2,203 matches
-
de sfântă românească sărbătoare Pentru a Țării Rugă cu dragoste vă chem Noi cânturi să-nălțăm din inimi, fiecare! Sunt în ajunul Ajunului cu voi Și coacem toți din strofe cozonaci Și învelim în versuri sarmalele în foi De verb prăjind din rime rumenii godaci ... Sunt de Crăciun cu voi, prieteni buni din Rugă Și bucuros trăiesc momente de candoare Când vă doresc tristețea din suflet să vă fugă Și fericiți să fiți în zi de sărbătoare. Sunt poate omul straniu
RUGĂ FĂRĂ SFÂRŞIT – CEL MAI LUNG POEM COLECTIV PENTRU CARTEA RECORDURILOR A AJUNS LA 7000 DE STROFE de ROMEO TARHON în ediţia nr. 375 din 10 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361818_a_363147]
-
asemenea trofeu m-am prezentat mândru în fața mamei și a bunicii, care locuia atunci cu noi. Când au văzut ce am în mână, cele două femei au început să râdă cu poftă și mi-au spus că o să mi-i prăjească mie la masa de prânz, ca să-i mănânc. Bunica Floarea, mama tatei, mi-a explicat că sunt pui de broască, nu pește. Dezamăgit, i-am aruncat în mijlocul curții, pradă curcilor, care s-au repezit imediat asupra “peștilor” mei, văzând că
DULCE COPILARIE de STAN VIRGIL în ediţia nr. 372 din 07 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361868_a_363197]
-
a zis George în grabă, alergând spre ieșire, fără să se mai uite dacă acesta îl urmează sau nu. Au alergat într-un suflet, printre nămeți până la căsuța lui George. - De ce am venit la tine? - Să mâncăm pâine prăjită! - Ai ? ... - Prăjesc îndată! - Nu cred că este timp ... - Ba da; suntem în recreația mare .... Acea pâine prăjită, având zahăr presărat deasupra, avea să rămână cea mai bună prăjitura mâncată vreodată de Albert. Aburii ce se ridicau din pâinea fierbinte se împleteau cu
II. CASA SUFLETULUI MEU de ADRIAN LIȚU în ediţia nr. 2012 din 04 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/365158_a_366487]
-
înțepenise bietul de el... Cât a zăcut la pat, picioarele i se umflaseră ca butucul, sufla tare greu și tușea îngrozitor, trebuie să fi avut ceva și pe la plămâni. În acea perioadă, toată ziua n-ar fi mâncat decât cartofi prăjiți în untură de porc topită din slănină, cu jumările scorojite. Când și când îi mai cerea bunică-mii, căreia eu îi spuneam mama-mare, să-i pună câte un ou peste cartofii prăjiți. Hobzoaica se cam săturase de la o vreme de
OAMENI ȘI CÂINI (MINIROMAN) (V) de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 2097 din 27 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/366260_a_367589]
-
frământa aluat, decupa din el romburi, pe care apoi le cresta la mijloc și trecea un capăt prin crestătură, după care le lăsa o țâră, să să hodinească. Apoi încingea untură de porc lim- pede într-o tigaie și-i prăjea bine-bine scoverzi lui Hobza. Deși nu împlinisem încă șase ani, când s-a prăpădit, i-am reținut perfect aceste tabieturi ale lui, ca și icnetul acela inimitabil de pe urma căruia se alesese cu porecla. Adeseori, chiar încercam să-l imit, mai
OAMENI ȘI CÂINI (MINIROMAN) (V) de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 2097 din 27 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/366260_a_367589]
-
înțepenise bietul de el... Cât a zăcut la pat, picioarele i se umflaseră ca butucul, sufla tare greu și tușea îngrozitor, trebuie să fi avut ceva și pe la plămâni. În acea perioadă, toată ziua n-ar fi mâncat decât cartofi prăjiți în untură de porc topită din slănină, cu jumările scorojite. Când și când îi mai cerea bunică-mii, căreia eu îi spuneam mama-mare, să-i pună câte un ou peste cartofii prăjiți. Hobzoaica se cam săturase de la o vreme de
VLĂDUŢ de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 1586 din 05 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/366407_a_367736]
-
