1,526 matches
-
medicul a decedat. Savantul este lichidat de un spion german pe care tânărul recent superdotat îl prinde. Ceea ce urmează ține de o carieră americană model. Nimeni nu te introduce pe scena unui spectacol pe Broadway înainte de a fi colindat scene prăfuite, în localuri dubioase. Căpitanului America i se găsește o întrebuințare inadecvată, devine un showman de duzină pentru a strânge fonduri pentru armata americană. Recită câteva cuplete umoristice, bate zdravăn câțiva nemțălăi care-și joacă rolul ca la un spectacol de
Căpitanul reloaded by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/5275_a_6600]
-
continue, pe un ton dintr-o dată „subțire” (p. 22). Alte câteva paragrafe, despre apriorism, cu timbru devenit „grav” (p. 22), alte presupuse fluctuații. Apoi, un gest inutil ocrotitor: „Ajuns aici, căutătorul de gunoaie/ împăturește cu grijă cartea/ într-un ziar prăfuit și scoate/ din geanta sa burdușită cu tot felul de lucruri/ câteva pagini desprinse din Pateric,/ silabisind cu o voce dogită.” (p. 22) Până acum, livrescul fusese o simplă prezență. Ghilimelele funcționau ca semne de punctuație. Servind, cu alte cuvinte
Sistematica poeziei by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/5180_a_6505]
-
fin de siècle, interbelic și, hélàs, comunist), fiecare din ele valorificând în chip propriu poziția deosebită a orașului. Albumul acordă atenție transformării urbanistice a Constanței, care, în ciuda distrugerilor din Primul Război Mondial, se metamorfozează, în numai câteva decenii, dintr-un prăfuit târg otoman de margine, într-un oraș prosper și cosmopolit. Odiseea statuii lui Ovidiu - amplasată inițial într-o meschină piațetă, apoi mutată de mai multe ori, furată de ocupanții bulgari din 1917-1918, pentru a-și găsi, în sfârșit, locul monumental
Constanța, într-un album de epocă by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/5229_a_6554]
-
În transparența lui, care nu spune și nu ascunde, sînt micașisturi de singurătate. Iată, unind mișcările ritmate de desprindere cu miasmele umede ale pămîntului, care nu cheamă reavănul, ci jilavul, un Vals vechi: "Vals vechi, mireasa moartă e-n voaluri prăfuite/ Ghirlănzi de fete albe în rochii ca de spumă/ Cu cavaleri de pică se-nvîrt pe-aici cernite/ Și răspîndesc în aer un vag parfum de humă.// Stă cimitiru-n lună, salcîmii domni de umbre/ Ca invitați de seamă asistă și șoptesc
Subțieri by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/6681_a_8006]
-
se datorează mai multor fenomene: coloniile imperiilor de altădată invadează literar fostele metropole, ies la suprafață acum un canon chinez (cele patru romane fundamentale), altul japonez (cele trei scriitoare din secolul al XI-lea), reînvie în mare forță genuri ușor prăfuite - romanul gotic și cel de mistere, fantasy ori eposurile eroice. Multe din tendințele prozei au devenit deja populare, își au fanii lor. Tot mai mult interesează scriitori și scriitoare cu dublă identitate. Modă literară sau mai curând efect inevitabil al
Femei by Elisabeta Lăsconi () [Corola-journal/Journalistic/6703_a_8028]
-
nou și la promisiuni. El vrea instituții și valori care să-i dea, în drumul global către prosperitate, confort identitar și statornicie. Instrumentul democrației este una, valorile din mintea și sufletul lui sunt alta. Patriotismul și loialitatea nu sunt aspirații prăfuite cu tentă romantică sau naționalistă. este un instrument de măsură a securității naționale și de ea a depins supraviețuirea, ca națiune, în multe momente de răscruce. Suntem în anul 2012. Au trecut douăzeci și doi de ani de când am dat
Loialitatea () [Corola-journal/Journalistic/67202_a_68527]
-
