1,132 matches
-
și subsemnatul, de visul tiranic al stimei de sine sau de nostalgia burgheză după stabilitate. Dobândim aceste „idealuri” prin exaltarea cunoașterii factuale a realității (folosindu-ne de un nomenclator de concepte exacte și de câteva reguli de inferență logică). Idealul pozitivist al cunoașterii - înțeleasă ca act de posesie - este trădat de obsesia filologică a perfecțiunii în exprimare. Acestuia nu i se poate opune decât experiența cunoașterii liturgice, înțeleasă ca participare verticală la viața de plinătate și har a Dumnezeirii. Ea aduce
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
tot mai greu să împiedici tinerii de la a participa simultan „la diferite «universuri» imaginare, sociale, profesionale” deci de la construcția unor „multiple personalități concomitente și, probabil, complementare”. Cum va arăta omul recent? „El nu va fi nici credincios, nici necredincios, nici pozitivist, nici mistic, nici activ, nici contemplativ, nici dogmatic, nici anarhist. Își va inventa - reproducând psihologic aria policentrică a Internetului - o logică flexibilă, va evolua într-o lume cu geometrie variabilă, va accepta nevoia de religie și va trăi urgența libertății
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
noastre așa cum sunt ele”. Iar soluția întrevăzută de autor pentru grava criză a spiritului american este, în mod paradoxal pentru cineva care vituperase istorismul (confundându-l oarecum cu istoria, până la urmă), recursul la istorie, chiar dacă nu e vorba de istoria pozitiviștilor: Avem nevoie de istorie nu ca să spună ce s-a întâmplat sau ca să ne explice trecutul, ci pentru a reînvia trecutul, astfel încât să ne explice și să facă posibil un viitor. Aceasta este criza și oportunitatea noastră educativă. Raționalismul occidental
Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public by Sorin Antohi () [Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
Subiectul evaluării a trecut prin multe schimbări în cursul timpului. Ca și în cercetările științifice, în evaluarea rezultatelor, ca parte din aceste cercetări, concluziile oscilează între evaluări cantitative și calitative. Așa cum mulți cercetători și psihologi promovează atitudinea constructivistă în detrimentul atitudinii pozitiviste, și în evaluarea rezultatelor se adoptă noi atitudini. În zilele noastre se preferă metodele avansate, bazate pe aprecieri calitative cunosute sub numele de aprecieri alternative (Iucu, 2001). Schimbarea de atitudine a evaluării este substanțială: de la paradigma psihometrică ce folosește aprecierea
Didactica știintelor juridice și administrative by Oana Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2316_a_3641]
-
informațiile furnizate erau mai detaliate, sursele și metodologia fiind de această dată precizate. Studii specializate nu au apărut decât foarte recent, iar numărul lor este În continuare redus. Cartea Nicoletei Ionescu Gură - Nomenclatura CC al PMR - utilizează o abordare istorică pozitivistă pentru a prezenta transformările suferite de aparatul și nomenclatura Comitetului Central În perioada dejistă. Lucrarea, al cărei caracter de pionierat trebuie subliniat, este Însoțită și de publicarea mai multor documente despre componența, recrutarea și școlarizarea cadrelor de partid. Un studiu
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
grupuri de nomenclatură, pierzând astfel din vedere numeroase nuanțe ale istoriei elitei comuniste românești. Fără a nega importanța publicării unui astfel de studiu, bine documentat și bogat În informație, modalitatea În care este el conceput demonstrează, În fond, carențele abordării pozitiviste, practicate Încă de majoritatea istoricilor din România specializați În studii asupra comunismului. Preocupându-se În primul rând de adunarea, enunțarea și publicarea unor date și documente (lucru meritoriu În condițiile accesului limitat la arhive), o parte importantă a istoriografiei românești
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