nopțî, frământa aluat, decupa din el romburi, pe care apoi le cresta la mijloc și trecea un capăt prin crestătură, după care le lăsa o țâră, să să hodinească. Apoi încingea untură limpede de porc într-o tigaie și-i prăjea bine-bine scoverzi lui moșu’ Hobza. Deși nu împlinisem încă șase ani când s-a prăpădit, i-am reținut perfect aceste tabieturi ale lui, ca și icnetul acela inimitabil - „Hooobza!”, pe care-l slobozea întotdeauna când ridica ceva greu și de pe urma
VLĂDUŢ de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 1586 din 05 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/366407_a_367736]
-
sincron, din ce în ce mai puțin la distracția colectivă, până ce Ionel hotărî: „Afară! Adică pe punte. Permit îmbrăcarea. Avem probleme esențiale de lămurit.” Cu toții au ieșit din apă. Și-au luat pe ei costumele de baie ca ședința, desfășurată în condiții de plajă prăjindu-se la soare, să fie mai „solemnă” Puntea era prea mică să-i cuprindă pe toți patru unul lângă altul. Dar nici nu s-au poziționat pe perechi deja formate. Ionel s-a plasat între fete iar Ahmed constituia vârful
DOUĂ GRADE DE LIBERTATE ŞI UN PRIETEN.-3- de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1579 din 28 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/366211_a_367540]
-
și porumbeii Lui Ciumi, vecinul, au venit La grăunțe pe podea pe Linoleum, jos în bucătărie Sunt o grămadă, mici și mari Se împing unii pe alții și Mănâncă în grabă; miros De slănină și de ceai negru, Rusesc, pâine prăjită cu ulei Și cu usturoi mă ridică din pat Și ma-ajută ca în grabă să Mă-îmbrac; sunt la masă și Aștept pe mama, pe babacu Pe frați și pe soră și când Toți sîntem așezați și toți Porumbeii
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/351814_a_353143]
-
pasăAm soare pe față că ușaEste deschisă și porumbeiiLui Ciumi, vecinul, au venitLa grăunțe pe podea peLinoleum, jos în bucătărieSunt o grămadă, mici și mariSe împing unii pe alții șiMănâncă în grabă; mirosDe slănină și de ceai negru,Rusesc, pâine prăjită cu uleiși cu usturoi mă ridică din patși ma-ajută ca în grabă săMă-îmbrac; sunt la masă șiAștept pe mama, pe babacuPe frați și pe soră și cândToți sîntem așezați și toțiPorumbeii plecați, mâncăm șiBem ceaiul fierbinte și dulce, ceZi
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/351814_a_353143]
-
a mai contribuit și el în mare măsură, așa că erau gata de a adormi la masă. Căscau și așteptau să le facă patul. Dar gazda nu se grăbea. A mai adus o carafă de vin. Și o tavă cu semințe prăjite de bostan care miroseau a cuptor și a sare arsă. Parcă le-a sărit somnul. Gazda a turnat în pahare. Și-a pus vin într-un pahar, parcă anume să-și facă curaj. - Să trăiți, oameni buni! Sănătate și viață
SĂ TRĂIEŞTI, DOMN DOCTOR! de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 778 din 16 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/351910_a_353239]
-
până la moarte. Ar trebui să studiem istoria martirilor din două motive: pentru ca persecuția să nu ne surprindă atunci când va apărea în viața noastră și pentru a privi prin ochii martirilor ce preț are Mântuitorul. Să arzi de viu, să fii prăjit în tigaie, să fii tras pe roată, cu dinții smulși, cu oasele sfărâmate, rostind cu ultima suflare: „Tată, iartă-i, căci nu știu ce fac!”. Să-ți pierzi părinții, să-ți omoare copiii, să n-ai familie, nici loc de odihnă și
NICODIM de RODICA STOICA în ediţia nr. 45 din 14 februarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351936_a_353265]
-
îți dea C-ai să scapi făr' a plăti, pus la cazna a mai grea, Doar că pân' atuncea, vai! Limba ți se va scurta, Ca, rămas fără de grai, să nu poți, de chin, urla, Vei fi ars și-apoi prăjit în cazanul cu catran, (Înălțând la cruci, smerit, rotind ochii prin tavan) Os cu os, de la picior pân' la cap, va fi zdrelit, Pentru fiece vapor și tot ce s-a șterpelit, Iar în clipe de răgaz, a' lui Boc