beneficiul istoricilor și sociologilor, să spunem că atunci a fost primul moment, decisiv, al confruntării dintre specificul național și fenomenul globalizării; a cîștigat, firește, globalizarea, atunci ca și acum. Și iată de ce. Mai întîi, doina și balada erau cîntece vechi, prăfuite, expirate, "bătrînești", cum li se mai spunea; mai mult, tot felul de oameni se certau aman-aman pe originile cuvîntului doină: Cantemir zicea că e numele unui zeu războinic dac, I. Malinescu îl deria din Danubius și Diana, I. Heliade-Rădulescu îl
Doina de jale și maneaua de criză by Ioan Holban () [Corola-journal/Journalistic/6615_a_7940]
-
îngreunat munca. Potrivit sursei citate, lumina pe care cometa o va produce "va fi mai strălucitoare chiar și decât cea a satelitului natural al Pământului", deși " Comenta este foarte întunecată, mai închisă la culoare decat asfaltul, are gheață sub suprafața prăfuită și are o suprafață de câteva zeci de mile. Gravitația acesteia este atât de mică, încât dacâ ai sări de pe ea, ai putea ajunge la 20 de mile înălțime și ai coborî într-o săptămână înapoi pe suprafață". Pe măsură ce se
Spectacol astronomic, unic într-o viață de om, în 2013 () [Corola-journal/Journalistic/65260_a_66585]
-
corpuri spectrale în lumina lunară de bazin. Însă, încă o dată regizorul nu face morală, ci lasă filmul vieții să continue în același mediu acvatic de vise neclare, viziuni, cu iguane și lingurile de argint ale copilăriei redescoperite într-o magazie prăfuită. Dinspre această ultimă istorie care riscă să treacă neobservată prin-tre celelalte deliruri ale locotenentului Terence, și dinspre Mississippi bate un vânt proaspăt de vacanță și libertate cu eroii lui Mark Twain, Tom Sawyer și Huckleberry Finn. Este semnul care ni
Un vis de New Orleans by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/6565_a_7890]
-
trăiești cu impresia că, sub ochii tăi, se cheltuiește o formidabilă inteligență pentru cercetarea unor chichițe prea minore ca să merite atîta efort, ca atunci cînd vezi un șahist care, în loc să joace partide spectaculoase, se apucă să privească sub lupă timbre prăfuite înfățișînd pioni, nebuni și cai. Apoi îți amintești că de chichițele acestea au atîrnat verdicte de caterisire și repudieri de erezii pentru a înțelege că însemnătatea lor a fost altădată crucială. Numai că e îndeajuns să strecori sub text premisa
Vetustele și desuetele by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/6370_a_7695]
-
Viața Sfintei Maria Egipteanca. Cele mai vechi traduceri, manuscrise și versiuni. Studii și texte reprezintă o valoroasă și, să recunoaștem, neașteptată contribuție la o nouă înțelegere a fenomenului cultural românesc în Evul Mediu. Renunțând la poncifele vechii istoriografii, atât de prăfuite, dar și la interpretările „estetizante", adesea hazardate, Gabriel Mihăilescu pășește pe un teritoriu nou, acela în care poetica și studiul cultural își dau mâna, pentru a surmonta, măcar parțial, distanța care desparte intelectul cititorului de azi de produsele cărturarilor noștri
Monografia unei legende hagiografice by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/6079_a_7404]
-
Cronicar Casa din Vama Veche Cine a ajuns în vara aceasta la Vama Veche și a avut vreme să se plimbe pe ulițele prăfuite ar fi putut descoperi, undeva în dreapta șoselei principale, o casă care aduce cu o cetățuie medievală. Este Casa cu olane. Acolo ar fi întâlnit-o, înconjurată de studenții ei din Germania, pe doamna Elsa Lueder Miron, profesoară la Catedra de
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/6103_a_7428]
-
tăi își tăiau o formă materială, își făuriau lanțurile utile, deveniau «cineva», solicitau salutul cu deferența cuvenită notorietății, seriozității lor [...], susțineau strălucite procese, scriau studii senzaționale, condamnau fără drept de apel propriile lor «visuri»." (p. 13). Aceeași retorică, poate voit prăfuită, disecă simbolurile unui succes destul de îndoielnic, a cărui priveliște - o întoarcere după ani, sau o oră cheltuită ca să te uiți atent în jur - implică și îndepărtează. Ești acolo, fiindcă o foarte omenească nevoie de comparație te trage în inventarul cu