logic articulate, pentru a oferi datelor un sens. Acest lucru este posibil Însă numai prin utilizarea rezultatelor și metodelor produse de alte științe sociale, apropiate cercetării istorice, cum ar fi sociologia, știința politică sau dreptul. Opțiunea Nicoletei Ionescu-Gură pentru abordarea pozitivistă de scriere a istoriei, axată aproape În exclusivitate pe utilizarea documentelor de arhivă, elimină din analiză teorii despre nomenclatură formulate de alți autori. Interpretările lui Ghiță Ionescu, Bogdan Harasymiw, Thomas Lowit, care au conceptualizat funcționarea nomenclaturii ca instrument de control
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
soluțiilor de asistare informatică. După 1995 apar primele rezultate semnificative în crearea și funcționarea de organizații bazate pe cunoaștere. Acestor dezvoltări le corespunde, în plan meta-teoretic, noua paradigmă constructivistă a organizației bazate pe cunoaștere, recunoscută ca alternativă viabilă la paradigma pozitivistă tradițională a organizației bazate pe control și autoritate. În tabelul se prezintă cele două perspective asupra demersului managerial, aferente paradigmelor supuse contrastării. Problema de bază a epistemologiei, cea a validității și limitelor cunoașterii, devine o preocupare de actualitate nu numai
Managementul cunoașterii in societatea informațională. In: Managementul cunoașterii în societatea informațională by Radu S. Cureteanu () [Corola-publishinghouse/Science/232_a_475]
-
morții, „demonismul”, funcția revelatoare a metaforei, apartenența profundă la spiritualitatea românească etc. Ocupându-se de „romanele esențiale” ale lui Liviu Rebreanu (Ion, Răscoala, Pădurea spânzuraților), el insistă îndeosebi asupra semnificației personajelor și a artei construcției epice. Expresie a unei atitudini pozitiviste față de opera literară, studiile lui B., însuflețite de febră polemică, beneficiază de o anume densitate și rigoare a demonstrației. SCRIERI: Banchetul lui Lucullus, îngr. și pref. Serafim Duicu, Cluj-Napoca, 1978. Repere bibliografice: Șerban Cioculescu, „Banchetul lui Lucullus”, FLC, 1978, 30
BUCUR-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285902_a_287231]
-
în afara timpului măsurat și trecător. Gustul primitivității „naive”, „aurorale”, plăsmuitoare de „basme” are ca revers aversiunea pe care i-o trezește civilizația „rece”, „calculată”, „mecanică”. B. întâlnește aici curentul filosofic profețitor, de la Nietzsche la Spengler și Klages, al declinului Occidentului pozitivist și al prăbușirii încrederii lui în puterile rațiunii. Orientarea aceasta a gândirii europene autorul o anunță în Eonul dogmatic. Cu acest volum, inaugurează șirul lucrărilor care se vor aduna succesiv, câte trei, spre a clădi sistemul său filosofic original. Astfel
BLAGA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285754_a_287083]
-
capitol introductiv despre folcloristica slovacă, autorul tratează pe larg motivele și structurile stilistice și compoziționale proprii îndeosebi folclorului haiducesc. Pertinente, concluziile sunt precedate complementar de apropieri de folclorul românesc și ecouri transmise în literatura cultă slovacă. Cu aceleași mijloace istorico-literare pozitiviste și comparatiste, C. va aborda în context lărgit, în Literatura slovacă (1995), devenirea literaturii slovace, momentele ei reprezentative. Cartea va fi completată ca problematică și metodologie de volumele Aspekty slovenskej barokovej a osvieteneckej literatury (1997), consacrat creației literare din Slovacia
CALIN-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286035_a_287364]
-
un loc privilegiat în teoria, cercetarea și aplicarea diverselor discipline, dintre care am aminti psihologia, psihoterapia, științele educației, sociologia și istoria. Preluând terminologia kuhniană, unii au botezat această evoluție istorică „revoluția narativă”, în vreme ce alții au văzut în ea abandonarea paradigmei pozitiviste în științele sociale (Bruner, 1990; Sarbin, 1986). Utilizarea potențialului narativ al materialelor supuse cercetării poate fi atât un adaos la inventarul deja existent de metode tradiționale, cum ar fi sondajul și observația, cât și o alternativă preferabilă la niște instrumente
Cercetarea narativă. Citire, analiza și interpretare by Amia Lieblich, Rivka Tuval-Mashiach, Tamar Zilber () [Corola-publishinghouse/Science/2308_a_3633]
-