DEMOCRAŢIE CREŞTINEASCĂ de VALERIU CERCEL în ediţia nr. 1327 din 19 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/352267_a_353596]
-
Dumitrescu Publicat în: Ediția nr. 1312 din 04 august 2014 Toate Articolele Autorului Mielul Motto: Cea mai nesimțitoare fiară e omul. Prima sfântă a lui Gustar și-a plâns crucea roșie pângărită de moartea ieșită la scăldat. Trupuri fragede se prăjeau la soare gata să-i fie hrană. Neștiutor, Mielul se lăsă îmbrățișat de Nesfârșire. Urletul mâinilor luptând cu întunericul a fost strigat de pietre către cer dar Fiara nu avea urechi. Inima de mamă ce a cunoscut durerea în forma
MIELUL de DANIELA DUMITRESCU în ediţia nr. 1312 din 04 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/352349_a_353678]
-
doilea și celelalte au fost așaaaa... mai legumite, mai vorbite, mai cu taifas, cum este obiceiul cel gospodăresc din moși-strămoși, chit că aceia nu fumau.... Doar mai spre seară, pe când se trecuse de mult la desert, respectiv semințe de bostan prăjite cu sare, la cuptor și prune argintate din pomul din fundul curții, parcă puțin sâcâit de repetatele insistențe ale gazdei, Lică păru a-și aduce aminte de ce veniseră și spuse cu aerul unui iluminat care relevă misterele creației și ale
UN ET ÎN RURAL de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1466 din 05 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352220_a_353549]
-
foame, dat fiind că buna sa soție era din nou plecată, nu se știe unde, apărură și meșterii cei mari, cu uneltele pe umăr, pocniți și ei de foame, dar și de sete, așa cum se văzu imediat, când puseră la prăjit niște ouă, cu ceva carne de la borcan, care, ca să nu li se aplece, o tratau pentru început cu țuiculița cea gălbuie scoasă de Duluman cam cu greu, dar ce să faci când ai musafiri atât de prețioși la masă!? Că
UN ET ÎN RURAL de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1466 din 05 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352220_a_353549]
-
cu noi. De fapt noi locuiam în casa ei, lăsată moștenire tatălui meu, pentru că o îngrijea. Când au văzut ce am în mână, cele două femei au început să râdă cu poftă și mi-au spus că o să mi-i prăjească mie la masa de prânz, ca să-i mănânc. Bunica Floarea, mama tatei, mi-a explicat că sunt pui de broască, nu pești. Dezamăgit, i-am aruncat în mijlocul curții, pradă curcilor, care s-au repezit imediat asupra “peștilor” mei, văzând că
POVESTIRI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1243 din 27 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350572_a_351901]
-
Vorbe vechi s-au spus la han, multe cât frunzele copacilor, dar au zburat și ele odată cu frunzișul toamnelor. Multe oale s-au spart aici, oameni buni, mulți peștișori din râul ista ce-o dat nume țării, mrene și cleni, prăjiți pe vatră în talgere de lut, au crănțănit drumeții timpului. Au mistuit crapi și cârlani la proțap, au molfăit, în plăcinte poale-n brâu, brânza multor turme de oi de pe-aici ori dinspre munte, unele fiind, poate, ale lui
FAPTE DIN VREMURI DE MULT APUSE de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 674 din 04 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351264_a_352593]
-
zarvă mare, dădeam și noi ajutor cu plăcere. Nu ne părea rău de porc când îl tăiau. Tata ne spusese că așa e rânduit el de la Dumnezeu, să fie tăiat de Crăciun și el se bucură. Din carnea aburindă, mama prăjea în tigaie la foc de lemne o friptură nemaipomenită. Niciodată, în viața mea, nu am mai mâncat o carne așa gustoasă. Ne așeza la masa mică, rotundă, pe scăunele mici, scotea o varză murată din putina de lemn și ne
CRĂCIUNUL POVESTIRE DE TITINA NICA ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 337 din 03 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351465_a_352794]