A fi și a nu fi by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/6341_a_7666]
-
un stat agresor. Citind cu întârziere o carte din 2007 a lui Niculae Gheran, Cu Liviu Rebreanu și nu numai (Editura Academiei Române) - o seducătoare operă de arheolog literar capabil să construiască spectacole captivante din secvențe de texte rămase prin săli prăfuite de biblioteci sau în arhive inaccesibile -, am dat peste un exemplu din care se pot trage învățăminte privind implicarea intelectualului în politică. Protagonistul acestor rânduri se numește Sebastian Bornemisa și, într-un mod straniu, ilustrează obișnuința intelectualului român de a
Cum se scrântesc intelectualii by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/4726_a_6051]
-
fi împiedicat să-și exprime puncte de vedere, "cu atât mai mult cu cât acestea reflectă corect niște realități ale justiției". Traian Băsescu a fost întrebat despre reacția CSM după publicarea raportului CE privind MCV. "Este exact reacția unor birocrați prăfuiți. Și-au dat proba incompetenței. Nu aveau ce să prezinte, nu știu ce strategii, nu știu ce minuni. Au 17 puncte, recomandări. România... sau justiția, pentru că în sfârșit acum cererile se focalizează, în mod deosebit, pe Înalta Curte de Casație și pe CSM, au
Băsescu, referitor la CSM: M-am cam săturat de sensibilităţile lor excesive. Şi-au dat proba incompetenţei () [Corola-journal/Journalistic/48005_a_49330]
-
despre Libia împrumută titlul Nucilor din Altenburg (romanul lui Malraux din 1943 - n.n.). Mi se pare chiar că, astăzi, Malraux este mai admirat decât Sartre. Cine și-ar fi închipuit asta, cu un sfert de secol în urmă?” Un romancier prăfuit, scrie, la rândul lui, Thomas Clerc: „Malraux moare în 1976: cronologic, nu e mult de atunci, totuși, el ni se pare departe de epoca noastră. Ca și Sartre sau Camus, Malraux este una din acele figuri școlare inconturnabile din «Lagarde
Meridiane () [Corola-journal/Journalistic/4977_a_6302]
-
respectiv, de o reeditare a eseului scenic Școala ludică, aparținându-i lui Ioan Groșan, reprezentat în 1976 de trupa Ars Amatoria. Ambele volume au constituit, la vremea lor, evenimente literare și culturale ale unei Românii tot mai închistate și mai prăfuite. Apariția lor nu a fost ușoară, în condițiile unei cenzuri care, după deceniul și jumătate de relativă liberalizare, își redescoperea instinctele staliniste. Chiar dacă n-au existat repercusiuni din partea „organelor”, manifestele n-au fost deloc întâmpinate cu bătăi cu flori. Dimpotrivă
Diptic optzecist by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/4607_a_5932]
-
source des femmes, 2011) Regia: Radu Mihăileanu. Cu: Hafsia Herzi, Leila Bekhti. Genul filmului: Comedie, Dramă. Durata: 136 minute. Premiera: 30.03.2012. Produs de: Elzévir Films. Distribuit în România de: Independența Film. Într-un colț uitat de lume, un prăfuit sat arab, dintr- un incident nesemnificativ, și anume, femeile cară apă și bărbații lenevesc la soare la un ceai sau o cafea în singura cafenea a locului, sub impulsul recentei alfabetizări, o femeie hotărâtă, dezinhibată aprinde flacăra revoltei contra inechităților
Revoluția arabă în fustă by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/4612_a_5937]
-
incident nesemnificativ, și anume, femeile cară apă și bărbații lenevesc la soare la un ceai sau o cafea în singura cafenea a locului, sub impulsul recentei alfabetizări, o femeie hotărâtă, dezinhibată aprinde flacăra revoltei contra inechităților sociale și a tradițiilor prăfuite ale lumii arabe, declarând război acestei lumi a bărbaților. Este vorba de un război al sexelor ca în comedia lui Aristofan, Lysistrata, însă dacă acolo cenzurând accesul la deliciile sexuale femeile încercau să împiedice războiul peloponeziac dintre Atena și Sparta