mai mult: anume, să demonstreze că orice știință a realității, fie corporală, fie spirituală, trebuie să fie o construcție, și nu doar o simplă oglindire a faptelor, că istoria ca știință trebuie să adopte o nouă decizie, diferită de școala pozitivistă, anume, să fie dispusă a construi. Nu este o întâmplare omagiul adus lui Galileo (implicit și epocii sale), personalitatea acestuia fiind strălucită. Pisc între două evuri, el este „despărțitor al apelor”, un modern care intră în lumea modernă. Ce anume
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
evoluțiilor din științele contemporane. Se poate vorbi, credem, despre sfârșitul epistemologiei tari, paradigmatice, ceea ce nu înseamnă că au dispărut preocupările legate de teoria științelor. Putem vorbi despre imposibilitatea, în context postmodern, a unei epistemologii a logosului universal, a pozitivismului. Pentru pozitivist, lumea se împarte în ceea ce se poate afirma cu claritate și ceea ce trebuie trecut sub tăcere. Dar aceasta este de fapt o filosofie dintre cele mai absurde, căci nimic - sau aproape nimic - nu poate fi spus cu claritate. Dacă eliminăm
Învățarea integrată. Fundamente pentru un curriculum transdisciplinar by Lucian Ciolan () [Corola-publishinghouse/Science/2333_a_3658]
-
cunoașterii”. Teoriile morfologice (teoria catastrofelor a lui René Thom, teoria fractalilor dezvoltată de Benoît Mandelbrot, teoria structurilor disipative fundamentată de Ilya Prigogine sau teoria haosului și a atractorilor stranii propusă de David Ruelle) se despart definitiv de ideologia modelelor tehnoștiinței pozitiviste. Refuzând o abordare exclusiv tehnicistă și utilitară a naturii, promovează un respect al lumii așa cum este, o lume din care noi înșine facem parte. Nu sacrifică nimic în numele dogmelor acțiunii eficiente. Nu caută să manevreze realul într-un anumit scop
Învățarea integrată. Fundamente pentru un curriculum transdisciplinar by Lucian Ciolan () [Corola-publishinghouse/Science/2333_a_3658]
-
le poate vedea sau cum și le poate imagina subiectul cunoscător. Valorile, focarele pe care se structurează gândirea și acțiunea subiectului nu trebuie să afecteze știința; aceasta se află dincolo de valori, liberă de ele. Această concepție, specifică gândirii de tip pozitivist, și-a dovedit limitele nu doar în științele socioumane, ci chiar în interiorul științelor „tari”, întemeietoare (științele pozitive). „Toate științele omului sau ale culturii trebuie să descopere, mai devreme sau mai târziu, ideea de valoare, tocmai pentru a putea depăși dificultățile
Învățarea integrată. Fundamente pentru un curriculum transdisciplinar by Lucian Ciolan () [Corola-publishinghouse/Science/2333_a_3658]
-
politici reprezintă un șir de etape ale procesului de Înfăptuire a politicii respective. Ideea că putem realiza această decupare a procesului oricărei politici provine din primele lucrări dedicate analizei politicilor publice, din anii ’60, mai degrabă sub influența unor abordări pozitiviste și inginerești, promovate de RAND Corporationxe "RAND Corporation". În general, ea nu mai este astăzi acceptată; dar nu de puține ori se apelează la ea pentru a face prezentarea procesului politic mai intuitivă și mai ușor de Înțeles. Este cu
Politica de securitate națională. Concepte, instituții, procese by Luciana Alexandra Ghica, Marian Zulean () [Corola-publishinghouse/Science/2345_a_3670]
-
cărora se oferă o interpretare a lumii cu impact real În exercitarea funcției politice, inclusiv În ceea ce privește politica internațională. Aceste idei permit ca anumite tipuri de opțiuni politice să pară realizabile și de dorit, În timp ce alternativele apar ca inacceptabile. Contrar viziunii pozitiviste Însă, capitolul de față nu discută despre un mecanism cauzal direct Între un set de idei și un anume rezultat politic 1. Desigur, În analiza socială, asumarea oricărei legături cauzale automate Între diferiți factori și rezultate politice este amăgitoare. Mai
Politica de securitate națională. Concepte, instituții, procese by Luciana Alexandra Ghica, Marian Zulean () [Corola-publishinghouse/Science/2345_a_3670]
-
publicat, în reviste străine, studii de filologie germanică, a alcătuit, împreună cu Karl Kurt Klein, manuale de gramatică a limbii germane. În critica și istoria literară, a fost adeptul „metodei științifice”, pe care a opus-o impresionismului francez. Influențat de școala pozitivistă germană, considera că personalitatea criticului nu trebuie să se substituie celei a scriitorului. Criticul este dator să urmărească mai ales motivele care au determinat orientarea scriitorului către un anumit subiect, prin investigarea manuscriselor, a corespondenței, a variantelor (precum în documentata
