Pillat, se reia unul din miturile dezvoltate
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
conjunctivul prezent și trecut; conjunctivul imperfect și trapassato; concordanța timpurilor la modul indicativ; concordanța timpurilor la modul conjunctiv; fraza ipotetică; verbele frazeologice (cominciare, iniziare, finire, smettere); verbe tranzitive și intranzitive (alegerea auxiliarului); forma activă, pasivă și reflexivă; verbele modale (dovere, potere, �� volere); verbele impersonale; verbe defective; ● Adverbul: formarea adverbelor din adjective cu sufixul "-mente"; adverbele de loc și de timp; adverbe de îndoială; adverbe de mod; adverbe interogative; adverbe de evaluare; locuțiuni adverbiale; particulele adverbiale ci, vi, ne; gradele adverbului; poziția
EUR-Lex () [Corola-website/Law/265833_a_267162]