Revoluția arabă în fustă by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/4612_a_5937]
-
de un lux/ sau doi, pe pavilionul tern/(ca într-un pod cu obosită/ șindrilă, prin a cărei sită/ făinurile zilei cern)/ al unei mici grădini (cu hălbi/ de bere lâncedă, pe mese,/ cu straturi de cârciumărese/ și-n spate, prăfuite nălbi (...)/ lumina ce cădea,/ cu țârâita, pe beton,/ ca și-n unghere, borți și nișe,/ făcea, acolo, luminișe,/ mai fiecare în alt ton, -/ spre însetarea lui Dimov,/ ce-mi spune, după nu-ș’ce văsta:/ «Vi-l dărui dumneavoastră, p-ăsta
Livrescul în stare pură by Iulian Bol () [Corola-journal/Journalistic/4349_a_5674]
-
face să divaghez acum? Brațe-ntinse pe masă, sau răsucind un șal. Și-atunci cum să continui? Debutul cum să-l fac? ........ Să spun c-am petrecut amurgul prin străzi înghesuite Și-am urmărit cum se ridică fumul din pipe prăfuite, Și oameni singuri, în cămașă, uitîndu-se pe geam?... Mai bine de eram un clește zimțuit de rac Tîrîndu-mă-n străfundul mut al mării. ........ Și dupa-amiaza, seara sub mîngîierea degetelor moi, Și copleșită de atîta pace, E adormită... obosită... sau doar se
Cîntecul de dragoste al lui J. Alfred Prufrock by T.S. Eliot () [Corola-journal/Journalistic/5864_a_7189]
-
copie fidelă după Tribunalul din Caracal - aveam să descopăr asta peste o oră - multe parcă sînt butaforie pe un platou de filmare ațipit, altele poartă ceva din aerul kitschos de la Disney sau de prin studiouri americane unde se fac filme prăfuite cu cowboy. De duzină. Fiecare detaliu este halucinant. Ireal. Peste puțin timp am oprit în Caracal, în fața unei clădiri cu o arhitectură ce m-a lăsat cu gura căscată: Teatrul construit acum o sută de ani. Proporțiile sînt perfecte. Pus
Promisiunea (I) by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/5524_a_6849]
-
aceasta stă explicația dureroasă a ceea ce trăim — e că, în exemplele citate, nostalgia n-a ucis memoria. Lumile acelea nu erau doar regretate, ci și supuse unui proces activ al neuitării. Astăzi, amintirea e, în cel mai bun caz, pasivă, prăfuită, muzeală. Pentru a ne ușura conștiința, construim din abundență „locuri ale memoriei”: clădiri, statui, monumente, depozite de documente. Dar toate acestea sunt mai degrabă alibiuri ale indiferenței ce mimează pioșenia, și nu o asumare viguroasă a memoriei care, de altfel
Brave old world (1) by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/5663_a_6988]
-
intra-celular seamănă cu disponibilitatea pentru un statut trepidant, sarcastic îmboldit de salturi și metamorfoze. Dacă percepția spațiului de explorat îi trezește artistului pofta de a se scutura năbădăios de inerții, și trimiterile lui polemice au în vizor „un relicvar prăfuit al proiectelor parafate” - cum, fără ocol, anunță niște preliminarii la actuala expoziție -, am greși, de bună seamă, șansa de balans recuperator pe care autorul nu încetează să o întrevadă, în sistemele plastice care viază. Disponibilitatea, așadar, este de căutat și
În simbolismul corpului by Dan Hăulică () [Corola-journal/Journalistic/5666_a_6991]
-
dimovian de referință. Textul din Opera poetică I-II este de mare acuratețe filologică, de acum încolo citarea operei dimoviene, conform normelor academice în vigoare, trebuind să se facă după această ediție. Pe scurt, fără să ne furnizeze două tomuri „prăfuite”, înecate în virtuozități filologice fără legătură cu imperativele reeditării unui clasic contemporan, Ion Bogdan Lefter ne-a oferit un excelent început de ediție critică Leonid Dimov. O ediție care împacă, simultan, mai multe necesități critice și istorico-literare, și care îl
Leonid Dimov în ediție critică by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/5810_a_7135]