BRATU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285869_a_287198]
-
a operei sale, reușind să scoată doar primul volum, precedat de un amplu studiu introductiv (1958). Întemeiate pe o documentare amănunțită și sistematică, lucrările sale sunt construite solid, concentric, cu o adevarată strategie a demonstrației. Limitat oarecum de concepția să pozitivista - consideră artă că document, ca mod de cunoaștere și comunicare a adevărului, ca expresie a unei atitudini față de existență -, B. urmărea cu aceeași atenție și fenomenul literar curent, atât în numeroasele cronici și recenzii, cât și în sinteze că Viața
BREAZU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285876_a_287205]
-
structură enciclopedică, spirit mobil, în perpetuă fervență, specialist cu privirea ageră, ațintită spre revigorarea disciplinei sale, dar și literat cu bun gust și înzestrare, B. s-a racordat fericit la orientările mai noi ale filologiei clasice europene. Considerând insuficientă erudiția pozitivistă, el va fi preocupat îndeosebi de „formele de creație și de expresie” la scriitorii greci și latini, căile de acces fiind deopotrivă traducerea și comentarea literaturii antice. Transpune, în 1922, romanul Daphnis și Chloe de Longos, cea dintâi traducere integrală
BALMUS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285585_a_286914]
-
cosmic-individual i se adaugă viziunea metafizică particulară și puterea de evocare a „figurii interioare”. Tot în 1934 îi apar, în mici volume separate, studiile Teoreticism și Literatură și puritate. În cel dintâi eseistul acuză „mulțimea teoriilor și sărăcia adevărului”, destinul pozitivist al unor idei filosofice profund metafizice, iar în cel de-al doilea discută aspecte ale literaturii apropiate de „puritatea” în sens metafizic. Un fel de încoronare a preocupărilor privind filosofia vârstelor, studiul Erocrație și pedagogie (1937) explică tendința erotică a
BANCILA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285599_a_286928]
-
argumentarea microscopica, cărturarul tinde să deslușească problemele referitoare la tipurile de scriere folosită pe teritoriul românesc, la adoptarea limbii slavone (mediobulgara secolelor XI-XII) și a alfabetului chirilic, la „curentele literare” slave corespunzătoare concepțiilor despre traducere, curente preluate de literatură slavono-română. Pozitivist obstinat, suspectând de impresionism orice interpretare, B. a avansat, în domeniul istoriei literare, dar mai ales in filologie și în istoria limbii, multe ipoteze amendabile. Izbânzile parțiale, care s-au absorbit în fondul comun al disciplinelor respective, compensează însă în
BARBULESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285631_a_286960]
-
identică - elementele de studiu, realizările cercetărilor anterioare, demonstrația analitică și concluzii - prezintă și a doua carte, Leș Procédés de la peinture des caractères et la vérité historique dans leș biographies de Plutarque (1934), teza principala de doctorat. Fazele acestei metodologii pronunțat pozitiviste, cu pondere mai mare pe faptul concret decât pe comentariu, vor fi respectate și în celelalte lucrări. Așadar, tot un studiu de sursologie, inițiat în scopul clarificării unei probleme fundamentale pentru Plutarh - modul în care acesta a conciliat istoricul și
BARBU-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285626_a_286955]
-
I. Cuza” din Iași, cu o teză despre opera literară a lui Demostene Botez. Debutează cu un ciclu de poeme în proză în revista catolică „Raiul tineretului”, iar editorial, cu volumul Comentarii critice, în 1969. B. vădește pasiune pentru cercetarea pozitivistă a literaturii române, dar și preocupări de stilistică ori interes pentru incursiuni comparatiste. În volumul Comentarii critice, majoritatea studiilor se rezumă la înregistrarea de fapte și întocmirea de lungi liste (Despre limba poeziei lui Mihai Beniuc, Limba poeziei lui Nicolae
BARBULESCU-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285634_a_286963]