-
praf își umple mereu teascul, pentru must, un fel de sirop ingrosat cu tarina: aci un alt vârtej de muște clocotește fără astâmpar; pe jos e noroi de struguri, de prune și de spălături de tingiri. Pe niște cotloane se prăjesc la tavă niște cârnați exalând un miros puternic de grasime arsă. Mai departe e zaanaua: miroase a hoit și sânge stătut în soare; scursorile de murdării strânse pe lângă drum îți întoarce sufletul. Aici, sub umbrare improvizate pentru campania zaanalei, de
CARTEA CU PRIETENI XXIX- ION IFRIM de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 346 din 12 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351452_a_352781]
-
pompierii! Să vină soldații! Să vină gărzile patriotice! Din respect și considerație pentru tensiunea voastră arterială, arteziană și artizanală, eu vă urez orez și urături cu murături.Mâncați, mai bine, șorici de epigramă, ficăței de doine populare, mușchiuleț de pătrunjel prăjit în untură de metaforă picantă, șuncă de ghicitori, sarmale de umor alb, cozonaci de trohei însiropați cu tril de privighetoare, mujdei de epitete ornante, cârnați epici și gogonele lirice, toate acestea, din vetrele noastre culturale, din bidoanele noastre literare, păstrate
URĂ, URĂRI, URĂTURI ŞI MURĂTURI de JANET NICĂ în ediţia nr. 355 din 21 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350846_a_352175]
-
Sirnea din Munții Piatra Craiului:” M-am dat de mâncare lupilor, dar lupii erau friguroși și bolânzi... Mâncați-mă! Am strigat la ei, am strigat / Noi nu, mi-au răspuns, / noi nu mâncăm om înghețat!". Dar mai bine...mai bine prăjește-ți repede pe aragaz două felii de pâine uscată din sacul de rafie, unge-le cu puțină untură, înfulecă-le repede, fă-ți cafeaua de dimineață, cea care te ajută să scapi de greață, și urcă în camera ta de la
SCRISOAREA NR.136 de CONSTANTIN MILEA SANDU în ediţia nr. 719 din 19 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351552_a_352881]
-
și porumbeii Lui Ciumi, vecinul, au venit La grăunțe pe podea pe Linoleum, jos în bucătărie Sunt o grămadă, mici și mari Se împing unii pe alții și Mănâncă în grabă; miros De slănină și de ceai negru, Rusesc, pâine prăjită cu ulei Și cu usturoi mă ridică din pat Și ma-ajută ca în grabă să Mă-îmbrac; sunt la masă și Aștept pe mama, pe babacu Pe frați și pe soră și când Toți sîntem așezați și toți Porumbeii
SÎMBĂTĂ-DUMINICĂ DE DIMINEAŢĂ de STELLA REEVES în ediţia nr. 702 din 02 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351641_a_352970]
-
zilei și nu mă culegeau de pe podea. Inima bătea puternic, încercam să-mi ascund emoțiile. Grea misiune. Erau numai specialități gastronomice pe masă, aveam arici în gât, nu puteam înghiți nimic. Am băut suc de portocale și am gustat pâine prăjită cu icre. Emoțiile mă împiedicau, să înghit deliciile culinare. Am reușit să maschez doar cu un zâmbet: -Foarte bun, mulțumesc! Nu voiam, să pierd ziua. Vocea lui era caldă, profundă, nu semăna cu cea pe care o știam oficial, uneori
AMINTIRILE BĂTRÂNEI DOAMNE (1) de CAMELIA CONSTANTIN în ediţia nr. 715 din 15 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351608_a_352937]
-
Adunăm din zori în seară, nesătui și duși pe gânduri, Până ce ne iei la Tine, înveliți în patru scânduri!!. . . =Detroit - Michigan - USA = Amintiri și gânduri, topite în rânduri ... Patronul dădea la prânz o salată cu tot același fel de aripioare prăjite în ulei rânced și o porție de pitzza. Stresul și aripioarele acelea mi-au distrus stomacul în doi ani de zile. Așa cum erau, totuși ne potoleam foamea, într-o zi de 10, de 12 sau l4 ore de trudă. Cum
DRUMUL ROBILOR de IONEL DAVIDIUC în ediţia nr. 670 din 31 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346550_a_347879]